236 matches
-
pe la o petrecere și să ia legătura cu un inginer-șef. Îmi urează succes la acțiunea de pe Gotland. Mă întreabă dacă vorbesc franțuzește. Când îi spun că nu, îmi răspunde "se aranjează și asta". În mașină M. atitudine critică, "pe țărăncuțe le trimite acasă când începe distracția". 1 noiembrie Stockholm Oslo Bergen. 8 noiembrie Ce mai e și asta? Are armata nevoie de nouă zile ca să instaleze niște amărâte echipamente de testare? Unde-i eficacitatea lui Rosén? Tove-Rasmussen nu-i în
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
arată o curiozitate vrednică de o creatură venită de altundeva. Cât despre sala mare, cu pereți de marmură falsă, străbătută de curenți înghețați, ar putea să jure că e holul cel mare al Universității București. O fată, care seamănă a țărăncuță nubilă, se desprinde din grupul care se ține la o distanță rezonabilă și îi zâmbește, oarecum confuză. Tresare: albastrul? Ochii fetei emit un albastru de toporaș, de o asemenea forță, încât bereta roșie ar păli pusă alături de el. Acest albastru
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sau În satul Petia. Am avut și tabloul lui Cichirdic Însă nu l-am mai găsit după evacuare. Cichirdic era refugiat politic din Serbia. Nastasia Cichirdic avea În dosul caselor din str. Sucevei vreo 20-30 ha teren care se numea Țărăncuța, deasemenea ceva teren În Valea Vișinului și În Lămășeni. Nu știu să mai fi avut și altă casă, era socotită ca fiind foarte bogată. Căminul de bătrâni a funcționat pe vremuri acolo unde a fost În urmă poștă pe strada
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sunt cei care cred că tot ce scrie în cărți se bazează pe evenimente reale. Este exact ceea ce a experimentat în 1948 însuși Laxness, Nobelul nostru, atunci când i-a fost publicat romanul Stația atomică. Narațiunea are în centru viața unei țărăncuțe pe nume Ugla, care vine în Reykjavik și devine servitoare într-o familie bogată. Fata rămâne gravidă și face un avort. Ei bine, la scurt timp după editarea cărții, Laxness a fost convocat pentru un interogatoriu la poliție, care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
definitiv la totalitatea zidirii dintăi; mă închin gânditorilor cutezători care au putut alege calea adevărului în întunericul și confuziunea lumii de ieri. * Eterna scenă a vieții și morții. În preajma poetului, între ruini și morminte, doi tineri se îndrăgostesc. Trec două țărăncuțe care descifrează silabisind versurile de pe soclul pe care stă poetul (gânditor pe o bancă). ...Ceva despre liniște, despre un lac cu lebede... N-a mai rămas nimic din toate decât viersul... * Sunt bucuros că armata roșie ne-a scăpat poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu prea târziu, fascinat de munți, la școlile pe unde ai mei m-au trimis să mă fac militar. Nu m-am făcut, însă îndrăgostindu-mă bolnăvicios de munți și de chipul unor fetișcane care nu semănau deloc cu țâfnoasele țărăncuțe de la Coșula. Îmi amintesc și acum foarte clar chipul Doricăi, chipul unei nemțoaice, Erika, prima femeie căreia i-am dedicat un poem de mari întinderi, la o vârstă când nu știam de la ce capăt se aprinde țigara. S-au îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
comuniste, când tradițiile patriarhale din lumea satelor noastre erau simple și curate, bazate pe muncă cinstită, pe omenie, pe respect reciproc și pe credința în Dumnezeu. Îmi amintesc cu emoție și cu evlavie de nemuritorul cântec al lui Dan Spătaru „Țărăncuță, țărăncuță, cu bujori în obrăjori...”. Este impresionant tabloul satului românesc de altă dată, cu oameni harnici, cu tineri care se îndrăgostesc sincer și curat, și care în cel mai frumos și mai cinstit mod, își întemeiază o familie. Este aici
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
când tradițiile patriarhale din lumea satelor noastre erau simple și curate, bazate pe muncă cinstită, pe omenie, pe respect reciproc și pe credința în Dumnezeu. Îmi amintesc cu emoție și cu evlavie de nemuritorul cântec al lui Dan Spătaru „Țărăncuță, țărăncuță, cu bujori în obrăjori...”. Este impresionant tabloul satului românesc de altă dată, cu oameni harnici, cu tineri care se îndrăgostesc sincer și curat, și care în cel mai frumos și mai cinstit mod, își întemeiază o familie. Este aici deosebit de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
hotărăsc conținutul și orientarea posturilor de televiziune din România (și nu numai), dar undeva ar trebui să existe totuși niște limite. Am avut ocazia să văd cu multă tristețe, că și la emisiunea Etno, destinată exclusiv tradiției populare, au apătut „țărăncuțe” foarte decoltate, cu fuste românești scurte, doar de o palmă și cu tocuri foarte înalte, și m-am întrebat, în care colț de țară, în care sat autentic românesc au văzut organizatorii acestei emisiuni de televiziune țărăncuțele umblând așa îmbrăcate
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
populare, au apătut „țărăncuțe” foarte decoltate, cu fuste românești scurte, doar de o palmă și cu tocuri foarte înalte, și m-am întrebat, în care colț de țară, în care sat autentic românesc au văzut organizatorii acestei emisiuni de televiziune țărăncuțele umblând așa îmbrăcate (mai bine zis, așa dezbrăcate). Străinii își vor face despre România o impresie nemeritat de proastă, ceea ce nu aduce nimănui vreun folos, poate doar dușmanilor țării și neamului românesc. În vizitele mele în România, am cunoscut însă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ales, cu un șir rotund de odăi ispititoare, ocolind, cu cer dacul lor dantelat, un „patio“ de stil spaniolesc, pavat cu dale colorate și cu flori multe, multe și un avuz vesel și răcoros - am găsit, spre norocul meu, o țărăncuță din Vinț, proaspătă la trup și care ți se dăruia cu dărnicia elementară a pomu lui care-ți oferă poamele din crengile lui anume aplecate spre tine (cum susține Bernardin de Saint-Pierre). Îmi ziceam, plecând de lângă ea ca un fulg
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
deportată la muncă silnică în Uniunea Sovietică. Cinci ani a stat în lagărul regelui care ucide, și în acești cinci ani a fost mereu pe punctul să moară de foame. Ajunsese acolo la nouăsprezece ani, purtând cozi lungi ca orice țărăncuță. Motivele pentru care te rădeau în cap alternau, povestea mama. Existau două, dar ea o pățea mereu, indiferent din care. Când erau păduchii motivul, când faptul că furase de pe câmp câțiva cartofi sau sfeclă furajeră ca să nu moară de foame
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
vie, după ce trăsese primul fum, a căzut mai întîi poc ! în fund și dup-aia s-a lăsat moale, cu fața ca varul ; desi gur, n-a murit din asta ; Popularele, scurte și îndesate, rustice de-a dreptul, ca niște țărăncuțe cu pulpele groase, cu hîrtia dulce, din trestie de zahăr, și tari de-ți dădeau lacrimile ; H. Upmann, dragele de ele, venite parcă dintr-o altă lume, din lumea mor ților, desigur, fiindcă aveau un puternic iz de mortă ciune
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în mare, împreună cu ospătarele, vreo douăzeci la număr, toate tinere și frumoase. În cantină, stăteam lîngă ghișeu, în camera de unde puneam felul doi în platouri și le urmăream îndelung cu privirea. Atîtea fete frumoase, venite din toate colțurile țării!... Și țărăncuța aceea, venită de pe lîngă Bîrlad, timidă și retrasă, Anișoara parcă o chema, pe care o necăjeam cu toții, spunîndu-i să nu mai jeluiască vaca lăsată acasă. Ea rîdea copilărește și-și ducea vîrful degetului la gropița din bărbie... Studentule, mai du
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
prima oară în lume, adusă pe litoral de fratele ei, care lucra la construcții; ca s-o înveselim, îi spuneam că n-are rost să plîngă după vacă și ea rîdea, ducîndu-și degetul la bărbie; cine să fi văzut în țărăncuța aceea pe doamna de acum?!... Știi că te-am visat ast-noapte? o întreb. Doamna profesoară mă pălmuise, iar tu mi-ai dat un prosop să mă șterg... Farmacista rîde. Rîde fericită: Asta înseamnă că ne-am gîndit unul la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
expună nurii indiferent de condiția socială, de mediul din care provine sau de vârsta personajului pe care-l interpretează. Vor pantofi cu toc ca să pară mai înalte, chiar dacă acțiunea se petrece în vârful muntelui, ciorapi lycra deși joacă rolul unei țărăncuțe care aleargă după găini, rochii mulate sau pieptănături pretențioase și nu fac nici un efort pentru a afla măcar un element care să-i fie propriu bietului personaj. 14 iunie 2004 - acasă În scenă nu te afli întâmplător. Dacă ești acolo
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
găsit o punte șubredă de trecut cu pasul. În timp ce treceam râul, am zărit În stânga mea colibele unui cătun, meri, trunchiuri roșietice de pin Înșiruite pe un mal Înverzit și petele strălucitoare lăsate pe iarbă de Îmbrăcămintea Împrăștiată acolo de niște țărăncuțe, care stăteau goale-pușcă În apa mică, hârjonindu-se și țipând, ignorându-mă cu totul, de parcă aș fi fost purtătorul imaterial al amintirilor mele actuale. Pe cealaltă parte a râului, o mulțime densă de fluturi masculi, albaștri, mici și strălucitori, care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
-te năvlegule!!!" ... Și l-a tăiat! Bine-bine, mai greșește omul, bălmăjește Isaia închiondorat. Dar... dar să nu ții sama de rang, de stare... Boier, țăran să-i bagi în aceeași oală? Și-apoi, un cap de boier pentru fâșneața unei țărăncuțe? se agită Isaia de colo-colo, furios din cale-afară, simte că-l strânge ceva de gât. Numai noi suntem de vină! izbucnește cu glas hârjit. Cum a fost posibil?!... Cum?!... Cine gândea ce va urma "Descălecatului blăstămat de la Direptate"?!... Cine gândea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
capul în mâini, ațintind firișoarele ce se prefirează în clepsidră... Doborât de somn, capul greu îi cade pe masă. A adormit. Clopotele... Broaștele Sucevei... 17 La mănăstire, Maria !? Pe culoarul luminat de două torțe, e vânzoleală mare. Un du-te-vino de țărăncuțe ce aleargă lipăind cărând felurite lucruri și odoare: o icoană a Maicii Domnului ferecată în aur și argint, un sfeșnic cu șapte brațe, brocarturi, lădițe, cărți ferecate în argint, covoare, scoarțe... Dați zor fetelor! Zor! Zor! Vin turcii! le îndeamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se găsește e Adrian Marino) că valoarea unei cărți depinde de priceperea posesorului său ar putea fi Ciociara de Alberto Moravia. Încercînd să acopere furtul unor volume din biblioteca profesorului la care fusese adusă fată în casă, eroina povestirii, o țărăncuță analfabetă, cumpără de la anticariat o cantitate de cărți egală cu cea pe care o vînduse: „cinci volume” în greutate de „patru kilograme și șase sute de grame”. Indiferentă față de conținutul lor, ea ignoră că acestea nu sînt de arheologie (pasiunea profesorului
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În satul Petia. Am avut și tabloul lui Cichirdic Însă nu l-am mai găsit după evacuare. Cichirdic era refugiat politic din Serbia. Nastasia Cichirdic avea În dosul caselor din str. Sucevei 327 vreo 20-30 ha teren care se numea Țărăncuța, deasemenea ceva teren În Valea Vișinului și În Lămășeni. Nu știu să mai fi avut și altă casă, era socotită ca fiind foarte bogată. Căminul de bătrâni a funcționat pe vremuri acolo unde a fost În urmă poștă pe strada
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
banilor este însă și foarte dependent de realitățile istorice concrete: foarte adesea denumirile familiar-argotice sînt legate de materialul monedelor sau bancnotelor în circulație și mai ales de culorile și imaginile de pe acestea. Așa se explică termeni de prin 1930 precum țărăncuță sau barbișon ori, prin 1970-1980, desemnarea bancnotei de o sută de lei ca bălcescu, albastră sau foaie. Dolarii sînt încă, prin excelență, verzi, verzișori, verdeață, salate, zarzavat etc. Pe la 1860, monedele de aur erau numite ochișori sau ochi de vulpe
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
Barbu Silvia, fiica lui Burlacu Vasile și Elena, născută la 21 martie 1954 în localitatea Piatra-Neamț, județul Neamț, România, cu domiciliul actual în Austria, 3370 Ybbs an der Donau, Herrengasse 21, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Piatra-Neamț, Str. Țărăncuței nr. 11C, județul Neamț. 10. Bîrte Daniela-Maria, fiica lui Bîrte Dorel și Marioara, născută la 24 aprilie 1985 în localitatea Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, România, cu domiciliul actual în Austria, 2471 Pachfurt, Hauptstr. 27, cu ultimul domiciliu din România în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 1.341 din 26 august 2004 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160794_a_162123]
-
la data de 6 septembrie 1956 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Bd. Cuza Vodă nr. 39, bl.2, ap.72. 88. LEICOVICI MARIA, fiica lui Dimicenco Ștefan (n. la 1910 în Țărăncuța, Cahul) și Parascovia, născută la data de 17 martie 1949 în localitatea Chioselia Cantemir, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Baimaclia, Cantemir, județul Cahul. 89. LUPAȘCU VITALIE, fiul lui Petru și Anastasia (fiica lui Nistor Vasile
HOTĂRÂRE nr. 1.370 din 10 noiembrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171756_a_173085]
-
în localitatea Sinesti, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean, moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Chișinău, Calea Iesilor nr. 16, bl. 2, ap. 94. 2. ANDONI RODICA, fiica lui Leicovici Gheorghe și Maria (fiica lui Dimicenco Ștefan n. la 1910 în Țărăncuța și Parascovia), născută la data de 3 august 1971 în localitatea Baimaclia Cantemir, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Baimaclia, Cantemir, județul Cahul. 3. ANDONI VITALIE, fiul lui Filip (n. la 13.10.1936 în
HOTĂRÂRE nr. 1.371 din 10 noiembrie 2005 privind redobandirea cetateniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171801_a_173130]