6,467 matches
-
principal în brigadă. Pentru toate acestea, a fost lăudată și felicitată de profesor, apoi, amândoi de instructorul de partid și chiar de secretarul raional Vătuiu, sosit în timpul derulării programului. După serbare, programul a continuat până la lăsarea întunericului cu o horă țărănească în fața localului vechi, în timp ce autoritățile s-au retras pentru „vizitarea” îndeaproape a localului nou, care făcuse obiectul inaugurării. Din interiorul unei săli de clasă au observat, dincolo de rondurile din fața școlii, un foc cu mai multe persoane în jur. - Ce se
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
colorate sticlos, parcă turnate pe tipar, parcă artificiale. Dimpotrivă, florile de câmp au frumusețea nerepetabilului, iar frumusețea cea adevărată și deplină e frumusețea unică, la care a lucrat numai natura și mileniile. Snopul de in de altădată era un covor țărănesc înfășurat și înflorat, semnificând toată minunea de floră a câmpiei. Ceea ce putem spune și despre artista Anamaria Botezatu. Frumoasă, voioasă, veșmântată în mirabilul port popular din Moldova de sud, dăruită cu har sufletesc și glas cuceritor, artista e născută la
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411703862.html [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
îmbogățește colecția de prietenii rare, și raftul său de bibliotecă personală poate fi împărțit doar pe criterii de specii literare. Toate cărțile semnate de Nicolae Băciuț constituind mostre de certă valoare. Nicolae Băciuț a pornit în lume dintr-o casa țărănească din Chintelnic ce ține de județul Bistrița Năsăud. Un fiu risipitor? Nicidecum. Doar, că din motive pe care semnatarul acestor însemnări nu le întrezărește prea clar, în timp ce scriitorul Nicolale Băciuț adună premii literare și sunt cenacluri din țară care îi
NICOLAE BĂCIUŢ ÎNTRE PRETEXTE ŞI CONTEXTE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1438043259.html [Corola-blog/BlogPost/374871_a_376200]
-
redea doar în parte frământările din acest domeniu. În regiunea de vest a Olteniei se constată existența în perioada amintită a unor suprafețe plantate cu vii și pomi fructiferi aflate pe moșii boierești sau mănăstirești 655, dar și pe loturi țărănești, libere sau aservite, sau pe cele cu embatic ale orășenilor. De aici o serie de tranzacții și pricini de judecată între proprietarii plantațiilor respective și cei ai moșiilor care ân parte sunt redate și de documentele cercetate 656. O însemnată
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
semnalează o creștee a interesului tuturor pentru stăpânirea viilor și livezilor. În general în această perioadă viile aparțineau în mare parte clăcașilor sau moșnenilor, deși în multe cazuri pământul pe care se afla plantația nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de însemnate suprafețe viticole 666. Unele documente demonstrează convingător că erau cazuri când clăcașii apreciau moșia pe care erau așezați, după viile și pomii ce existau sau puteau fi sădiți acolo
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
705, Bistrița, Breznița 706 sau a dealurilor din apropierea Cerneți-Curila, Buliga, Orgutova, Gârdnu 707 etc. În general viile aparțineau în mare parte moșnenilor sau clăcașilor deși de multe ori pământul pe care se afla via nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de un număr însemnat de vii. Aproape toți boierii mari și mijlocii aveau vii. Între aceștia documentele consemnează pe vornicii Dumitrache Bibescu și Nicolae Brăiloiu, pe stolnicul Ghiță Argetoianu, pe clereasa
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
tihna mâncării. Văd două tablouri, transformate în două holograme suprapuse. În spate un Bruegel cel Bătrân, „Joc de copii”. Refuz asocierea cu alte picturi în care este exagerată„ veselia„ mesenilor. În față, un N. Grigorescu: „Coliba din pădure”. Sau „Casă țărănească” a lui Corneliu Baba. Mi-ar fi plăcut să pun în spate un Botticelli, dar nu-l văd prin hărmălaia nestăpânită. Femeia cu batic, reală, se suprapune peste un tablou modern, cu amestec violent de culori și linii contorsionate, care
TABLOURI: FEMEIA CU BATIC de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1483391083.html [Corola-blog/BlogPost/341035_a_342364]
-
sutien? -Ce vezi? Spune-mi și mie! -Morile vântului care sunt rotunde și care ar putea fi și ale mele cu un vânt prielnic la pupă. -Altceva? -Fierbințeala trupului tău care emană miros proaspăt de pâine coaptă într-un cuptor țărănesc. -De unde îmi știi temperatura? -Gândurile ... privirea... atingerea ... -Te ating pe catargul fierbinte care se cere la viață, plin de dorință. Care știe călăuzi pașii în direcția senzațiilor aprinse, de la izvorul liniștit până la agitația râului și apoi până la marea de
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Pe_pusta_suzana_deac_1391268954.html [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
s-au așternut între aceste două lumi. M-am aplecat cu drag asupra mai multor aspecte privitoare la Țigăneștiul natal, ca o încercare de restaurare, într-un anume fel, a unui spațiu concentrat de românitate, cu structuri stabile de esență țărănească, cu orânduială străveche, așa cum era în timpul copilăriei mele, momente pe care le-am trăit înainte de mișcările tulburi care au urmat și care au produs atâtea răsturnări de valori. Chemând faptele să se adune într-o albie cu apă limpede, ca
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_testamentul_une_elena_buica_1377352558.html [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
fi foame. - Ce-ai zice dacă-i cinstesc cu o litră de țuică? - De atâta drum or fi obosiți săracii. Fă-ți pomana întreagă și du-le o jumătate! Zis și făcut! Costache al lui Turcu puse într-o papornița țărănească o pită din țest, o ulcea de pământ cu lapte de vacă, o sticlă de țuică și o luă agale pe cărăruie până în luncă. Acolo se opri la câțiva pași de corturi și grăi: - Bine ați venit în ținuturile noastre
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
priveau cu mirare și primeau învățăturile ei cu mare atenție. Fiecare încerca să creeze oul cel mai reușit. Apoi Magdalena le spăla cu huști diluând culoarea roșie de pe spațiile rămase goale. Ouăle deveneau albe ca laptele la bază, iar motivele țărănești în nuanță de negru lucitor pe roșu subliniau arta încondeierii. Așa primea Magdalena Duminica Albă ouăle fiind dăruite de copii altor copii primind în schimb alte ouă împodobite cu migală de săteni, fiecare după tehnica lui învățată din străbuni. O
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1493136053.html [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
Nica Țene a urcat, cu tenacitate și cu îndrăzneală, scara cunoașterii, impunând timpului contemporan scrisul ei luminos și curat. Mi-e dragă această olteancă micuță, „de nevoie”, pentru demnitatea cu care și-a înfrânt temerile și durerile, purtându-și obârșia țărănească precum un titlu de noblețe, pentru mândria cu care și-a sărit umbra, răzbunându-și întregul șir de necăjiți înaintași, punându la icoană, împreună cu busuiocul sfințit, marea ei iubire pentru Țară, Neam și Limba Română. La ceasul împlinind jumătatea veacului
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/_drumul_spre_suflet_saufe_al_florin_tene_1392788823.html [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
veci ! Să fie moștenită de urmași, cum se cuvine, după una din împământenitele nenumărate legi ! Camerele totdeauna își primeau botezul: Cea bună ... , la sobă ... și ... la vatră. Erau frumos văruite și pe pereți cu scoarțe, cum azi doar la muzee țărănești se-arată. La masă, de când mă știu, eram doar șase. Pe cel din fața mea îl luase Dumnezeu. Cu siguranță îi lipsea un înger și fără el, probabil, se descurca mai greu. Pe geruri aspre și zăpezi ca-n basme ne
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_ion_i_paraianu_al_florin_tene_1375414422.html [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
a stilului arhitectonic specific grădiștean pentru generațiile viitoare, generații vitregite de tendința generală de globalizare și efectele distructive ale acesteia. În cadrul acestui muzeu, organizat în aer liber, asemănător celui de la Bujoreni-Vâlcea, generațiile viitoare vor putea vedea pe viu o gospodărie țărănească cu tot inventarul agricol și gospodăresc aferent. În felul acesta nu-și vor uita rădăcinile. Orice întârziere ne putea pune în situația de a pierde din acest tezaur valoros acele piese cu perisabilitate mai mare, asupra cărora natura acționează distructiv
MUZEUL SATULUI DE LA GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1452703734.html [Corola-blog/BlogPost/340340_a_341669]
-
Bucătarii și bucătăresele din Salonta, Avram Iancu, Cefa, Mădăras, Tulca, Ghiorac, Micherechi (Ungaria), precum și maeștrii restaurantelor „Millenium” și „Slavia” au dus la extrem curcubeul de arome și savoare din tradiționalele sărmăluțe românești asortate din belșug cu slănină, cârnați tradiționali, șunculiță țărănească, legume de sezon și pâine din celebrele brutării Salonta și Mădăras. Toți participanții au fost premiați cu diplome și cu un tradițional „tulnic de Bihor”, iar rodul creației culinare - sărmăluțe în foi de varză murată - a fost împărțit gratuit tuturor
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1410107053.html [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
o zăresc din depărtare cu nasu-i coroiat, părul alb ca lâna strâns sub o basma neagră, cocoșată și înveșmântată în aceleași zdrențe murdare pe care probabil le poartă ziua și noaptea, cu o bâtă într-o mână și o desagă țărănească pe spate. Uneori apare în târguri și târgoveții se îngrozesc de hidoșenia și duhoarea pe care o lasă în urma sa ca o dâră. Astfel, într-una din zile, proaspătul căsătorit, Pătru Valdescu, la brațul gingașei sale soții, se plimba bine
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
să încapă un om de talia savantului, au fost deasemenea impresionați de exponatele din muzeul de etnografie, în special de diorama reprezentând o stână tradițională, cu oițe împăiate, cu vase specifice pentru separat untul, putineii, au fost impresionați de uneltele țărănești folosite în gospodărie: furcile de tors, vârtelnițele, războiul de țesut orizontal, toate din lemn, sau de icoanele pe lemn ori pe sticlă sau cele ferecate în argint, de mobilierul cu ornamente tradiționale comandat în Bucovina, de scoarțele frumos colorate în
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
cu Bratkartoffeln și muștar, Tigaie Leonhardt, Tigaie Posch și Tigaie Vegetariană. Toate merită încercate, dar vă recomand să începeți cu o tigaie Kulinarium, care conține medalion de porc, pui în bacon și un cârnat, cu garnitură de Bratkartoffeln și sos țărănesc (la care se adaugă usturoi, ceapă, ardei iute, ardei și ciuperci). Pentru aniversări, reuniuni și multe alte evenimnete pe care v-ar plăcea să le petreceți într-o locație elegantă, cu o servire ireproșabilă și un meniu cum rar găsești
Restaurantul Kulinarium – singurul loc din Sibiu care oferă clienţilor faimoasele preparate la tigaie şi o experienţă culinară deosebită by http://www.zilesinopti.ro/articole/7692/restaurantul-kulinarium-singurul-loc-din-sibiu-care-ofera-clientilor-faimoasele-preparate-la-tigaie-si-o-experienta-culinara-deosebita [Corola-blog/BlogPost/98573_a_99865]
-
interior și pe terasă. Cocheta terasă de la Kulinarium rămâne accesibilă clienților și în toamnă, când va fi închisă, oferind astfel tot confortul necesar și în sezonul rece. Din categoria produse tradiționale cu iz internațional, la Kulinarium puteți savura și platoul țărănesc tradițional care conține roșii, castraveți, ceapă, telemea, brânză de burduf, tobă, jumări, cârnat afumat, mușchiuleț afumat și slăninuță sau terină de pește afumat cu sos de hrean și mere, cu salată de fasole. Cu siguranță veți decide să reveniți la
Restaurantul Kulinarium – singurul loc din Sibiu care oferă clienţilor faimoasele preparate la tigaie şi o experienţă culinară deosebită by http://www.zilesinopti.ro/articole/7692/restaurantul-kulinarium-singurul-loc-din-sibiu-care-ofera-clientilor-faimoasele-preparate-la-tigaie-si-o-experienta-culinara-deosebita [Corola-blog/BlogPost/98573_a_99865]
-
aproape 70%, de la 140,1 litri/an acum 23 de ani la 237,4 litri/an în 2013. O mare parte din consum este încă neînregistrat, fiind vorba de autoconsum, dar ca urmare a scăderii numărului de vaci din gospodăriile țărănești și a creșterii consumului de lapte din rețelele moderne de retail, ponderea acestuia se reduce. Consumul de carne a scăzut cu 4% Consumul de carne a scăzut de la 56,9 kilograme per locuitor/an în 1990 la 54,4 kilograme
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/tara-lui-ilici-stalinistul/ [Corola-blog/BlogPost/92699_a_93991]
-
tare cușmele de miel pe cap, își puseseră pe spinare câte un cojoc de oaie, gros și călduros. Nu după mult timp, luându-se cu munca, vor năduși, își vor da jos cojoacele și vor munci doar în flanele groase, țărănești, de lână, ca la munte. Mai greu era pentru pădurarul satului. Acum, după ce căzură zăpezile, oamenii din sat văzură că zăpada s-a mai așezat pe drum și că e rost de adus lemne din pădure. Pădurarul Niculescu știa că
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_1_viorel_darie_1392965217.html [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
de cetățeni. O parte din serbările culturale de amploare, cu program complex, au fost organizate de societate în colaborare cu Astra. O astfel de manifestare a avut loc la 26 aprilie 1938 și a cuprins concerte corale, prezentate de corurile țărănești, conferințe, dansuri, muzică populară etc. Activitatea societății pe tărâm cultural a cunoscut o continuă extindere și diversificare. În 1936,în comună funcționa o bibliotecă care cuprindea peste 600 de volume de literatură și alte genuri. Cu ajutorul Casei Școalelor, a Societății
TINERIMEA DE ELITĂ A ROMÂNIEI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Tinerimea_de_elita_a_romanie_radu_botis_1371202638.html [Corola-blog/BlogPost/342176_a_343505]
-
Stafida, cu care făcea și sex, și dragoste (nu prea știa care-i diferența dintre cele două îndeletniciri), despre care mama sa spunea: „Asta are gură tăiată cu sapa!” E ca și cum ai zice că e cioplită din topor... Vedeți absurdul țărănesc, de bună calitate a lui George Terziu? Până la urmă, Stafida a rămas gravidă, iar adolescentul, în cârdășie cu un avocat de lume nouă, capabil să fure și cloșca de pe ouă, o vinde unui francez impotent, cei doi producând gravide pe
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/george_terziu_1440340640.html [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
înțelepciune gândurile, lumina regăsi înlăuntrul meu realitatea îndoielnică și deznădejdea divizată în raționamente răzlețe, incompetente dar statornice: „Hristos nu a venit să distrugă natura, ci să corecteze voințele.”, citesc pe Ioan Gura de Aur și reușesc să pășesc pe covorul țărănesc de la intrare. Printre florile de vară ce coboarau din arcadele șterse de vreme, fumul lumânărilor se ridica în coloanele dilatate, purificând atmosfera încinsă. Mă înconjurau pilonii maronii, din lemn masiv, șubred sentiment inconștient, trezit la viață de parfumul puternic al
ANAMNESIS de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Anamnesis.html [Corola-blog/BlogPost/343004_a_344333]
-
care mergeam în micul atelier din strada Buestrului. Atelierul era la etaj, o cameră de dimensiuni modeste dintr-o casă din seria „locuințe ieftine” care se construiseră în perioada interbelică în cartierele periferice ale Bucureștiului. O dormeză cu o cuvertură țărănească aspră, o măsuță și două scaune, șevaletul, dulapul plin de culori, gata să debordeze prin deschiderea ușilor la cea mai mică trepidație a dușumelelor de lemn, ceruite. Rafturile bibliotecii din colțul camerei erau pline ochi de cărți. Fereastra, spre strada
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_doamna_liana_s_george_roca_1342650597.html [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]