474 matches
-
rusești precum balalaica sau baianul. Datorită unei rezistențe puternice, din umbră, a unor mari patrioți precum Vasile Roșcovanu de la Școala de Muzică „Ștefan Neaga”, a lui Vasile Crăciun de la Institutul de Arte, a altor personalități, naiul, vioara, fluierul, acordeonul, clarinetul, țambalul și-au recăpătat statutul de instrumente naționale. Tamara GORINCIOI: Prin ce se explică faptul că nici la București nu există o clasă de nai ca la Chișinău? Vasile IOVU: Marele naist Gheorghe Zamfir și alți naiști ca Stanciu Radu Simion
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
înflorită, cu liliac și bujori pe la loitre, spițele roților cu brebenei și viorele , trase de căluți cu hamuri de mătase țintuite cu bujori, lalele și zambile. În căruțe, flăcăi și fete mari chiuiau și dansau în cântec de vioară și țambal. Întreba câte un bătrân mirat: - Încotro, măi nebunaticilor? - La nunta lui Mărțișor! Hai cu noi, tăicuță! Și râdeau cu toții în hohote. Uite așa alaiul veseliei ajunse în sătucul uitat, revărsându-se în curtea Speranței, care se dovedi neîncăpătoare. Majoritatea rămase
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
vornicelul orator, care luă mâna prințesei și o puse în mâna lui Mărțișor. Ceilalți vornicei chiuiră, strigând și ei: - Trăiască mirii noștri cu multă fericire! Începură lăutarii să cânte mai cu foc, să rupă nu alta corzile viorilor și bețele țambalelor. Cântau „Hora Mărțișorului”. Acolo, în uliță, se prinseră cu toții în horă. Nici pe Soare-Împărat nu-l răbdă inima să stea pe margini. Intră și el în horă, alături cu Speranța, lângă Mărțișor și Primăvară. Vrăjitorul Rază de Vis dansa singur
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
niciun avanțaj. Avantajate ar fi toate partidele, cu excepția PMP-ului domnișoarei Udrea. Cei din tabară băsistă, acoperiți sau descoperiți, declară ritos că nu mai are rost demiterea. Mai sunt doar două luni de mandat și să punem, creștinește, batista pe țambal! Așa o fi? Nimeni nu pune, însă, problema dacă Traian Băsescu merită, pentru „marile servicii” aduse României pe parcursul mandatelor sale, să beneficieze de avantajele de fost șef de stat? Nu cred că e vorba de câte zile mai are Băsescu
TABLETA DE WEEKEND (79): BĂSESCU MERITĂ SĂ FIE DEMIS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353794_a_355123]
-
chiar vorbea cu președintele să-l ponteze o normă - două la colectiv, pentru timpul pierdut cu banchetul. Dacă o vrea. Dacă nu... nu era nicio problemă. Au fost invitați să cânte și frații Ion și Costică Oprea cu vioara și țambalul, lăutari din tată în fiu. Printre invitații președintelui desigur că se aflau și eroii noștri, familia Axinte, Săndica, inginerul-șef cu soția, reprezentantul Secției de Învățământ Constanța care a fost Președintele comisiei de examinare în timpul testelor de diferență, instructorul de
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
30-35 de ani, și nu prea dornici de băutură, au preferat să meargă la dans. Și-au luat în brațe colega sau soția și le-au plimbat de pe scenă, în ritmul muzicii ieșite din burduful gromaticei lui Petrică, acompaniat de țambalul și vioara fraților Oprea. Scena era din lemn de brad, negeluită, dar data cu motorină să nu se ridice praful în timpul dansului. După câteva pahare de rachiu trase pe gâtul său mereu însetat, Petrică ataca melodie după melodie, când tangouri
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
să facă toți la fel, în același timp și cu aceeași viteză? Uneori li se părea că lăutarii nu cântau pe măsura elanului lor. Atunci strigau nervoși: -Mușcă, bă, clanareta aia mai cu foc! Dă, bă, cu bețele alea-n țambal, mai cu viață! Rupe, bă corzile țambalului! Și clarinetul mușca notele care zburau ca niște fluturi speriați, iar bețele alergau înnebunite pe țambal, parcă biciuite de strigăturile înfocaților dansatori. Atunci jocul nu mai era joc. Vijelia se transforma în taifun
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
timp și cu aceeași viteză? Uneori li se părea că lăutarii nu cântau pe măsura elanului lor. Atunci strigau nervoși: -Mușcă, bă, clanareta aia mai cu foc! Dă, bă, cu bețele alea-n țambal, mai cu viață! Rupe, bă corzile țambalului! Și clarinetul mușca notele care zburau ca niște fluturi speriați, iar bețele alergau înnebunite pe țambal, parcă biciuite de strigăturile înfocaților dansatori. Atunci jocul nu mai era joc. Vijelia se transforma în taifun, iar corpurile jucătorilor zburau cu viteze amețitoare
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
lor. Atunci strigau nervoși: -Mușcă, bă, clanareta aia mai cu foc! Dă, bă, cu bețele alea-n țambal, mai cu viață! Rupe, bă corzile țambalului! Și clarinetul mușca notele care zburau ca niște fluturi speriați, iar bețele alergau înnebunite pe țambal, parcă biciuite de strigăturile înfocaților dansatori. Atunci jocul nu mai era joc. Vijelia se transforma în taifun, iar corpurile jucătorilor zburau cu viteze amețitoare. Strigăturile direcționau taifunul după reguli numai de ei știute. Cu tot ritmul uluitor, pașii lor erau
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
societății cu ansamblul ei de cutume și obiceiuri. Educația nu tratează legi și regulamente. Educația nu are nimic comun cu învățământul, în special asimilarea culturii cu specific local. Nimeni nu educă un copil să joace ciuleandra sau să cânte la țambal. După formarea afinităților personale copilul măricel poate absorbi părțile de cultură adaptate specificului său. Dar asta nu este educație. Referință Bibliografică: Educația / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2297, Anul VII, 15 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
EDUCAŢIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354223_a_355552]
-
lumină/ Și știam că o să vină;// Era zbor, era cuvânt,/ Era mantie de sfânt,// Straie de istorii multe,/ Tata mirosind a munte!// Era după cum se știe/ Fin miros de veșnicie,// Luna ce veghea pe deal/ Glas de corn și de țambal...” El caută fericirea în cântec: “De la mine la oameni alunec/ Ca un an în celălalt an” 14. Ignatie Grecu, tecucean din Galați, protosinghel, a publicat versuri în reviste literare și are peste zece volume de versuri. El e “Singur”, “Atât
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
00 - Prin târg... Ion Crețeanu și Taraful din Morunglav. • 16:00 - 17:00 Tândală la chitară (Daniel Făt). 17:00 - 18:00 - D'ale lui Păcală, cu actori ai Teatrului de pe Lipscani. 18:00 - 19:00 - Potpuriu pe strune de țambal - Marius Mihalache cânta împreună cu fiul său Lorin Mihalache. Referință Bibliografică: Ecaterina CÎMPEAN prezintă: PĂCALĂ LA MUZEUL SATULUI / Ecaterina Cîmpean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 504, Anul II, 18 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ecaterina Cîmpean : Toate Drepturile
PĂCALĂ LA MUZEUL SATULUI de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358845_a_360174]
-
Petru, ia și tu un exemplu. Ce s-a pierdut nu se-ntoarce, nu mai căuta ADN-ul, Martha rufele stoarce, cade de jos portofelul, sala oglinzilor , toată nu ne primește în țoale, vine Saf despuiată și ne joacă-n țambale. Faci și tu din pasiune un monument emisferic, cine te crede, pe bune? Ai dureri în apendix. Vântul te duce departe, Moartea-i mereu mai aproape, sigur îți face dreptate cel ce lucrează la sape. Nu-ți vinde sufletul, gratis
SAPHO, POETA DIN LESBOS, de BORIS MEHR în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359011_a_360340]
-
au rămas în ansamblu și după terminarea studiilor: studenți, medici și un polițist, o adevărată familie unită prin dragostea pentru muzică, muncă, seriozitate, perseverență. Sunt specializați în muzică instrumentală, interpretată la vioară, braci, violoncel, contrabas, acordeon, taragot, clarinet, fluier, ocazional țambal. Își însușesc repertoriul soliștilor cu care cântă: Furdui Iancu, Veta Biriș, Sava Negrean, Dumitru Fărcaș, Cornelia Radocea, Laura Lavric, Daniela Condurache etc. Pe scena de la Gurghiu impresionează atât prin profesionalismul interpretărilor, ținuta scenică elevată, cât și prin originalitatea costumelor alcătuite
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
2014 Toate Articolele Autorului Poezie de Titina Nica Țene Constatare Este mijlocul iernii, privesc ghioceii înfloriți lângă bloc, soarele strălucește puternic, iar vremea această n-o înțeleg deloc. S-au întors toate cu susul în jos, Ponta ne minte cu țambalul sub batistă Și eu repet că și un magnetofon, că, trebuie să fiu optimistă... Sora din Brașov cu alti muncitori, au votat USL cu mâinile amândouă, iar când s-au văzut copleșiți de taxe, au tăcut și s-au făcut
CONSTATARE, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359894_a_361223]
-
2-5 Total 30-33 31-33 30-33 30-33 NOTE SPECIFICE 1) Organizarea specializării pe secții și subsecții (se va analiza oportunitatea introducerii unei subsecții pentru jazz instrumental) Secții Subsecții I. Secția Interpretare instrumentală I.1. Instrumentele orchestrei simfonice, harpă, chitară, saxofon, nai, acordeon, țambal, taragot I.2. Pian, orgă clasică II. Secția Interpretare vocală II.1. Canto clasic II.2. Canto muzică pop - muzică de jazz II.3. Canto popular III. Secția Studii teoretice muzicale ... 2) Precizări privind curriculumul de specialitate (CS). Număr de ore/săptămână I. Secția Interpretare
PLAN-CADRU din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299366]
-
instrumente cu corzi grave (violă, violoncel, chitară clasică, harpă) și percuție; ... – din clasa a IV-a, pentru instrumentele de suflat din lemn (flaut, oboi, clarinet, saxofon, fagot, nai, taragot), instrumente de suflat din alamă (corn, trompetă, trombon, tubă), instrumente populare (țambal și acordeon), cu respectarea prevederilor art. 31 . În acest caz, clasa a IV-a se constituie în an pregătitor; ... ... b) instrumentele muzicale care pot fi studiate începând cu clasa a V-a sunt: – corzi grave (violă, violoncel, contrabas, chitară clasică
REGULAMENT din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296744]
-
studiate începând cu clasa a V-a sunt: – corzi grave (violă, violoncel, contrabas, chitară clasică, harpă); ... – instrumente de suflat din lemn (flaut, oboi, clarinet, saxofon, fagot, nai, taragot); ... – instrumente de suflat din alamă (corn, trompetă, trombon, tubă); ... – instrumente de percuție; ... – țambal și acordeon; ... ... c) discipline noi principale care pot fi studiate, la specializarea muzică, începând cu clasa a IX-a sunt: – orgă clasică; ... – artă vocală interpretativă/canto clasic; ... – muzică vocală de jazz și muzică ușoară/pop; ... – muzică vocală tradițională românească/canto popular; ... – studii teoretice
REGULAMENT din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296744]
-
14. În anul care a trecut, am aflat că sistemul sanitar din România este bolnav. Atât de crunte au fost dezvăluirile și atât de îmbârligate căile corupției încât nu cred că cineva ar mai avea curajul să pună batista pe țambal. Nimeni nu ne va mai putea minți că totul e bine și că avem tot ce ne trebuie. 15. Toate mizeriile care au ieșit la iveală în ultimul an nu ar fi fost posibile fără două elemente importante. Primul, niște
20 de lecții după anul tehnocrat și după alegeri. Schimbările care sunt ireversibile () [Corola-blog/BlogPost/338965_a_340294]
-
se făcuseră aproape toți lăutari, de te și mirai cât de repede încep să cânte și „să iasă în lume”, „să mănânce varză”, cum zic ei, adică să se ducă la nunți... Astăzi îl vedeai pe câte unul cu un țambal după gât, un acordeon sau o coajă de vioară scârțâind, ca după câteva luni îl vedeai în căruță, îmbrăcat la cămașă albă, cravată, musai cu pălărie, luând drumul Brâncovenilor, Vălenilor și Vlădulenilor la nunțile arvunite din iarnă la o țuică
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
gerul mai sus cu un cap de om. Ba nu zici că într-o vineri, nu mai știu care banda de lăutari, era să rămână... de căruță, nu din vina calului, nici a potcovarului, ci din vina... șoarecilor aciuați în țambal și contrabas. Intraseră acolo, cine știe când, de frig, probabil. Și acum la zdrăngăneală, dădeau să iasă. Îngrozit, vizitiul opri căruța și îi dădu pe toți jos, că el nu vrea să ducă șoareci acasă. Asta a fost mai ușor
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
îi dădu pe toți jos, că el nu vrea să ducă șoareci acasă. Asta a fost mai ușor, dar odată, la Vlăduleni, tocmai când era jocul în toi, așa mai spre dimineață, când se ia darul, vioristul a văzut că țambalul o ia razna, și-i zice de... sârbă, în loc de horă, adică mai repede. Țambalagiul, o mogâldeață cu bască, alerga cu ciocănelele nu în măsură, ci după șoarecii ce dădeau să iasă prin găurelele micuțe ale țambalului, dar nu puteau de
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
vioristul a văzut că țambalul o ia razna, și-i zice de... sârbă, în loc de horă, adică mai repede. Țambalagiul, o mogâldeață cu bască, alerga cu ciocănelele nu în măsură, ci după șoarecii ce dădeau să iasă prin găurelele micuțe ale țambalului, dar nu puteau de corzi, erau atât de dese, încât doar mustățile le puteau scoate afară, așa că alergau de colo colo, spre disperarea țambalagiului. De atunci așa i-a rămas numele sârbei altoite pe căluș, „Șoarecele”. Și unde mai pui
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
îndreptă spre ușa conacului, spunându-le în grabă celor doi. - Nu vă mișcați din căruță, ați înțeles! O să ne întoarcem la Craiova... Ferestrele conacului erau luminate ca ziua, iar din foișor se auzea cântec languros de vioară și acompaniament de țambal, semn că „tâlharul” petrece cu Didina, când vocea-i deveni ascuțită și, fără să și-o recunoască, vorbe grele îi scăpară din gură: Referință Bibliografică: Partea a X-a PARIUL BLESTEMAT / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
-mpungi cu acul. Te cinstesc..., sete de ai, Numai năravul să-l dai! Dacă tu m-asculți pe mine, Toată vara-ți merge bine. Snoava-i bună și nu-i rea... Când presari piper pe ea. Mai o cobză, un țambal... Dacă-i bal, să fie bal! Ascultă cucul când cântă, Dar apucă-te de muncă! În loc de epilog) Marele Pann... de-ar fi știut, Cum roata vieții s-a-nvârtit; Vă spun cinstit, ar fi-nlemnit! Azi pe scena vieții cântă Lupii aclamați de
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]