595 matches
-
dau spre curte sau spre grădini se puneau crengi de fag înverzit, în ajunul Zilei, Sfântului Mare Mucenic Gheorghe-Ocrotitorul Primăverii, flamura verde a nemuririi, ca simbol al veșnicei slave a Mântuitorului Hristos. În spatele casei erau rând pe rând: curtea păsărilor țanțoșe în apanajul lor viu colorat: curci, gâște, rațe, găini, bibilici, vrăjite de fastuoșii cocoși sau de înfoiați curcani care fluierau permanent ca niște arbitrii de fotbal, cea a bovinelor, a ovinelor și pe urmă cea a porcilor. M-am născut
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
Zăpadă, caraghioși, cu mături la subsuoară și pe cap cu oale sparte, în mantale de zăpadă, cu morcovi în loc de nasuri, boabe de fasole în loc de dinți și doi tăciuni în loc de ochi. Mersul lor legănat și împiedicat, de pinguini serioși, de rățoi țanțoși cu mături la spinare, cântând cu voci de afoni un marș soldățesc, provocau râsetele copiilor care-i maimuțăreau, cântând și ei marșul lor tembel: noi suntem soldații curajoșii/luptătorii cei victorioși/cu buulgări de zăpadă/și cu măturaa/lovim!lovim
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Publicat în: Ediția nr. 1221 din 05 mai 2014 Toate Articolele Autorului STRADA Cu nostalgia așteptatei veri Un gând rebel îmi zboară către stradă Îngrijorat de a nu-l rătăci Cobor să-l însoțesc la promenadă Pe un trotuar merg țanțoș două uri Din sens opus,o alta le salută Puțin în spate,vine-o aroganță Singură-n veci în viața ei cea slută Zâmbind timid,frumoasa inocentă E-n dialog cu-n suflețel romantic Mănă în mănă,pline de iubire
STRADA de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365937_a_367266]
-
Viscorilă se dresă Ghețienilor: -Umflați-l! Aceștia îl înșfăcară pe Ghiocel și-l târâră prin zăpadă până la palat. Aici, cioroipanii luară prizonierul pe care-l duseră pe sus pe toate coridoarele. În urma alaiului de cioroipani cu prizonierul, Viscorilă și Nămețilă călcau țanțoși, în pas de defilare, cu piciorul cât mai sus. Când îi văzu, generalul Prăpădenie înțelese că nătărăii izbândiseră. Zise uimit: -Ia te uită... tolomacii îndepliniră misiunea! Apoi zâmbi viclean, șoptind: -În definitiv, victoria este a mea. Nu i-am trimis
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
cadoul! comandă generalul cu o voce satisfăcută și puternică. -Ce cadou? întrebă prințesa uimită. Ușa din lemn masiv se deschise și două amazoane-soldat intrară ținând de o parte și de cealaltă o imensă cușcă de fier, cu zăbrele. Înăuntru stătea țanțoș un vultur. La vederea lui, Talestri bătu din palme și exclamă, entuziasmată: -Ce surpriză, Burnesha! Ce surpriză! -Ai nevoie de el, mai ales la drum lung. Este dresat și știe să slujească o amazoană. Trebuie doar să îl lași în
VULTURUL, ANTAL ŞI ENERGIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365382_a_366711]
-
situație-limbaj-caracter. Inspirata schiță „Teste de cultură”, de pildă, nu se nutrește nici din incursiuni în caracterologie, nici din aventurile limbajului, nici din comicul de situație, ci operează dezinvolt într-un alt registru, cel apt să sugereze, prin ștrengărească imitație, stupiditatea țanțoșă și ridicolă a celor ce oficiază a-cultural taman în postata culturii. Iată câteva mostre-sugestie propuse de Schor în trena „testelor de cultură” prezente în mai toată presa mapamondului: TIBIA - a/ localitate din Egiptul antic, capitala regatului pe vremea lui
SĂ VEZI ŞI SĂ NU CREZI... SĂ FIM SERIOŞI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365443_a_366772]
-
râului, când îi luară în baionete pe nemți, și-i sprijiniră moldovenii de pe deal ... cărându-le friților numai ghioage noduroase, de le-au îmuiat de oase. Snoava este cam așa: „[...] Olteanul, bine aghesmuit cu țuică și zaibăr, alături de muiere, stătea țanțoș pe capra căruței și, din când în când, în timp ce șfichiuia cu biciul caii, mai dădea câte un chiot de suna valea, când în față îi apare un soldat, pe care-l ia la întrebări, în loc să-l poftească în căruță ca să
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
privirea de gheață a lui Nicu. - Scuze, scuze, dar nu m-am putut abține... Chiar e frumoasă! - Data viitoare o să te fac să-ți înghiți limba. Ai auzit?, se încruntă Nicu la el. Discuția fu întreruptă de Manea care sosi țanțoș: - Îmi pare bine că vă văd... - Sper că n-am întârziat prea mult..., se scuză Elena. - În niciun caz. Și, în fond, voi sunteți deliciul acestei petreceri, voi sunteți protagoniștii. Cei cărora nu le convine, n-au decât să plece
SCRIEREA UNEI ISTORII de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1009 din 05 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352318_a_353647]
-
de-adună porcii Și-au venit cu mic cu mare Și vreo nouă zburătoare. Tot alai de mare soi Un berbec și zece oi, Vreo douăzeci de coțofene Și-un curcan umflat în pene. Ș-a venit și ’coana curcă, Țanțoșă, cu coada scurtă Zulufată și sprințară Parc-ar fi un neam de cioară. Precizez mai apăsat Că măgaru-i diplomat. A obținut diplomă de licență La Arte, la fără frecvență. Să nu vi se pară lucru de șagă Și să știe
MĂGARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352218_a_353547]
-
paternitate este un „dar haric” al unui Domn generos și iertător (Matei 7, 7-11; 19,31 și urm.). Vorbind de Slava omenească și cea care vine de la Dumnezeu, ne vom întreba și noi „Unde sunt acum cei care se plimbau țanțoși prin agora, plini de orgoliu, însoțiți de o suită numeroasă, acei oameni îmbrăcați cu haine de mătase, mirosind a parfum, hrănind paraziți, țintuiți mereu la teatru, unde le este ostentația?” . Sfânta Scriptură a legat slava de valori creștine și morale
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
Era confuziilor” (1993), „Din taine” (1999), „Diana” (2002), „'89 Poeme îndoliate” (2002), „Văd lumină” (2003), „La planet plate - Poemes” (2004), „Singur împotriva destinului” (2004), „Aezii privesc” (2005), „Zilele săptămânii” (2005), „Din oglindă” (2005), „Țară din lacrima” (2006). „M-am recomandat țanțoș: poet George Filip” - Ce anume v-a determinat să scrieți? - Niciodată nu mi-am propus să scriu. M-am pomenit scriind și gata. Știu doar că de foarte fraged, jonglam cu cuvintele și le înhămam la rime de ocazie. Cand
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
cu 50 de lei tonă. În seara aceea, m-am împrietenit cu niste muncitori. Unul dintre ei, care m-a prezentat altora, le-a spus că sunt poet. Îi arătasem ALBINA. Când am dat mâna cu ei, m-am recomandat țanțoș: poet George Filip. Am ajuns, din întâmplare, în casa scriitorului orb Marin Iancu Nicolae. Mi-a spus că-mi citise deja poezia și că sunt talentat. Doamna Dr. Octavia Dimancescu, verișoară cu Antonescu, m-a dus acasă la Arghezi. Mosul
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
lutul amintirilor, rămâne semeț peste catapetesmele lumii ca o pavăza a inocenței din noi. Dincolo de el se arcuiesc mereu văile plângerii și-ale disperărilor noastre, colbul murdar al vorbelor prigonite de noi, în care diavolii roșii ai urii își plimbă țanțoș urletele. Numai dealul urcat în nopțile cu povești despre zâne și zmei rămâne reduta ce nimeni n-o poate distruge. Nici măcar noi. Leonid IACOB Referință Bibliografică: dealul acela / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 455, Anul II, 30
DEALUL ACELA de LEONID IACOB în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354835_a_356164]
-
temi să ieși din casă Să te vânturi prin azile? Cum să cred în dunga albă Când treci drumul ca pe-o sârmă Cu mărgele trase-n salbă Și n-ai la căruță cârmă? Fel și fel de decorații Poartă țanțoși generalii, Deși ei sunt vinovații Că n-au înflorit curmalii. Cu șareta de la gară Pe drumeagul spre moșie Trece beat seară de seară Fostul bard fără să știe. Tu te dai de ceasul morții Ca vădanele de vineri Care stau
CROCHIURI LA LIBER de ROMEO TARHON în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354926_a_356255]
-
dreptate, adevărul ultim fiind neantul, nu infinitul în care, și aici îi dădeam dreptate lui Mancuse, proștii își focalizează spaimele neîmplinirilor interioare. Bă, domnilor, că muierile sînt mai slabe și mai interiorizate și mai terorizate decît noi, purtătorii de fudulii țanțoșe, dacă la atîta se rezumă în mintea absolvenților de școli de partid frecventate la fără frecvență masculinitatea esențială, vorba realismului platonician, dacă o fi existînd așa ceva, atunci eu mă aia pe el! Afrodita mea îmi dăruiește un copil, și nu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
chiar simpatice. Ajung uneori nu doar să le tolerez, ci chiar să le vânez, gustându-le pe-ndelete. De pildă, mi-a făcut plăcere să frânez brusc, pentru a acorda prioritate unui șir de gâște perfect aliniate, conduse de un gâscan țanțoș și tacticos, cu moț țeapăn. Tabloul acesta idilic, desprins parcă dintr-o felicitare de Crăciun, nu mă frapează așa de tare cum o face sonorul care l-a completat, venind din radioul de la bordul mașinii, unde se transmitea un interviu
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
i se propagă prin tot trupul. Tremura imperceptibil. Ș-apoi ?! Trebuie să-și revină, să facă turul de vizitator prin sălile luminate cu cu becuri puternice. Va face față situației și de data asta, doar este o femeie puternică. Calcă țanțoșa peste pardosela cu pătrate albe și negre. Lumină vine peste ea din toate părțile și trupul acela frumos devine straniu, pentru că nu are umbră. Ea trece cu privirea peste o vitrină, peste o altă masă acoperită cu sticlă... Înăuntru, securizate
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
lemn arsă, atent la zeama care curgea pe cărbuni. - Dă-mi cinci bucăți! Strânse pachetul cald la piept și o luă încet spre casă. I se păru că vede apropiindu-se de stație un tramvai galben condus de un Nicu țanțoș și plin de sine. Șinele străluceau sub burnița rece, ca niște linii fără început și fără sfârșit. Vasilica atinse o linie cu piciorul, simțind cum tremurul acesteia alunecă în sus de-a lungul piciorului și i se înfinge în inimă
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
îi trase niște picioare în pântecul umflat. - Ce n-am voie să mă distrez și eu? continuă bărbatul răstit. - Aoleuuuu Gică, lovești copilul! se văicări sfâșietor Lina. Gică însă îi mai trase nervos câteva picioare, apoi se opri și plecă țanțoș spre poartă. „Măcar mi-a spus că numai se distrează, deci nu mă părăsește. Tot al meu este!”, gândi fericită femeia. * Lina era o dură de felul său, dar cu Gică devenea moale ca o cârpă. Ce făcea dragostea din
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
înțep peștele. A fost un mic dejun cu întreruperi, dar numai pentru mine, căci amica mea își vedea calmă de masă și privea cu interes la cârdul de lebede ce apăruseră pe luciul apei, după pâlcul de stuf. Masculul-tată mergea țanțoș, însă vigilent în fața cârdului, iar mama-lebădă domina ariergarda. Cei cinci pui, mărișori, însă tot cu penele colorate în maro spre gri, se avântau în urma tatălui pe luciul lacului. Părinții aveau un colorit de un alb imaculat, cu chenare negre la
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
negru de supărare, A tulit-o că din pușcă! Morală Când din întâmplare Dai de un nebun Dacă vrei să ai pace Taci și-ți vezi de drum! Aliona: Cântec George: Daniel, îți mulțumesc că ai făcut pe nebunu’! Daniel: (țanțoș) - Și poate mai fac! George: Și galoșelul, mi-a placut! Daniel: Păi atunci trebuie să faci și tu ceva pentru mine. George: Ce anume? Daniel: Poezia mea următoare este despre copilăria din mahalalele Bucureșilor, pe Toporași, pe șoseaua Giurgiului, după
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
în slăvi: cum nu vii, tu, Țepeș-Doamne...de s-a speriat bietul moș Gheorghe, exclamând și el: „Ha,ha,haa! Așa tatăă! Pe ei, că ne mănâncă sufletul, bă! Grozav, bă, de unde-o știi?” De la marele Eminescu, am spus eu, țanțoș. -„Grozav poet, bă, grozav poet!” a murmurat moșul, cu religiozitate-n glas, semn că-i înțelesese mesajul. Mai târziu am aflat că Ion Creangă, prietenul Marelui Poet, îi spunea ”bădia Mihai”. Bădie!..Ce cuvânt cald, mângâietor, fără consoane scrâșnitoare!..Ca
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
îmi începeam eu explicațiile. Zicem că magnetul meu nu este al meu, este al universului și furculița este nebuloasa și uite cum o atrage, o atrage până ...( ce furculița idioata, a căzut de pe masa și ce zgomot mai face sărind țanțoșe pe gresia bucătăriei...) Poate vine Mamy și ne vede să vezi tu atunci în ce nebuloasa intrăm amândoi. Mai bine potolește-te și mănâncă mai repede să terminăm, mă implora Taty cu câtă blândețe era el în stare să pună
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
Acasa > Orizont > Portret > GHEORGHE ANDREI NEAGU - LICHEAUA Autor: Gheorghe Neagu Publicat în: Ediția nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Uite-l! Se plimbă țanțoș de parcă nici usturoi n-a mâncat și nici gura nu-i miroase! Tocmai te-a turnat. Tocmai te-a mai umplut de ceva urât mirositor în fața unor ipochimeni care-ți cam iau sâmbetele. E vesel. N-are scru, scru scrupule
LICHEAUA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362729_a_364058]
-
Dunăre: “Dunăre, Dunăre,/ Drum fără pulbere,/ Drum fără făgaș,/ Inima-mi secași...”. Cât dura melodia, lacrimile îi curgeau nestăvilite pe obraji, tăind cărări sărate pe chipul smead al omului. Animalul parcă înțelegea rosturile omului și-i da puteri, mergând înainte țanțoș, adulmecând zările, totdeauna tăcut, atât de tăcut... Niciodată nu-l auzise omul lătrând. Era încredințat că e mut. Învățase a-i tălmăci semnele, mișcările, mai ales ochii ce-ți vorbeau mai clar ca orice glas. Acum Câine îi arunca priviri
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]