1,293 matches
-
și, mai ales, Teohar Mihadaș se plămădea o generație poetică unică în urbea de pe Someș. Debutau în reviste sau editorial poeți de excepție, ca Adrian Mihai Bumb, IP Azap, Daniel Moșoiu, Ioan Buteanu, Daniel Hoblea, Alexandru Hălmăgean, Dumitru Cerna, Victor Țarină sau Dan Banciu. Poetul Adrian Suciu era vedeta poetică și răsfățatul criticii literare locale. L-am cunoscut prin 1993 la un cenaclu Echinox desfășurat la subsolul Filologiei, unde se duela lingvistic cu Călin Teutișan sau Cornel Vâlcu, vedete ale noulului
POATE FI CLUJUL CAPITALA POEZIEI ROMÂNEŞTI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poate_fi_clujul_capitala_poeziei_romanesti_al_florin_tene_1326387053.html [Corola-blog/BlogPost/361829_a_363158]
-
Avea socru-meu două prăjini lungi, din alun pentru scuturat nucii din Tudoran care erau bătrâni” - îmi spunea bunica Maria sau Măruța cum îi spuneau oamenii, de multe ori, certându-ne când eu și sora mea plecam cu oameni în țarină, la prune, înarmați cu prăjini pentru bieții prunișori supuși măcelului. Deseori, în serile de iarnă, mă strecuram la pieptul bunicii din partea tatălui cu care am dormit până la 14 ani și o rugam să-mi mai povestească din trecutul familiei. - Iosif
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_fila_din_albumul_cu_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
de azi o biserică de asemenea arhitectonică ia mult mai mult, însă pe când credința unei comunități e pusă în rol... Cum a început? Istoricul acestei comunități începe din Basarabia parcă de dintotdeauna a imperiului Țarist... Acolo fuseseră chemați de o țarină având origine germană prima dată în 1763 - Ecaterina a II-a, soția lui tarului Petru al II-lea, devenită Împărăteasa a Rusiei după asasinarea soțului ei din anul 1762. Desigur, Basarabia (după cum au numit-o rușii) a fost alipită imperiului
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1433451069.html [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
Cuvânt, de împlinirea prin Logos, nu întâmplător fiind situată această cuvântare ca punct central al prezentului volum al Părintelui Preot Matei Popovici (Cuvântarea la Duminica a XXI-a după Rusalii - Parabola semănătorului), lecția oferită de bogatul care i-a rodit țarina, fiind cea de-a patra parte, dar descoperită ca și o predică (Predică la Duminica a XXVI-a după Rusalii - Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina), modelul fiului risipitor (Cuvântare la Duminica a XXXIV-a după Rusalii - Pilda Fiului
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/victor_constantin_marutoiu_1455548395.html [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
-a după Rusalii - Parabola semănătorului), lecția oferită de bogatul care i-a rodit țarina, fiind cea de-a patra parte, dar descoperită ca și o predică (Predică la Duminica a XXVI-a după Rusalii - Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina), modelul fiului risipitor (Cuvântare la Duminica a XXXIV-a după Rusalii - Pilda Fiului risipitor), care prezintă, în mod metaforic, o reasumare a modernității din perspectiva paralelei ev biblic - ev contemporan. Deși apar în tratarea subiectului acestui volum termeni care aparțin
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/victor_constantin_marutoiu_1455548395.html [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
it. pv. pg. terra, fr. terre, sp. tierra) nu mai înseamnă ”a sta prost / rău cu țara”, adică a nu avea bani. Trebuie să ai bani și resurse de tot felul, dacă vrei să te muți într-un loc cu țarina. Dar asta e altă discuție...în curând. Vreau doar să vă împărtășesc ce am simțit muncind într-o întreaga sâmbătă, la țară, la bunica ”prin alianță”, împreună cu rubedenile. Încep cu faptul că mi-am pus mănuși(metehne de orășean) și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
it. pv. pg. terra, fr. terre, sp. tierra) nu mai înseamnă ”a sta prost / rău cu țara”, adică a nu avea bani. Trebuie să ai bani și resurse de tot felul, dacă vrei să te muți într-un loc cu țarina. Dar asta e altă discuție...în curând.Vreau doar să vă împărtășesc ce am simțit muncind într-o întreaga sâmbătă, la țară, la bunica ”prin alianță”, împreună cu rubedenile. Încep cu faptul că mi-am pus mănuși(metehne de orășean) și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
nu-l bătuse pentru oarece vină. Aveau să afle cu toții, la cină, ce se întâmplase. Violența observației făcute la sfârșitul unei zile de muncă - de dimineața până seara Artemie încărcase câteva căruțe cu bălegarul din curte și-l dusese la țarină - pentru o presupunere, îl făcuse pe fiu să se culce nemâncat. Bunicul povestise cum, după terminarea treburilor la oraș, trecuse și pe la Seminar, să vadă cum se purta fiu-său. Aflase că avea note bune, mai puțin la greacă, unde
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1449390043.html [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
că poate, chiar dacă-i plugar! La fel de luminat se purta bunicul și ca lucrător al pământului. Muncise cot la cot cu bunica, agonisind pământ. Și ce pământ mănos era pe vremea aceea în Câmpia Olteniei! Tot ce cumpărase erau fâșii alăturate țarinilor moștenite de la părinți. Bunicul înțelesese că era bine ca loturile să fie întinse pentru ca să poată folosi lesne și utilaje modernizate. Și, ca un adevărat fermier, le achiziționa, pe măsură ce afla de ele. Și Mira își aminti că, deși viața la sat
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1449390043.html [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
Harghita. 20. Dragomir Nicoleta-Adriana, născută la 15 iulie 1982 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Dragomir Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8044 Graz, Tannhofweg 43/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, Str. Țarinei bl. B11, sc. A, ap. 14, județul Caraș-Severin. 21. Molodetiu Gigi, născut la 6 martie 1976 în localitatea Miercurea-Ciuc, județul Harghita, România, fiul lui Molodetiu Gheorghe și Eva, cu domiciliul actual în Austria, 4060 Leonding, Larnahauserweg 6/6/267, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151737_a_153066]
-
Literatura > Naratiune > BALTA MIRESEI Autor: Mihaela Suciu Publicat în: Ediția nr. 696 din 26 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Barajul orizontului cu greu mai face față presiunii; dincolo de el, noaptea borborosește furioasă: ”Vine, dă-mi drumul!” Preaplinul înserării deversează peste țarini, răcorindu-le. Revărsarea umedă stinge și clocotul locomotivei ce se apropie șuierând de stație apoi se disipă și devine ultima suflare călduță a zilei. Vigilentă, gura de aerisire a văzduhului soarbe ultimile rămășițe și noaptea - gazdă primitoare - așterne covorul de
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Balta_miresei_mihaela_suciu_1353948475.html [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
șuierând. Lăsat-am vorbă ierbii ca, de-am să plec devreme, Păscută firea-mi crudă de dorul de mormânt, Să-mi salte fericită în trainice ciulendre, Să bată fără milă cu verdele-n pământ, Pân-or sări grei bulgări din țarina tăcută, Ce bătătură largă imi puse lângă trup, Să fluiere din frunze-i tulpina de leurdă Și de-o putea-n zori cucul, mă spurce iar cântând... Lăsat-am vorbă...ție, ce te-am iubit tăcută, Ascunși de moartea lumii
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440785304.html [Corola-blog/BlogPost/379349_a_380678]
-
Cuvânt, de împlinirea prin Logos, nu întâmplător fiind situată această cuvântare ca punct central al prezentului volum al Părintelui Preot Matei Popovici (Cuvântarea la Duminica a XXI-a după Rusalii - Parabola semănătorului), lecția oferită de bogatul care i-a rodit țarina, fiind cea de-a patra parte, dar descoperită ca și o predică (Predică la Duminica a XXVI-a după Rusalii - Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina), modelul fiului risipitor (Cuvântare la Duminica a XXXIV-a după Rusalii - Pilda Fiului
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452777265.html [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
-a după Rusalii - Parabola semănătorului), lecția oferită de bogatul care i-a rodit țarina, fiind cea de-a patra parte, dar descoperită ca și o predică (Predică la Duminica a XXVI-a după Rusalii - Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina), modelul fiului risipitor (Cuvântare la Duminica a XXXIV-a după Rusalii - Pilda Fiului risipitor), care prezintă, în mod metaforic, o reasumare a modernității din perspectiva paralelei ev biblic - ev contemporan. Deși apar în tratarea subiectului acestui volum termeni care aparțin
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452777265.html [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
calități deosebite care anunță prin atribuțiile lor dregătoriile feudale de mai târziu. Aleșii erau: vornicul (dăjdierul) - strângea contribuțiile membrilor obștii; postelnicul - cel ce se îngrijea de Biserica; logofătul - știutorul de carte, care scria actele obștii; nemesnicul - avea grijă de gardurile țarinii, ale câmpului de cultură; jitarul - cel ce păzea recolta Aleșii obștii aveau atribuțiuni stabilite de Adunarea generală care îi numea și îi revoca, controlându-le activitatea. Ei erau împuterniciți să aplice anumite sancțiuni acelora dintre membrii obștii care nu le
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
2016 Toate Articolele Autorului Lumini de veghe sapă sub pământ, cerșind veciei clipe de-ndurare, mai plânge-n taină pe sub coji de vânt, un cântec schingiuit de-o lumânare. Lăuzi de pruncii care i-am lăsat, să ne petreacă pe sub țarini pașii, am strâns hotarul lumii la-nchinat, în casa noastră ne-au slujit urmașii. Și-oricât de dinainte am strâns amarul, ne ruginesc pe sub pământ din dări, chiar de-am trăi de două ori,paharul ar fi tot plin de lipsuri
CE-I VIAȚA ASTA? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1456223958.html [Corola-blog/BlogPost/382936_a_384265]
-
meu, Sufletul meu, Săgeată cu două vârfuri Plămădită de Dumnezeu În „ziua a șasea”. Un vârf sărută Cerul, Celălalt este legat de Pământ pe vecie. Sufletul meu, Zbor ce nu cunoaște hotare. Trupul meu, Fir de grâu semănat într-o țarină Năpădită tot mai mult de neghină. Căznesc să-mi păstrez Sfânta Lumină primită din „Începuturi”, Parcă aș fi mereu în Vinerea Mare Din Săptămâna Patimilor, Când cânt plângând Prohodul, Răstignirii Lui Iisus Hristos pe Cruce! IOANA STUPARU Referință Bibliografică: Îmbinare divină
ÎMBINARE DIVINĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Imbinare_divina_ioana_stuparu_1379431304.html [Corola-blog/BlogPost/365052_a_366381]
-
160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
cosit fân, și toamna la scos cartofi și la pășunat. Primăvara, așteptam cu multe zile înainte venirea uncheșului. Știam de unde trebuia să vină. El aduna vitele lui și pleca din satul Putna, trecea peste un munte înalt prin păduri și țarine îngrădite, apoi cobora coasta de vizavi de muntele nostru. Atunci, când zăream că vine uncheșul Iacob cu vitele, noi chiuiam de bucurie, și ne năpusteam în pârâu, în întampinarea lui. Vedeam de departe vacile lui, una galbenă, mare, alta bălaie
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
luați! raspundea mama. Doar s-o eliberați după ce terminați de muls vacile. - Da-da! Aduc aduc imediat! - Mai puneți laptele în căzănelul ăla din tindă! îi dădea mama soluții Dupa ce mulgea vacile, și după ce închidea animalele în ocolul de pe țarina lui, venea în casă să mai povestească. Apoi cerea o pătură, sau un suman, și pleca să doarmă în podul cu fân. Tanti Anița, când venea și ea, nu prea putea dormi în fân, ea dormea pe o laviță, lângă
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
toată inima pe uncheșul și mătușa. Și ei ne lăudau pentru hărnicie, ne mai dădeau câte un cinci lei.. Ceea ce ne bucura mult de tot. Toamna, când venea uncheșul cu vitele la pășunat, erau zilele cele mai frumoase. Se deschideau țarinile, oile și vitele puteau paște oriunde, pe toate pajiștile. Noi eram în jurul uncheșului, undeva în vale, lângă pârâu, pe lângă niște fagi mari. Eram cu sumanele pe noi și căciulile pe cap, toamna era deja rece, mai veneau și ploile. Stând
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Și ca roi de pietre scumpe, gândăceii zmălțuiți, Strălucesc, vie comoară, pe sub ierburi tăinuiți”. Începe munca câmpului, „sfânta muncă de la țară”. Dis-de-dimineață, când roua stă aninată pe firele de iarbă, țăranii domnișani, plugari din tată în fiu, pornesc la aratul Țarinei și Muscelului. Vântul ușor le mângâie obrazul, pe când cântecul ciocârliei răsună în aer. Brăzdarele plugurilor se înșiră pe pământul reavăn, îngrășat de cu toamna. „Boi plăvani, în câte șase, trag, se opintesc în juguri, brațul gol apasă-n coarne, fierul
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
frunzele de palmieri împletite pe trunchiuri de copac, înalte de 4 metri. Paștele rusesc, mistic și extravagant Primul „Ou Fabergé" se zice că a fost comandat în 1885 de către țarul Alexandru al III-lea pentru a fi oferit în dar țarinei Maria Feodorovna de Paște. Succesul a fost imediat și Karl Fabergé a fost numit orfevrul Curții Imperiale. Între 1885 și 1916, țarii Alexandru al III-lea și Nicolae al II-lea au comandat 54 de asemenea obiecte încântătoare pentru a
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
de Paște. Succesul a fost imediat și Karl Fabergé a fost numit orfevrul Curții Imperiale. Între 1885 și 1916, țarii Alexandru al III-lea și Nicolae al II-lea au comandat 54 de asemenea obiecte încântătoare pentru a le oferi țarinelor Maria și Alexandra Feodorovna. Ele erau lucrate din pietre semiprețioase provenite din Urali, precum jad, bowenite, rodonit, dar și cristal de rocă și agată. Emailurile erau realizate din metale nobile precum aurul, în patru culori: galben, alb, verde și roz
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
trecea / Două-trei zile și venea Dănilă ca să-l împrumute, / Îndrugând vrute și nevrute: Ba că voiește să se ducă / Pân’ la pădure să-și aducă Lemne; ba că vrea bunăoară / Să-și ia făina de la moară; Ba să-și aducă fânu-aflat / În țarină pus la uscat; Ba să-și aducă câte toate. / Când a simțit că nu mai poate De cât este de cicălit / De soața lui necontenit, Pe al său frate l-a chemat / Și i-a zis foarte supărat: „Mai frate
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]