318 matches
-
3 care confecționau cu pricepere uși și ferestre, scaune și mese, rotari și butnari 4, meseriași care știau să folosească proprietăților diferitelor esențe lemnoase. Din alun și frasin făceau cuie de lemn pentru cizmărie, din corn confecționau resteie 5 și țepușe pentru drugii de la corlatele pentru căratul snopilor, fânului sau paielor, cuie și cârlige rezistente, iar din trunchiurile golite ale copacilor făceau buduroaie pentru familiile de albine, vase pentru bătut știuleții de porumb sau recipiente pentru păstrarea cerealelor. Din salcâm se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
numite „capete”, aveau următoarele forme: „I” - Iisus, „X” - Hristos, „S” - soarele, câte două bucăți din fiecare și colacul mare rotund. Elena Huștiu era una dintre femeile care făcea capete pentru înmormântări. Toate acestea erau împodobite cu „pomișori”, sub forma unor țepușe din lemn de brad, în care se înfigeau fructe (mere, nuci, prune uscate). „Uneltele”, adică prapurii sau steagurile, felinarele și crucea, aveau legate, la rândul lor, câte un prosop cu bănuț legat la colț. Urma, apoi, preotul cu dascălul, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
coliba din câmp se leagă multe dintre amintirile noastre. Era locul unde joaca, chiotele și cântecele se prelungeau uneori până noaptea târziu. Parcă mă revăd în jurul focului, cu știuleți de porumb în lapte numai buni de copt, înfipți într-o țepușă, perpelindu-i în jar, pe toate părțile. Alteori, organizați în cete, așa, doar ca să bravăm, plecam după... furat. Ni se părea că pepenii altora sunt... bostani. Și, în timp ce unii dintre noi îi țineau de vorbă pe „stăpâni”, alții, cu cârlige
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luna este mincinoasă, C cresco descresc! evidențele prea multe leagă de țărușul lor, te fac manual de exhibiționism, luminile oamenilor de Tîrgu Frumos, două milenii după, dreptele liniei tangente la pete de vacă între paralele de șine și sute de țepușe de gard, ne urnim cînd se pune în vedetă mahalaua cu rare becuri, trei lumini albe simetric distanțate, axa rutieră de Roman, îndată camionul cu remorcă pe porțiunea lui de drum, clipa de semn și camionul ei, luciri fără ieșire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
troiță halta Vidrasău, petele alb-gălbui clipa din două vite marcate pe ureche, cireada, fîntîna cu cumpănă, halta Chirileu bătaia verde crud, vară ploioasă, viaduct, stația de betoane incintă betonată, ordinea de la Sînpaul, peticele de cîmp din nuanțe, paloarea ierbii pe țepușe de miriște, dacă numărul a tins la infinit rămîne cu putință numai iluzia așezărilor în adevăr, aici cu priveliște de țară de-nceput Andrei Ciurunga, Ajută-i, Doamne, îndîrjirii sfinte /să se prefacă-n plopii din Cahul! Ajută-i, Doamne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la vite! cartofu' mare 1,50 lei, via o mai prășesc pe jumătate coaptă, Mihăileni linia slabă, Nădejde-Sat brad, ăsta-i ieșit el așa, în legea lui! stînca, tunel și crestele brazilor, greu îți este să dai cu piciorul în țepușă! Utușoiu agitațiile ieșite culmi și alte povești, Păltinișul avînd o ieșire de munte cu tot cu geologia, halta Tarcău, Lunca de Mijloc mere, ceapa roșie funie atîrnată, Trotușul pui de rîu, textul sărăcit de atîtea glose pe termenul de adîncime, feroviare în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
143 km la pasaj, Ilieni cîmp, 4-5 cîini răspîndaci, alții trei fac alt cîmp, cum te întinzi pe labele din față, animal masă de sexualitate nedeterminată, șinele făgașe de roți, fierul nu se mai vede, Prejmer creierul pădure radical alb-negru, țepușă peste șosea "Județul Brașov" ieșire, Bilet Perforat 'țumesc! halta Chichiș "angajăm", "lemn", "Euro 3 trade", Lunca Ozunului 1 km, viscolul secundar viteza, Ozun oile prin peticul de porumb netăiat, cu tot cu măgar, cîinele berc la linie, petic sub schelele de înaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
singur în birou? Erați cu Șeful de Stat Major, căpitanul Vasile Viorel. M. M.: Înainte de '89 era mai bine să vorbești singur. Majoritatea cadrelor se fereau să vorbească. S. B.: S-a spus că au existat diversioniști în Piață cu țepușe, știți ceva despre aceasta? M. M.: Cu țepușe? Eu stăteam atunci, ca și dumneavoastră, la televizor. După mine, jumătate de miting a fost provocare. S. B.: Ofițerii noștri stăteau în unitate și au venit speriate soțiile lui Bocăneală și Iancu
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Major, căpitanul Vasile Viorel. M. M.: Înainte de '89 era mai bine să vorbești singur. Majoritatea cadrelor se fereau să vorbească. S. B.: S-a spus că au existat diversioniști în Piață cu țepușe, știți ceva despre aceasta? M. M.: Cu țepușe? Eu stăteam atunci, ca și dumneavoastră, la televizor. După mine, jumătate de miting a fost provocare. S. B.: Ofițerii noștri stăteau în unitate și au venit speriate soțiile lui Bocăneală și Iancu și povesteau că au fost duse de la fabricile
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Lemn bun de foc e destul. Facem pe plajă un foc mare și În jurul lui așezați În stil indian coacem porumb, cartofi sau facem un fel de gogoși mici dintr-o pastă zaharată pe care le coacem În vârfuri de țepușe. Putem frige și pește. Plaja e plină de guvizi azvârliți de pescari amatori. Pe la miezul nopții, oceanul obosit Începe să se retragă. Începe refluxul. Dimineața e departe de noi. Uneori pornim prin ceața oceanului, să-i explorăm fundul. Mai la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
singur în birou? Erați cu Șeful de Stat Major, căpitanul Vasile Viorel. M. M.: Înainte de '89 era mai bine să vorbești singur. Majoritatea cadrelor se fereau să vorbească. S. B.: S-a spus că au existat diversioniști în Piață cu țepușe, știți ceva despre aceasta? M. M.: Cu țepușe? Eu stăteam atunci, ca și dumneavoastră, la televizor. După mine, jumătate de miting a fost provocare. S. B.: Ofițerii noștri stăteau în unitate și au venit speriate soțiile lui Bocăneală și Iancu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Major, căpitanul Vasile Viorel. M. M.: Înainte de '89 era mai bine să vorbești singur. Majoritatea cadrelor se fereau să vorbească. S. B.: S-a spus că au existat diversioniști în Piață cu țepușe, știți ceva despre aceasta? M. M.: Cu țepușe? Eu stăteam atunci, ca și dumneavoastră, la televizor. După mine, jumătate de miting a fost provocare. S. B.: Ofițerii noștri stăteau în unitate și au venit speriate soțiile lui Bocăneală și Iancu și povesteau că au fost duse de la fabricile
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Egor. Fascinația pe care Christina și strigoi, și femeie o exercită asupra lui Egor este fascinația misterului, necunoscutului, a fructului interzis. Mai rezistent decât biblicul Adam, Egor refuză și distruge ispita, sparge cu toporul portretul domnișoarei Christina, străpunge cu o țepușă locul din pivniță În care se presupune că se ascunde ziua strigoiul și, În cele din urmă, dă foc conacului pentru a pieri astfel casa blestemată și a se risipi vraja malefică. Legătura dintre cele două lumi este făcută de
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
dacilor pentru prepararea bucatelor la modul cum aceștia își primesc oaspeții,este vorba de descrierea primirii ambasadorului român Tiberius Vlavius în Dacia care a fost ospătat cu carne de vițel fripta pe jeratec, cu porumbei sălbatici rumeniți, cu carne la țepușe, cu miere de albine, cu vinuri aromate țări și tămâioase, cu pere zemoase păstrate în fan, cu struguri cu bobul alb, roz, negru, cu mere roșii și aurii. De la Dimitrie Cantemir avem informații despre obiceiurile românilor la nunți și la
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
bucăți și se bate puțin cu ciocanul de șnițele. Ceapă se curăță, se spală, se taie rondele. Ardeiul se curăță, se spală și se taie felii. Roșiile se spală și se taie felii. Bucățile de carne se înșira pe o țepușa în alternanta cu ceapă, ardeiul și roșiile. Se ung cu ulei și se frig pe grătar. În timpul frigerii, țepușa se învârte deasupra grătarului astfel încât bucățile de carne și legumele să se frigă. După frigere, carnea și legumele se lasă să
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
curăță, se spală și se taie felii. Roșiile se spală și se taie felii. Bucățile de carne se înșira pe o țepușa în alternanta cu ceapă, ardeiul și roșiile. Se ung cu ulei și se frig pe grătar. În timpul frigerii, țepușa se învârte deasupra grătarului astfel încât bucățile de carne și legumele să se frigă. După frigere, carnea și legumele se lasă să se odihnească într-un vas acoperit pe marginea grătarului. Frigăruile se servesc cu garnitură de pilaf de orez și
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
pui 120 g unt 200 g usturoi 10 g sare 600 g mălai 1,8 Kg apă Mod de preparare: Puii se pârlesc, se spală și se șterg cu o cârpă uscată, se presară cu sare și se înfing în țepușa. Țepușa se învârte deasupra focului, în timpul frigerii, puii se ung cu unt. După frigere puii se lasă să se odihnească într-un vas acoperit pe marginea grătarului. Puii fripți se srvesc cu mujdei de usturoi și mămăliguța. Ingrediente pentru 10
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
120 g unt 200 g usturoi 10 g sare 600 g mălai 1,8 Kg apă Mod de preparare: Puii se pârlesc, se spală și se șterg cu o cârpă uscată, se presară cu sare și se înfing în țepușa. Țepușa se învârte deasupra focului, în timpul frigerii, puii se ung cu unt. După frigere puii se lasă să se odihnească într-un vas acoperit pe marginea grătarului. Puii fripți se srvesc cu mujdei de usturoi și mămăliguța. Ingrediente pentru 10 porții
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
foarte mare pentru fiecare. De asemenea, vînă-toarea este adorată, atît ca plăcere, cît și ca necesitate, atîta vreme cît vînatul este un complement nelipsit al alimentației obișnuite, în imensele păduri foșnind de atîta vînat, cavalerii atacă mistrețul cu toporișca sau țepușa, ceea ce reprezintă un exercițiu periculos care, și el, duce la numeroase accidente. Această viață aspră și destul de lipsită de ocupații este întreruptă de evenimente domestice și de întîlniri prietenești, cu ocazia nunților, turnirurilor etc., care sînt prilej de petreceri nesfîrșite
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în treburile pămîntenilor. În partea stîngă era o masă de bucătărie și un alt foc ce alimenta cu energie un grătar, unde sfîrîiau fel de fel de bunătăți. Prezența era constituită din trei granguri, un grăngurel și doi șoferi. Pe țepușe lungi erau înfipte alte bunătăți pe care grangurii și ceilalți le puteau frige după pofta inimii. Se trăiește bine în România, gîndesc malițios. Dar în ce țară grangurii trăiesc greu? se stropșește la mine un soi de nesimțire din animalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
recent descoperită la Lascaux, într-o galerie inferioară a peșterii, al cărei acces este extrem de dificil. Se poate vedea un bizon rănit, îndreptându-și coamele către un om în aparență mort, care zace la pământ; arma sa, un fel de țepușă prevăzută cu un cârlig, se sprijină de burta animalului; lângă om (al cărui cap se termină cu un plisc), se află o pasăre pe o creangă. Scena a fost interpretată, în general, ca un "accident de vânătoare", în 1950, Horst
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
-l întoarcă la Sine; această muncă a lui Dumnezeu nu a lipsit nici din sufletul lui Saul, fiindcă spre aceasta pare să ne îndrepte și cuvintele adresate lui de Divinul seducător: «Greu este pentru tine să dai cu călcâiul în țepușă» (Fap 26,14). Dar, întrucât prada rezista acțiunii de încercuire, Domnul a recurs la atacul frontal, care a fost condus cu abilitate divină dacă cel învins, dintr-un persecutor sângeros al Nazarineanului, s-a transformat în cel mai mare îndrăgostit
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
tresare speriată: Nu! Nu! Ce să faci?! N-ai ce să faci! Ștefan oftează și sprijină cazmaua de perete. Am scos toată Suceava, cu mic, cu mare, să adâncim șanțul de apărare al cetății. Pe fundul șanțului înfigem și niscai țepușe bine ascuțite, să le gâdile dosul, explică el râzând mefistofelic. Mârâie, bombăne ei boierii, pe înfundate, că sapă cot la cot cu prostimea, da' sapă! adaugă cu un râs șăgalnic de data asta. Desigur, "de bunăvoie și nesiliți de nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
poarta cetății. Am poreclit-o "capcana de șobolani". Iaca cum facem: mutăm lanțul podului în așa chip, încât, atunci când vrăjmașul s-o buluci să fărâme poarta, podul să cadă și să-l verse într-o groapă plină cu apă și țepușe bine ascuțite. Vă închipuiți bulucbășie?!... O grozăvenie! Altă "năzdrăvănie"! Năstrușnică! Diavolească! Ștefan râde, închipuindu-și "bulucbășia". Da' stați! Stați! "Că nu dau turșii!" V-am chemat să mai punem țara la cale; avem multe de dezlegat. Ne-o blagoslovit Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sau nu să țină piept când, deodată, ca la un semn, se auzi Înspre pădure un vuiet adânc, de parcă valuri uriașe s-ar fi prăvălit peste țărmuri, și dintre pomi apăru un puhoi de țărani, Înar mați cu ghioage, securi, țepușe, fiecare cu ce apucase. Johannes Îi adunase În graba mare și-i conducea acum ca un cumplit zeu al răzbunării. Alături călărea Ludovic din Ottmarsheim, cu oamenii săi. Gloata furioasă mătură totul În calea ei. Luați prin surprindere, conjurații se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]