161 matches
-
Amaterasu, l-a înfuriat pe Susanoo, care a devenit dintr-odată violent și a început să distrugă totul în jurul lui. El chiar a azvârlit un ponei sacru al zeiței în camera cu războaie de țesut omorând-o pe una din țesătoare. Speriată, Amaterasu a fugit din rai și s-a refugiat în peștera numită "Iwayado". Odată cu ea a dispărut și soarele și lumea s-a învăluit în întuneric (adica in noapte). Exilat din Rai, Susanoo vine în provincia Izumo (acum parte
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
să-i dea un ultim mesaj surorii lui. El a luat unul din caii zeiței (animale sacre pentru ea), l-a jupuit și l-a ucis, apoi a făcut o gaură în acoperiș și a aruncat în cercul de femei țesătoare. Pe șaua calului a scris " Lucrurile nu sunt întotdeauna atât de negre și albe precum par". Această întâmplare înfricoșătoare a făcut-o pe una din cele mai vechi prietene ale lui Amaterasu să moară la picioarele zeiței. Amaterasu a fost
Amaterasu () [Corola-website/Science/303922_a_305251]
-
le (lat. Arachnida) sunt artropode chelicerate. Denumirea clasei provine de la cuvântul grecesc αράχνη (arachne) - păianjen, există o legendă despre Arachne, o țesătoare care a fost preschimbată în păianjen de către Atena. Se cunosc în jur de 100 000 specii de arahnide care trăiesc pe uscat, în sol, în apă, parazitează plante, animale și oameni . Cei mai cunoscuți reprezentanți ai clasei sunt: păianjenii, scorpionii
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
limbaj comun, pe care să-l stăpânească nu numai artistul ce și privitorii. Din păcate, limbajul s-a pierdut între generațiile ce ne despart de cei care au participat la înălțarea acestei biserici. Câteva frânturi se mai păstrează în arta țesătoarelor și în ce ne-au lăsat în scris culegătorii de folclor, restul pare șters din memoria culturii noastre tradiționale. Meșterul de biserici a fost prevăzător și ne-a lăsat cateva chei de descifrare salvatoare. Ceea ce atrage atenția, de la prima vedere
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
din Pacific, chiar că și un aliment de bază, fie crude sau fierte. În sud-est asiatici și aborigenii australieni consumau fructe crude, cu sare sau gâtițe cu curry. Semințele sunt comestibile atunci când sunt prăjite. Noni este deosebit de atractiv pentru furnicile țesătoare, care fac cuiburi din frunze de copac. Aceste furnici protejează plantă de unele insecte și plante parazite. Mirosul de fructe atrage, de asemenea, lilieci care ajută în dispersarea semințelor. Arborele crește doar în sălbăticie, în păduri extinse, și fructele trebuie
Morinda citrifolia () [Corola-website/Science/313773_a_315102]
-
d. 7 mai 1937, Iași) a fost un poet, prozator, memorialist și publicist român, membru corespondent al Academiei Române din 1936. s-a născut in București la data de 20 martie 1886, ca fiu al cojocarului Gheorghe Topîrceanu și al Paraschivei, țesătoare de covoare la azilul „Doamna Elena ", amândoi originari din părțile Sibiului. Începe școala primară la București intre anii 1893 - 1895 și o continuă pe valea Topologului, la Suici, județul Argeș, unde părinții se stabilesc o vreme. Revine la București și
George Topîrceanu () [Corola-website/Science/297552_a_298881]
-
vadă și să deseneze în perspectivă. Între 1957-58 ia lecții de la pictorul Knud Nielsen, de la care va învăța metoda., după care va pleca la Amsterdam, unde face cunoștință cu arta țesutului de goblene. Reîntors la Copenhaga plănuiește să deschide împreună cu țesătoarea artistică Benedikte Herlufsdatter, pe care o cunoscuse la Amsterdam, un atelier de goblenuri, dar mai întâi se duce din nou la Amsterdam la "Weverij d'Uil" să studieze el însuși goblenul. Își termină "lucrarea de diplomă" în timp record de
Jan Groth () [Corola-website/Science/315233_a_316562]
-
cămașă brodată cu motive populare, brâu, poale, pănzături, pieptar și opinci din piele de bou sau porc tăbăcită. Costumul bărbătesc e mai simplu, compus dintr-o cămașă lungă, pantaloni lungi strâmți și sunt confecționați din material țesut în casă pe țesătoare. Peste cămașă bărbații îsi pun un brâu țesut manual sau un chimir de piele. Confecționarea unui astfel de costum presupune o muncă de câteva luni de zile, de la țesutul pânzăturilor , brâurilor, cioarecilor până la brodatul cămășii. Țesutul este o îndeletnicire ce
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]
-
sfeclă etc. Dipterele din familia Culicidae sunt reprezentați de speciile Aedes vexans, Ochlerotatus annulipes, Dahliana geniculata, Culex modestus etc. Arahnofauna este reprezentată în special de păianjeni și acarieni. Printre păianjeni se întâlnesc specii vagabonde și țesători. Cele mai numeroase forme țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians", "Enoplognatha ovata" cu pânze spațiale haotice. Printre țesători se remarcă și păianjenul viespe
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Doina Lavric, Andreea Haisan, Ana Maria Pătrăscioiu, Paul Ananie. Iar la ora 16:00, vizitatorii se vor putea întâlni cu actorii Teatrului Masca Evenimentul este promovat de cinci dintre cei mai cunoscuți meșteșugari și susținători ai valorilor românești: Adela Petre - țesătoare în păr de capră și posesoare a Tezaur Uman Viu (distincție oferită de Ministerul Culturii și UNESCO); Alexandru Ilinca - unul dintre cei mai cunoscuți opincari români, Paul Buța - un talentat creator de măști populare, Antoaneta Mareș, fondatoarea platformei online de
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
Blouse Roumaine Shop, Dana Georgescu- fondatoarea atelierului de tipar și legătorie “Moara de hârtie”, dar și a proiectului “Satul Meșteșugurilor”. Tradițiile populare trebuie să meargă mai departe și vedem în ultimii ani cum tinerii le apreciază din ce în ce mai mult. Adela Petre, țesătoare în păr de capră, în vârstă de 87 de ani, crede că: “În viață, totul este numai să vrei. Și dă și altora ce știi...să aibă cin’ te pomeni”. Ea a creat primul său covor în anul 1947, însă
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]