202 matches
-
Articolul 1 (1) Se clasează monument istoric Casa Gheorghe Țițeica, Str. Paltinului nr. 7, orașul Bușteni, județul Prahova, în categoria II, monument, grupa valorică B, cu codul în Lista monumentelor istorice PH-II-m-B-21108. ... (2) Coordonatele punctelor de contur ale zonei de protecție a monumentului istoric sunt date în anexa care face
ORDIN nr. 2.567 din 17 iulie 2015 privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria II, monument, grupa valorică B, a Casei Gheorghe Ţiţeica, Str. Paltinului nr. 7, oraşul Buşteni, judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263821_a_265150]
-
periodic de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Școlar al Județului Dolj, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării. Articolul 6 Fundația "Gheorghe Țițeica" din municipiul Drobeta-Turnu Severin, unitatea de învățământ preuniversitar particular acreditată Școala Postliceală Sanitară "Ion Nănuți" din localitatea Călărași, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Școlar al Județului Dolj vor
ORDIN nr. 5.062 din 30 august 2016 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală Sanitară "Ion Nănuţi" din localitatea Călăraşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275209_a_276538]
-
cei din Turnu Severin. În 1919, continuă extinderea orașului și spre nord, dincolo de Bulevardul T. Vladimirescu, păstrându-se planul cu străzi perpendiculare cum a fost conceput în planul inițial. Tot în 1919 este înființat Liceul de fete (azi Colegiul "Gh. Țițeica). În aprilie 1919, severinenii o salută pe Regina Maria, în trecere dintr-o vizită la Paris, cu ocazia Conferinței de Pace. Tot în 1919 iau ființă "Biblioteca Populară Izvorașul", "Biblioteca folcloristică" și "Biblioteca muzicală", conduse de preotul Gheorghe Dumitrescu-Bistrița. La
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
timp, Barbilian își dezvoltă și pasiunea pentru poezie. Între anii 1914-1921 studiază matematica la Facultatea de Științe din București, studiile fiindu-i întrerupte de perioada în care își satisface serviciul militar în timpul Primului Război Mondial. I-a avut ca profesori pe Gheorghe Țițeica, Dimitrie Pompeiu, David Emmanuel, Traian Lalescu și Anton Davidoglu. În perioada 1921 -1924, și-a continuat studiile la Göttingen, Tübingen și Berlin. A avut ca prieteni, între alții, pe matematicienii: Wilhelm Blaschke, Heinrich Grell, Helmut Hasse, Emil Artin și alții
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
Pantelimon, Ilfov), Pr Olteanu Alin Cristian (paroh Răzvani și Fiumicino, Italia), Pr Toma Gabriel (paroh Plevna), Pr Țiței Emil (paroh Independența și Vișini), Pr Florescu Laurențiu (paroh Ștefănești), Pr Radu Cristian (paroh Mihai Viteazul și slujitor Sf Anastasia, Călărași), Pr Țițeică Florin (paroh Frăsinet), Cântăreți bisericești cu „școală” Radu Gheorghe (cântăreț în Plevna), Radu Ion (cântăreț în Nucetu), Oprea Ionuț (cântăreț în Lupșanu), Stoian Constantin (cântăreț în Plevna), licențiat în teologie, Licențiați în teologie Filipescu Cătălin, Seminariști Echil Ilie, Grigore Bogdan
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Dumnezeu cu mari capabilități vocale și foarte bun cunoscător al cântării bisericești și a tipicului, a slujit în mod neîncetat ca salariat și pensionar peste 55 de ani. Anul 1999 aduce un alt cântăreț cu „școală”, în persoana tânărului localnic Țițeică Florin Victor. Dotat cu calități deosebite pentru executarea muzicii psaltice, foarte bun cunoscător al notației muzicale bisericești, s-a format la Școala de cântăreți bisericești a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor „Roman Melodul”, din Călărași. Fire ambițioasă își completează studiile liceale
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Balaciu făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și era formată din satele Balaciu de Jos, Balaciu de Sus și Cranțoș și din așezările sezoniere Vlăsceni, Țițeica, Popescu, Vlăsceanu, Mutu, Cazacu și Mușatu. În comună funcționau două biserici și o școală cu 36 de elevi (dintre care 4 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, era organizată și comuna Fundu-Crăsani, formată din
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
1939, București) a fost un matematician și pedagog român, profesor la Universitatea din București și la Școala Politehnică din București, membru al Academiei Române și al mai multor academii straine, doctor "honoris causa" al Universității din Varșovia. Este tatăl fizicianului Șerban Țițeica. Concepte ca: Problema piesei de cinci lei (Teorema lui Țițeica), suprafață Țițeica sau curbă Țițeica îi poartă numele. A urmat școala primară în orașul natal, iar liceul la Craiova, unde a început să se remarce pentru interesul acordat matematicii. De
Gheorghe Țițeica () [Corola-website/Science/300717_a_302046]
-
la Universitatea din București și la Școala Politehnică din București, membru al Academiei Române și al mai multor academii straine, doctor "honoris causa" al Universității din Varșovia. Este tatăl fizicianului Șerban Țițeica. Concepte ca: Problema piesei de cinci lei (Teorema lui Țițeica), suprafață Țițeica sau curbă Țițeica îi poartă numele. A urmat școala primară în orașul natal, iar liceul la Craiova, unde a început să se remarce pentru interesul acordat matematicii. De asemenea, la examenul de bacalaureat de la 1 septembrie 1892 s-
Gheorghe Țițeica () [Corola-website/Science/300717_a_302046]
-
din București și la Școala Politehnică din București, membru al Academiei Române și al mai multor academii straine, doctor "honoris causa" al Universității din Varșovia. Este tatăl fizicianului Șerban Țițeica. Concepte ca: Problema piesei de cinci lei (Teorema lui Țițeica), suprafață Țițeica sau curbă Țițeica îi poartă numele. A urmat școala primară în orașul natal, iar liceul la Craiova, unde a început să se remarce pentru interesul acordat matematicii. De asemenea, la examenul de bacalaureat de la 1 septembrie 1892 s-a evidențiat
Gheorghe Țițeica () [Corola-website/Science/300717_a_302046]
-
la Școala Politehnică din București, membru al Academiei Române și al mai multor academii straine, doctor "honoris causa" al Universității din Varșovia. Este tatăl fizicianului Șerban Țițeica. Concepte ca: Problema piesei de cinci lei (Teorema lui Țițeica), suprafață Țițeica sau curbă Țițeica îi poartă numele. A urmat școala primară în orașul natal, iar liceul la Craiova, unde a început să se remarce pentru interesul acordat matematicii. De asemenea, la examenul de bacalaureat de la 1 septembrie 1892 s-a evidențiat prin răspunsurile date
Gheorghe Țițeica () [Corola-website/Science/300717_a_302046]
-
și București (liceul Spiru Haret) între anii 1916-1922. În anul 1924 intră ca student la Politehnică, secția construcții, dar o chemare mai puternică îl îndrepta spre "Facultatea de Matematică", unde îi are ca profesori pe Dimitrie Pompeiu, mentorul său, Gheorghe Țițeica, Traian Lalescu, Anton Davidoglu. Așa se face că a fost în același timp student al "Politehnicii" și al "Universității din București". Interesul pentru matematică devine prioritar astfel că în anul 1929 părăsește "Politehnica", deși trecuse deja toate examenele din primii
Grigore C. Moisil () [Corola-website/Science/298547_a_299876]
-
anul 1929 părăsește "Politehnica", deși trecuse deja toate examenele din primii trei ani și se afla student în anul IV. Dar în același an își susține teza de doctorat " Mecanica analitică a sistemelor continue", în fața unei comisii conduse de Gheorghe Țițeica și având ca membri pe Dimitrie Pompeiu și pe Anton Davidoglu. Această teză este publicată, tot în 1929, la editura Gauthier-Villars din Paris și va fi apreciată de savanții Vito Volterra, Tullio Levi-Civita, Paul Lévy. În 1930 pleacă la Paris
Grigore C. Moisil () [Corola-website/Science/298547_a_299876]
-
1882 intră ca profesor de algebră superioară și de teoria funcțiilor la facultatea de Știință a Universității din București. Aici, în 1888, a ținut primele cursuri de teoria grupurilor și de teoria lui Galois. Printre studenții săi se numără Gheorghe Țițeica, Traian Lalescu și Simion Stoilow. A fost președintele primului congres de matematică desfășurat în România. Sedința de deschidere a Congresului a avut loc în Aula Magna a Universității din Cluj, la data de 9 mai 1929. Biroul Congresului l-a
David Emmanuel () [Corola-website/Science/298626_a_299955]
-
matematică desfășurat în România. Sedința de deschidere a Congresului a avut loc în Aula Magna a Universității din Cluj, la data de 9 mai 1929. Biroul Congresului l-a avut ca președinte de onoare pe profesorul David Emmanuel, președinți: Gheorghe Țițeica, Dimitrie Pompeiu și I. Ionescu, iar secretar general, Petru Sergescu. Lucrările s-au desfășurat pe patru secțiuni: Algebră și Analiză (prezidată de Simion Stoilow și Constantin Popoviciu), Geometrie (prezidată de Simion Sanielevici), Matematici aplicate (prezidată de Em. Filipescu, Theodor Angheluță
David Emmanuel () [Corola-website/Science/298626_a_299955]
-
matematicii (prezidată de G. Bratu, G. Iuga și Octav Onicescu) . David Emmanuel a avut un rol important în introducerea în România a studiului matematicilor moderne și în abordarea riguroasă a acestora. Printre studenții săi cei mai notabili se pot enumera, Țițeica, Lalescu, Davidoglu, Pompeiu, Sanielevici, Myller, Onicescu, Moisil, Nicolescu, Vâlcovici, Froda și alții. Cercetările sale au avut ca obiectiv principal teoria funcțiilor eliptice și a obținut diverse rezultate originale în acest domeniu. A îmbinat ideile lui Weierstrass cu acelea ale lui
David Emmanuel () [Corola-website/Science/298626_a_299955]
-
au fost rezolvate, Constantin Rădulescu (încă nedevenit Rădulescu-Motru), moștenitorul de drept al bursei, o refuză considerând că își poate acoperi cheltuielile legate de studierea în străinătate cu ajutorul veniturilor moșiei de la Butoiești. Bursa respectivă a fost, în final, "destinată" lui Gheorghe Țițeica, viitorul mare matematician. Între 1880 - 1885, Constantin urmează liceul la Craiova, pe care îl va termina și absolvi la vârsta de 17 ani. În 1885 se înscrie simultan la Facultatea de Drept și la Facultatea de Litere și Filosofie, ambele
Constantin Rădulescu-Motru () [Corola-website/Science/299448_a_300777]
-
pozitronul, Carl D. Anderson a propus ca electronii standard să fie numiți negatroni, și să se folosească termenul generic de electron pentru a descrie atât varianta cu sarcină pozitivă cât și cea negativă. Astăzi, această utilizare este rar întâlnită. Șerban Țițeica Curs de fizică statistică și teoria cuantelor, Editura All 2000
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
Transilvania în limba română. În iulie 1919 se constituie o comisie universitară (prezidată de prof. Sextil Pușcariu), cu scopul de a organiza Universitatea din Cluj. Din această comisie mai făceau parte: N. Iorga, Victor Babeș, Vasile Pârvan, Dimitrie Gusti, Gheorghe Țițeica, Gheorghe Marinescu, Petru Poni. Universitatea avea să funcționeze la început cu patru facultăți: Litere și Filozofie, Științe, Drept, Medicină. Facultatea de Științe urma să fie împărțită în patru secții: Matematica, Științe Fizico-Chimice, Științe Naturale, Geografie. La 1 octombrie 1919, printr-
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
Elias care „și-a destinat tot fructul muncii sale realizării unui măreț ideal, înălțarea patriei prin cultură”. Din Consiliul de Conducere și Administrație al Fundației au făcut parte, de-a lungul timpului: prințul Barbu Alexandru Știrbei, academicienii Ion Bianu, Gheorghe Țițeica, Grigore Antipa, Dimitrie Gusti, Constantin Rădulescu-Motru, Ion Simionescu, Dumitru Voinov, George Marinescu, David Emanuel, Constantin Ion Parhon, Mihail Sadoveanu, Andrei Rădulescu, Traian Ionașcu, Ioan Ceterchi, Nicolae Cajal, Victor Sahini, Aurel Iancu și alți intelectuali de marcă. La data de 15
Jacques M. Elias () [Corola-website/Science/307170_a_308499]
-
gaze. Examenul în 1896 îl trece cu brio, având mențiunea cea mai bună, fiind investit cu titlul de Doctor în Filosofie, specialitatea Chimie. În august același an, cu dorul la țară, G. G. Longinescu se reîntoarce în București. Împreună cu Gheorghe Țițeica, G. G. Longinescu fondează în anul 1905 revista "Natura", purtând subtitlul de „revistă pentru răspândirea științei”, cea mai prodigioasă publicație științifică apărută în România, al cărei director va rămâne până la moarte. Sfârșitul primului război mondial îi aduce luptătorului naționalist bucuria
Gheorghe Gh. Longinescu () [Corola-website/Science/307196_a_308525]
-
fizician român stabilit în străinătate, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române (din 1974). A adus contribuții fundamentale la studiul teoretic al interacției sistemelor atomice cu radiația electromagnetică. Este considerat un continuator al școlii românești de fizică cuantică fondată de Șerban Țițeica. s-a născut la 10 octombrie 1929, la Cluj, ca fiu al doctorului Ion Gavrilă și al soției sale Florica (n. Vișoiu), ambii profesori (de medicină, respectiv engleză) la Universitatea de Medicină din Cluj. A început studiile liceale la Liceul
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
1953 secția de fizică, specialitatea radiotehnică. Student fiind, a fost încadrat ca asistent de cercetare la laboratorul de optică al profesorului Eugen Bădărău (1951-1953). În 1953 a fost admis aspirant cu frecvență la Universitatea din București, sub îndrumarea profesorului Șerban Țițeica. Și-a susținut în 1958 teza de doctorat cu titlul " Teoria efectului fotoelectric relativist", care va deveni primul articol din România publicat "in extenso" în Physical Review. Numit lector (1956) la "Catedra de termodinamică, fizică statistică și mecanică cuantică" a
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
metodele ei generale; principiile fundamentale ale teoriei erau ilustrate prin exemple utile pentru capitole de fizică cuantică ulterioare. Predat riguros și atractiv în același timp, cursul sublinia natura probabilistă a legilor fizicii la scară atomică, o idee pe care școala Țițeica a susținut-o consecvent. Exercițiile de seminar consolidau cunoștințele de matematică ale studenților și stimulau capacitatea lor de a rezolva probleme în mod independent. Examenul final era foarte exigent. În anii '60, a depus eforturi pentru dezvoltarea secției de specializare
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
1996-2000, în județul Bistrița-Năsăud, pe listele partidului PNȚCD. A absolvit Liceul Mihai Eminescu din București (1951), după care a terminat Facultatea de Fizică a Universității din București în anul 1955 și a obținut doctoratul în fizică cu acad. prof. Șerban Țițeica, cu teza "„Teoria microscopică a dezintegrării alfa”" (1962). Imediat după absolvirea facultății este repartizat la Secția de Fizică Teoretică a Institutului de Fizică Atomică din București. Aici își desfășoară activitatea în calitate de fizician (1955-1960), cercetător științific (1960-1962), cercetător științific principal (1962-1970
Aureliu Emil Săndulescu () [Corola-website/Science/306894_a_308223]