294 matches
-
Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie); 1220 - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta) Specii de pești: 1130 - Aspius aspius (Avat); 1149 - Cobitis taenia (Zvârluga); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boarța); 2011 - Umbră krameri (Țigănuș) 297. ROSCI 0309 - Lacurile din jurul Măscurei Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra) Specii de amfibieni și reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie); 1220 - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Romanichthys valsanicola) 10. cleanul dungat (Lenciscus agassizi) 11. cleanul mic (Leuciscus leuciscus) 12. cleanul de Comana (Petroleuciscus celestis) 13. cleanul de baltă (Petroleuciscus borysthenicus) 14. pietrar (Zingel zingel) 15. fusar (Zingel streber) și subspecia de Nera (Zingel streberi nerensis); 16. țigănuș (Umbra krameri); 17. tipar (Misgurnus fossilis); 18. moaca de nămol (Bentophylloides brauneri) 19. fâsa mare (Cobitis elongata) 20. zvârluga de baltă (Cobitis megaspila) 21. zvârluga de baltă (Cobitis tanaitica) 22. nisiparnița (Sabanejewia radnensis) 23. nisiparnița de Dunăre (Sabanejewia bulgarica) 24
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169261_a_170590]
-
grangur ("Oriolus oriolus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), notatiță cu cioc subțire ("Phalaropus lobatus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), ploier argintiu ("Pluvialis squatarola"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
albifrons"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), prundaș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), piciorongul ("Himantopus himantopus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), stârcul purpuriu ("Ardea purpurea") și rața roșie ("Aythya nyroca"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), țigănușul ("Plegadis falcinellus").
Mlaștina Hergheliei () [Corola-website/Science/329017_a_330346]
-
Ficedula parva"), becațină mare ("Gallinago media"), rață cu cap alb ("Oxyura leucocephala"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), notatiță cu ciocul subțire ("Phalaropus lobatus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), cresteț pestriț ("Porzana porzana"), resteluț pitic ("Porzana pusilla"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), privighetoare-de-baltă ("Acrocephalus melanopogon"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
mare ("Podiceps cristatus"). Rizeafcă ("Alosa tanaica"), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica"), fusar ("Zingel streber, Zingel zingel"), petroc ("Gobio kessleri"), țigănuș ("Umbra krameri"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), scrumbie de Dunăre ("Alosa immaculata"), morunaș ("Vimba vimba"), o specie de somn ("Silurus soldatovi") din familia Siluride, șalău ("Sander lucioperca"), șalău vărgat ("Sander volgensis"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), cernușcă ("Leuciscus borysthenicus
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
falcinellus"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), rață-cu-ciuf ("Netta rufina"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), călifar roșu ("Tadorna ferruginea
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), lișiță ("Gallinula chloropus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau țigănuș ("Plegadis falcinellus"). Lacul Potcoava oferă hrană și asigură condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: linul ("Tinca tinca") și caracuda ("Carassius carassius").
Lacul Potcoava () [Corola-website/Science/329871_a_331200]
-
ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), aușel nordic ("Regulus regulus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: zvârlugă ("Cobitis taenia"), țigănuș ("Umbra krameri"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), caracudă ("Carassius carassius"). Nevertebrate (gândaci, fluturi): cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândaci )din speciile "Eurydema fieberi" și "Sternodontus obtusus"), fluturele maturna ("Euphydryas maturna"), fluturele
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
barză neagră ("Ciconia nigra"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), piciorong ("Himantopus himantopus"), bătăuș (Philomachus pugnax), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeolea ralloides"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc-de-noapte ("Nycticorax nycticorax"), lopătar ("Platalea leucordia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), fluierar-de-mlaștină ("Tringa glareola"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră comună ("Sterna hirundo"), lișiță ("Gallinula chloropus") sau rață pestriță ("Anas stepara"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
arborea"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), viespar ("Pernis apivorus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola") sau pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"); Pești: țiparul electric ("Misgurnus fossilis"), avat ("Aspius aspius"), țigănuș ("Umbra krameri", specie de pește răpitor), petroc ("Gobio kessleri"), fâsă mare ("Cobitis elongata").
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea și bălțile lăturalnice trăiesc diverse specii de pești: statornici (somn, mreană, șalău, biban, lin, țipar, crap, roșioară, babușcă, avat, ghibor, bibanul soare, guvidil, săbiuța, știuca) sau
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
Țigănușul ("Umbra krameri") este un pește dulcicol, bentopelagic, nemigrator, din ordinul "Esociformes", din apele stătătoare mici, cu multă vegetație și mâlite. Este o specie endemică a bazinului hidrografic al Dunării și Nistrului. Are o talia până la 10-11 cm. Corpul este ovalar
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
latină "Umbra" = umbră, în sensul de fantomă, din cauza mișcărilor sale rapide + "krameri" = în onoarea lui Wilhelm Heinrich Kramer, care a descris în 1777 peștele ca Umbra chiar înainte de Linné. Sinonimul "Umbra canina" (Marsigli, 1726) din latină "Umbra" = umbră + "canina" = câinesc. Țigănuș, Pietroșel, Bătrân, Pește negru, Pește țigănesc, Țăgănuș. Ceh.: Blatňák tmavý; Ger.: Europäische Hundsfisch; Rus.: Умбра; Ung.: Lápi póc. Spatele este aproape negru, flancurile (laturile) cafeniu închis, abdomenul gălbui. Aceste culori sunt irizante și strălucesc în violet sau roșu. Peste tot
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
de a lungul corpului se află o dungă (mai rar 2-6 dungi) longitudinală, albă-gălbuie, care se extinde din spatele operculelor spre pedunculul caudal. Înotătoarea dorsală și caudală sunt traversate, la bazele lor, de o dungă mai închisă, formată din pete alungite. Țigănușul este un pește mic, cu o lungime obișnuită de 5-9 cm, maximum 11,5 cm (la femele s-a observat chiar și 17 cm). Greutatea este de 5-8 g, cel mult 27 g Corpul masiv este alungit, cilindric, ușor comprimat
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
sunt de obicei mai mici și mai subțiri decât femelele și au înotătoarele perechi (pectorale și pelviene), mai lungi ca la femele și o distanță mai mică între înotătoarele pelviene și înotătoarea anală. Există și diferențe morfometrice și în creștere. Țigănușul este o specie endemică bazinului hidrografic Dunării și Nistrului. Zona de distribuție cuprinde zona de câmpie joasă din bazinul Dunării, de la Viena până la deltă și cursul inferior al Prutului și Nistrului. Poate fi găsit în Austria (considerat a fi dispărut
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
de distribuție inițială în România a inclus o mare parte din bazinul Dunării: Tisa (până la Satu-Mare), Criș (până în Bihor), Argeș, Neajlov, Dâmbovița (până la București), Prut (până la Iași), bălțile Dunării, până la gurile Deltei. Aria de distribuție este în prezent foarte fragmentată, țigănușul întâlnindu-se mult mai rar în Delta Dunării și în unele zone umede din județele Satu Mare, Giurgiu, Ilfov, Călărași și Iași. Țigănușul este un pește dulcicol, bentopelagic, nemigrator din apele stătătoare mici, cu multă vegetație și mâlite. Țigănușul trăiește în
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
până la București), Prut (până la Iași), bălțile Dunării, până la gurile Deltei. Aria de distribuție este în prezent foarte fragmentată, țigănușul întâlnindu-se mult mai rar în Delta Dunării și în unele zone umede din județele Satu Mare, Giurgiu, Ilfov, Călărași și Iași. Țigănușul este un pește dulcicol, bentopelagic, nemigrator din apele stătătoare mici, cu multă vegetație și mâlite. Țigănușul trăiește în bălțile, mocirlele și apele de scurgere (șanțuri, canale mici) ale Dunării. Caracteristica acestor ape este faptul că au fund mâlos, cu vegetație
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
foarte fragmentată, țigănușul întâlnindu-se mult mai rar în Delta Dunării și în unele zone umede din județele Satu Mare, Giurgiu, Ilfov, Călărași și Iași. Țigănușul este un pește dulcicol, bentopelagic, nemigrator din apele stătătoare mici, cu multă vegetație și mâlite. Țigănușul trăiește în bălțile, mocirlele și apele de scurgere (șanțuri, canale mici) ale Dunării. Caracteristica acestor ape este faptul că au fund mâlos, cu vegetație foarte abundentă (macrofite, mușchi de apă, arbori căzuți etc.), sunt tulburi și oxigen puțin. Aici, țigănușul
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
Țigănușul trăiește în bălțile, mocirlele și apele de scurgere (șanțuri, canale mici) ale Dunării. Caracteristica acestor ape este faptul că au fund mâlos, cu vegetație foarte abundentă (macrofite, mușchi de apă, arbori căzuți etc.), sunt tulburi și oxigen puțin. Aici, țigănușul trăiește alături de țipar, zvârlugi și guvizi mici. Adesea este găsit în canalele mici de irigație, ape stagnante, râurile mici de șes cu un curs lent, de obicei, cu vegetație densă, în șanțuri mici, brațuri moarte și zonele marginale ale lacurilor
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
5-24 °C. Nu sunt cunoscute subspecii valide în prezent. Kux și Libosvârsky (1957) au descris o subspecie ("Umbra krameri pavlovi") din Delta Dunării, dar acest lucru a fost revizuit ulterior (Barus și Libosvârsky 1983). Nu au fost raportați hibrizi între țigănuș și alte specii. Hrană principală o constituie planctonul grosier format din crustacee de talie mare și larve de nevertebrate. Tigănușii tineri se hrănesc în principal cu crustacee mici: ostracode ("Ostracoda"), ciclopoide ("Cyclopoida") și larve de chironomide ("Chironomidae"). La sfârșitul primei
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
pește fricos și caută să se ascundă cât mai bine de ochii dușmanilor, stă pe fundul apei ascuns în mocirlă, ferindu-se de lumină, unde se poate adună în mici cârduri. Este un pește teritorial și nu tolerează conspecifici. Înotul țigănușului este foarte caracteristic: în timpul înotului, peștele mișcă înotătoarele sale perechi (pectorale și pelviene) în mod alternativ, asemenea unui patruped de pe uscat (de ex. un câine), din care cauză i s-a și dat numele specific de Umbra canina. Înotătoarea dorsală
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
patruped de pe uscat (de ex. un câine), din care cauză i s-a și dat numele specific de Umbra canina. Înotătoarea dorsală se mișcă mereu, ondulând, ca și cum fiecare radie ar avea un mușchi propriu. Trăind în ape sărace în oxigen, țigănușul își completează respirația înghițind din când în când aer din atmosferă, pe care-l trece în vezica înotătoare, puternic vascularizată și foarte mare, ocupând aproape întreaga cavitate generală; apoi, aerul este eliminat pe sub opercul. Vezica înotătoare este acoperită de un
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]