259 matches
-
lama microscopului îndurerați ca pe-un catafalc toate morțile lui neștiutele-i morți cum boabe de nisip și-n vremea rea de toamnă (cea din urmă vreme ce ni-e sortită-n calendarul tot mai galben precum femurul dezgropat în țintirim) urcăm pe soclu cîte un nechez cîte un tropot de copită ori un simplu fir de păr din coama răspîndită odinioară pe zarea triumfală cum austrul fiecăruia i se cuvine propriul cal troian, așa e? și dacă nu măcar o
Amintire homerică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6011_a_7336]
-
chip de bulevarde pavate cu volume: spre Est, spre Beijing și Pădurea Împietrită spre Vest, spre Lisabona și mănăstirea Jeronimos spre Nord, spre Oslo și Fiordul Vechi spre Sud, spre Ierusalim (Doamne, ce lecturi pe lista lui Vladimir Putin, în țintirim!) Mă trezi din reverie muzica de geampara nocturnă de pe strada istorică Alexandru Lăpușneanu (strigătul urmașilor urmașilor otomanului Ilderim)
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
zuruie prelung si doare, Pe sub ochii lumii fără zare Lacrimile albii își săpară. De la soare așteptăm, în ploae, Un alint melodios de șaluri, Din mizeria fiertelor gunoae -Să se'nvoalte clare idealuri. Ce e'n noi decât un lut de țintirim? Unde - gând și unde - tină? Ca ferești prin care să privim Nici o clipă n'avem de lumină. O, de-am putea ca trupul, în noroi, Să-l lepădăm ca pe un vechi vestmânt, Să urcăm ca fum înalt din noi
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
gravitație" un salt vertical și" țup! în fața ușii), cam năucită la aterizare, gingaș zgîriind tăblia de lemn" neîdemînatecă în manevrarea soneriilor mele vetuste" una orizontală, țîrîitore" cealaltă verticală, stridentă ca o sirenă de vapor, de-mi scula și strămoșii din țintirime" ciocănind morse cu închietura delicată a degetului transparent" semnalizînd intens, fosforescent (cînd deschideam), cu raze în snop, divergente, de-un verde de te da de-o parte, te curenta, te zgîlțîia ca electrica pipăită la gaura fasungului" așa" din curiozitate
Băi, să nu mori, că te omor! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12697_a_14022]
-
bineînțeles, "dintr-o altă stofă" decât toți ceilalți. Curenții lui sunt "magnetizanți". E un "mare animal de rasă"; "un vânător de elită"; un "păianjen" irezistibil, care i-a citit metodic, Erikăi, din Nietzsche, Dostoievski, Rilke, Goethe. La schimb, fata din țintirim i-a lecturat din poeții ei preferați: Ahmatova, țvetaieva, Hölderlin. După lungi ore de amor fizic, băutură și lecturi încrucișate, zorii de zi îi surprindeau "recitând în gura mare Arghezi, Bacovia, Nichita". O-la-la-la-la-la-la-la (cu șapte de la) exclamă retrospectiv Erika, încercând
Arătania by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7681_a_9006]
-
lor, 1926): „Să iau într-un apus de soare trenul de Constanța,/ Să te-oțelesc în băi de soare la Sorrento,/ Să-ți dau femei frumoase la Paris,/ Să-ți deschid o locuință între nori la New York” și evocarea târzie: „țintirim verde, pe care l-am văzut, de-atâtea ori în vis,/ la Blaj și la Brașov,/ la Arad și la Viena,/ la Sulmona și la Padova,/ la Roma și la Varșovia/ și aici, la Madrid,/ și pe care îl voi
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
expresionistă: "hai hai și iar hai/ fă Doamne o crîșmă-n rai/ ai lichior de toporași/ spune Doamne cui mă lași/ și-i bătută și-nvîrtită/ și-i bătută și-nvîrtită/ moartea-i mîndră și gătită/ mîndră-i moartea și horită/ să te bucuri țintirime/ pentru-acela care vine" ( ibidem). E o sugestivă întîmpinare a morții printr-o intonație originară ( rurală). Sfîrșitul și începutul își răspund. Vasile Proca: Duminica din trăsnet, Ed. Cartea Românească, 2000, 64 pag.
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
mânat tunând pegașii cruzi să și-i adape. Se ridica, în zări răsfrânt, lăsând în urmă pulbere de zâne și răsturna aștrii din somn și zei - în vise de cadâne. Plutea și cu un gest vărsa marea de liniște în țintirim, urnind din veghe negre pietre, în umbra lor mai vii să fim. Divin plutea din vremuri crude, încât și-acum ies din privire armii de fluturi nevăzuți, făpturi de abur către fire. Totul e vuiet, clocot, vis, plutire, spaimă, tremur
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
citești în cer ca-n carte Litera lui Dumnezeu Din care și tu și eu Facem vorbe mîngîiate Pentru vieți neterminate Ci s-or termina și ele ?i-om rămîne-n clipe grele Unul de cellalt să fim Legați printr-un țintirim
Lunganco cu rochia roz by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10882_a_12207]
-
de seară amară când Morții înseși i se făcuse să moară - de-atunci stau închis în piatra mea fixă plutind nebulos în ființa-mi prolixă între două porți (în metru popular) stau smerit în poarta Porții și miros mireasma morții - țintirim numai c-o poartă ce se-nchide peste soartă țintirim cu două porți una-n vii și alta-n morți eu pieziș m-am furișat în văzduhul fisurat cu-n crâmpei de aripioară adiată-n subțioară ca să ies din cer
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
moară - de-atunci stau închis în piatra mea fixă plutind nebulos în ființa-mi prolixă între două porți (în metru popular) stau smerit în poarta Porții și miros mireasma morții - țintirim numai c-o poartă ce se-nchide peste soartă țintirim cu două porți una-n vii și alta-n morți eu pieziș m-am furișat în văzduhul fisurat cu-n crâmpei de aripioară adiată-n subțioară ca să ies din cer afară aici ziua nu-i nimică nu e marți nu
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
noapte în cerul lui Dumnezeu BARCA LUI DON CAESAR Citim din Ovidiu, exilatul, în lungul și-n latul vînturilor, valurilor Don Caesar, cîrmaciul, dibaciul, ocupă barca salvamaristului. Ne invită să călătorim, gratuit pînă în Epoca de Aur și Piatră, prin țintirim marin Lerui-Ler... Ne învăluie vara cu sintaxa ei post-modern-efemeră Aruncăm în aer orologiile, la frontieră, unde sinucigașii mai speră ca barca lui Don Caesar să nu eșueze... Două suedeze se pregătesc să ne facă respirație gură la gură - filantropie augură
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, Pătrunde luna, înălbind păreții. Okeanos se plînge pe canaluri... El numa-n veci e-n floarea tinereții, Miresei dulci i-ar da suflarea vieții, Izbește-n ziduri vechi, sunînd din valuri. Ca-n țintirim tăcere e-n cetate. Preot rămas din a vechimii zile, Șan Marc sinistru miezul nopții bate. Cu glas adînc, cu graiul de Sibile, Rostește lin în clipe cadențate "Nu-nvie morții e-n zadar, copile". (1883) Mihai Eminescu Pe ling
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
în căușul palmelor apă din cofe mari de lemn purtate de fecioare și uda zidurile bisericii jur-împrejur. Apa se scurgea în pământ, umezind pentru o clipă buzele crăpate ale lighioanei. Apoi toaca, ciocănelele, bățul jitarului și o cruce furată din țintirim au fost aruncate în fântâna din vatra satului. Cu hainele întoarse pe dos, puse pe cap, ca să nu-i recunoască duhurile rele, flăcăii gospodarilor slobozeau de pe dealuri roți mari de căruță în flăcări. înfășurate în paie și cârpe unse cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de gol și să le ferească de ploaia mocănească, rece și țârâită, care înnămolea glodul cimitirului. Ca să-și înmoaie supliciul, își înfundau lut în urechi, gârbovindu-se pe după cruci sau pe după copaci cu fructe otrăvite de seva pământului îngrășat al țintirimului. Dați-i fiori pe la subsuori/ Și șoareci prin cioareci/ Și furnici prin opinci/ Cum arde para focului în gura cuptorului/ Să-i ardă inima după Sempronia/ Să n-aibă stare și alinare/ Până nu s a porni, până n-a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
partea dreaptă, terasele sunt mai distincte, iar cea mai vizibilă este Terasa Pașcani (30-40 m), pe care sunt așezate satele Probota, Heci și Bursuc-Deal. Pe această parte a văii, dealurile sunt mai joase sub formă colinară: Dealurile Mănăstirii, Trestioara, Heciului (Țintirimului), Diudiului, Bursucului. Terasa cea mai joasă și mai tânără este Lunca Siretului (220 m altitudine), cu aspect de șes, cu lățimi de peste 2 km după ce Siretul depășeste „poarta” Heciului. Șesul Siretului are două trepte: una joasă de 23 m altitudine
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lac de apă din cauza oboselii și fricii care se strecurase în mine, intru printre hudiți. Ninsese mult și din cauza gerului pâcla se îngroșa, drumul era aproape neumblat, fără pârtie făcută, mersul devenea tot mai anevoios, trebuie să trec pe la poarta țintirimului unguresc care era așezat între viile din corni, frica și oboseala creșteau. Stafii, strigoi, superstiții au populat copilăria mea și au îmbogățit-o cu vedenii. Aproape de cimitir drumul se bifurca, eu înotam în nămeți trăgând după mine săniuța care devenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
îmbogățit-o cu vedenii. Aproape de cimitir drumul se bifurca, eu înotam în nămeți trăgând după mine săniuța care devenea tot mai grea pe măsură ce creștea spaima. Fără să știu cum, prin vreo spărtură a gradului de râpcă, mă trezesc intrat în țintirim și cu săniuța agățată de niște cruci, am văzut când am dat să o descurc, dar la început am știut că sunt strigoii. Reluându-mi mersul cu gând să ies din cimitir și cu ochii mai mult îndărăt la strigoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
strigoi, când, din față, aud un hămăit scurt, uscat și dintr-o groapă saltă o dihanie mare neagră și dispare în negură. Să fi fost câine, să fi fost lup? Nu știu, așa cum n-am știut cum am ieșit din țintirim, cum am ajuns, scăpând din drumul viilor, pe șoseaua care duce la Epureni și de unde se auzea de departe scârțâitul unor care pe omătul geruit. Ieșisem la lumină, eram lângă oameni și nu mică le-a fost mirarea când au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pe vremea ciumei, nimeni nu intra, nimeni nu mai pleca din oraș, prăvăliile închise, ici-acolo se mai vedea câte un om, câte o femeie trecând strada de la o poartă la alta. Se așternuse peste toate ca o tăcere de țintirim, noaptea când și când se mai auzea câte un urlet stins de câine flămând sau muget de animal murind. Câte zile voi fi stat în casă nu știu. Însă toate au fost ca un coșmar. În aer, pe lucruri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
scoatem, IARĂȘI, din progra ma școlară, religia? Ciudat! Cristina Modreanu mai scrie cîte-un un reportaj și din...cimitir 8 că doar nu poți să amintești, Într-una, numai de familia Hausvater, oricît de tare a-i diviniza-o!)! Da, da, țintirim, subiect deloc funest, deoarece C.M. vrea să afle unde odihnesc personalitățile culturii noastre și cum le sunt Îngrijite mormintele. Aventură dezarmantă, deoarece În cimitirul cu pricina mai nimeni nu știe de - cazul propus de cronicară - Mimi Botta, Victor Ion Popa
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
marmură cu dimensiuni medii. Iar pe postament, care-i, de asemeni, din marmură, trecui numele și prenumele părinților mei, ale celor patru bunici și ale celor patru surori, ale căror morminte, aflate În cimitire neîngrijite (sora Lena este Înmormântată În țintirimul din Stâna-Cadânei; bunica Tana În Macedonia; ceilalți trei bunici În Caugagia; tata și surorile Catea și Tana tot În Caugagia; sora Ora În Cobadin; mama În București, la Ghencea II), nu pot fi identificate. În cartea „Mărturisirea unui neînvins” (Închinată
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
lămurește lucrurile: „Doamna Anastasia (Nastasia) a fericitului răposatului domnu Ducăi vodă... Facem știre cu acest adevărat zapis și carte a noastră... gândit-am... pentru Svânta Mitropolie cea bătrână a țărăi, din târgu din Iași... fiindu mică, socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Beserica Albă,...iarăși în târgu în Iași, aproape de Mitropolia cea Veche să facem pre acel țintirim... altă svântă mitropolie țărăi mai mare și mai deschisă, și, cu agiutoriul milostivului Dumnezeu, începând a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Svânta Mitropolie cea bătrână a țărăi, din târgu din Iași... fiindu mică, socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Beserica Albă,...iarăși în târgu în Iași, aproape de Mitropolia cea Veche să facem pre acel țintirim... altă svântă mitropolie țărăi mai mare și mai deschisă, și, cu agiutoriul milostivului Dumnezeu, începând a face... acea svântă casă Dumnezăiască să hie mitropolie țărăi suptu hramul Stretenia Domnului”. M-ai convins, dragule. Dar cu această ocazie am aflat și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o oală cu vin, mai face câte un chef cu vin de Burdusaci, sătul său natal. O clipă și-l ia conviv pe Mihai Ursachi pentru a-i citi la ureche cum: Învălurau cu chiot băutură/ Holtei pizmași albiți În țintirim/ Și sărutau hoțește prea plăcute/ Femei cu buzele muiate-n vin”. Sarabanda versurilor rupte din viile ce Îmblănesc colinele Iașilor va continua până În ultimul poem intitulat ,, Ca vinul de când lumea” și În care poetul Își face ,,autocritica”: Sunt un râu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]