258 matches
-
morții lui, 1941? Nu moare el, de-adevăratu’ și de inimă ră? Ca on cumnat de-al meu, frate cu Domnica: se-ntoarce din Războiul cel Mare, de la Nemți, unde-o căzut el prinzioneri’ și, când vede că fimei-sa-l Îngropase-n țintirim și-i pusese și cruce, cu anu morții lui, de-acum vreo trii-patru ani... Ce face el? Ce să facă: se pune gios și moare, omu’! Di inimă ră... Dumnezeu să-l ierte... Da noi, cu cârligu-ista l-om prinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
aici? Cu-adevărat, îi vine să plângă în hohote. Sau să zbiere. Sau să tremure. Sau să scâncească. Sau să moară. În schimb, aude mantra, rostită neobișnuit de pătrunzător și, preț de o clipă nesfârșit de lungă, curtea enormă a țintirimului, cu porțile, cu aleile și cu parcelele sale, cu bisericuța-capelă, cu gropnițele, cu sepulcrele, cu monumentele singuratice, cu movilele, copacii, crucile și mausoleurile, este nimbată darnic de o aură cerească clară, dulce, caldă și sublimă, ca mierea de lotus! Se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
au fostu domnu Țărăi Moldovei și Ucrainei...Facem știre cu acest adevărat zapis și carte a noastră că...gândit am întru inima noastră pentru svânta Mitropolie cea bătrână a țărăi, din târgu din Iași,...fiindu mică, socotit-am pentru un țintirim de o biserică stricată ce s-au numit Beserica Albă...în târgu Iași, aproape de Mitropolia cea veche, să facem pre acel țintirim de beserică stricată altă svântă mitropolie țărăi, mai mare și mai deschisă, și... începând a face și a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
noastră pentru svânta Mitropolie cea bătrână a țărăi, din târgu din Iași,...fiindu mică, socotit-am pentru un țintirim de o biserică stricată ce s-au numit Beserica Albă...în târgu Iași, aproape de Mitropolia cea veche, să facem pre acel țintirim de beserică stricată altă svântă mitropolie țărăi, mai mare și mai deschisă, și... începând a face și a zidi din temeiu acea svântă casă...să hie mitropoliei țărăi suptu hramul Streteniia Domnului. Și...cârmuindu-ne și agiutându ne de o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
zidi din temeiu acea svântă casă...să hie mitropoliei țărăi suptu hramul Streteniia Domnului. Și...cârmuindu-ne și agiutându ne de o am și obârșitu, și o-mpodobitu, și o am înzăstratu,...cu veșminte de odoare, socotit-am și pentru țintirimul acei svinte mitropolii pomana noastră să hie mai largu și mai deschis.” La sfârșitul lecturii, bătrânul, care m-a ascultat cu atenție, a întrebat: „Cine a scris acest zapis dintre dieci?” „Vasile Neagu uricar a scris” - am răspuns eu, citind
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
că îți umblă ochii destul de repede, dar, să te văd dacă ai fost atent la tot ce spune Doamna Nastasia.” Păi cum să nu iau aminte la ce a spus Doamna Nastasia, sfințite părinte? A spus că pe locul unui „țintirim de o beserică stricată ce s au numit Besereca Albă...aproape de Mitropolia cea Veche, să facem pre acel țintirim...altă svântă mitropolie țărăi, mai mare și mai deschisă.” „Ce înseamnă asta? Spune lucrurilor pe nume, fiule.” Asta înseamnă că lângă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Nastasia.” Păi cum să nu iau aminte la ce a spus Doamna Nastasia, sfințite părinte? A spus că pe locul unui „țintirim de o beserică stricată ce s au numit Besereca Albă...aproape de Mitropolia cea Veche, să facem pre acel țintirim...altă svântă mitropolie țărăi, mai mare și mai deschisă.” „Ce înseamnă asta? Spune lucrurilor pe nume, fiule.” Asta înseamnă că lângă „Besereca Albă” se găsea „Mitropolia cea Veche”, care, după cum se vede ea, era făcută înainte de 15 iunie 1695 și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Soare-Răsare.” Când vremea și oamenii regimului s-au încrâncenat și mai mult pentru îngenuncherea valorilor tradiționale și când „în foc și pară/ ne-a azvârlit veacul acesta bolând” și „Nu mai știam ce-i cu noi” că „Tremurau morții în țintirim” are satisfacția deplină să constate sfârșitul coșmarului comunist afirmând că „Peste oameni și vremi/ A venit de undeva Antihrist” „Spunea că-i comunist,/ Că nu-i Dumnezeu,/ Că sfinții sânt hoți”... „Doamne, câtă urgie/ A fost să vie/ Până când Dumnezeu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Boca, comuna Șcheia (punctul Cioate), Drăgușeni (punctele Coasta Coșerului și Țarâncă), Frenciugi-Drăgușeni (punctul La Podeț), Ipatele (punctele Țarină și Petrești) și Satu Nou-Șcheia (punctele Bobeică, Șesul lui Ștefan, Promoroace nord și Promoroace sud). V. Chirica (1983) la Dagâța (punctul Dealul Țintirim II), iar între 1983-1984, V. Ciobanu la Satu Nou, comuna Schitu Duca (punctul Malul stâng al pârâului Vaslui II) și Ciortești (punctul După Biserică). Aceste cercetări de suprafață au dat la iveală multe fragmente ceramice, datând din secolele V/VI-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Poenaru-Bordea, 1960. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 199, nota 8; Teodor 1997c, p. 76. 44. Dagâța (comuna Dagâța), județul Iași a) Dealul Țintirim II: pe pantele sud-sud-estice ale Dealului Țintirim, aflat la circa 1km sud-sud-est de sat, între acesta și calea ferată s-a identificat o așezare cu două straturi culturale suprapuse, marcate de fragmente ceramice din secolele VIII-IX și X-XI. Cercetare V.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1960. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 199, nota 8; Teodor 1997c, p. 76. 44. Dagâța (comuna Dagâța), județul Iași a) Dealul Țintirim II: pe pantele sud-sud-estice ale Dealului Țintirim, aflat la circa 1km sud-sud-est de sat, între acesta și calea ferată s-a identificat o așezare cu două straturi culturale suprapuse, marcate de fragmente ceramice din secolele VIII-IX și X-XI. Cercetare V. Chirica, 1983. Materialul se află la Institutul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramice caracteristice secolelor VI-VII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1969. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c, p. 285; Teodor 1997c, p. 132. 94. Popești (comuna Dragomirești), județul Vaslui a) Țintirim: în marginea sudică a satului, pe un bot de deal, s-au descoperit fragmente ceramice, cu scoică în compoziția pastei și decorate cu caneluri largi, datate în secolul XI. Cercetare Gh. Coman, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din veacurile IX-X. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița, 1954. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 36; Coman 1980c, p. 276, nota 4; Teodor 1997c, p. 170. 134. Zăpodeni (comuna Zăpodeni), județul Vaslui a) La Țintirim: în jurul sediului fostului C.A.P., din partea sud-estică a localității, au fost găsite fragmente de vase modelate la mână și la roata înceată din secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare N. Zaharia, 1958; A. C. Florescu, sondaj în 1959; verificare Gh.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
marmură cu dimensiuni medii. Iar pe postament, care-i, de asemeni, din marmură, trecui numele și prenumele părinților mei, ale celor patru bunici și ale celor patru surori, ale căror morminte, aflate În cimitire neîngrijite (sora Lena este Înmormântată În țintirimul din Stâna-Cadânei; bunica Tana În Macedonia; ceilalți trei bunici În Caugagia; tata și surorile Catea și Tana tot În Caugagia; sora Ora În Cobadin; mama În București, la Ghencea II), nu pot fi identificate. În cartea „Mărturisirea unui neînvins” (Închinată
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și greu, căci morții sunt grei... {EminescuOpVII 251} - Ah! zise celălalt... ce mai gândești și tu?... N-avem noi destule de gândit, ca să ne pierdem acuma vremea cu privirea unui mort. Pe scânduri și hai! Ajunseră curând afară de oraș, la țintirimul cu murii lui albi și lungi, ce păreeau unși cu var de lumina lunei... trecură peste pragul portiței negre, s-apropiară de mormânt, lângă care fumega încă lutul proaspăt. În fundul mormântului umed erau așezate paie... Ei îl răsturnară pe bătrân
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vedeți pe boarul alarmând satul și trezindu-l cu toaca, ca la mănăstire. Popa urla în biserică de cădea tencuiala de pe pereți. Și cine, o, muză., numește numele acele ilustre a acelora cari, pentru ca să deie foc bisericei, se adunase în țintirim[? ] Înainte merge cu o prăjină lungă viteazul Mitruță Buruiană. Lui îi urmează, cu parii, strașnicii și înțelepții Ftoma lui Culbeci și mărinimosul Toader Zurgalău. Și pe cine mai zărește ochiul meu în strălucitele șiruri? Oare nu-i acela teribilul Damian
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bolta strălucește din stejari, în grădina cea frumoasă?... Mama-și făcu cruce. Dar ea era religioasă și credea că am o viziune... - Mamă, unde - o să dorm eu când voi muri? o întrebai. - Unde, dragul mamei? Unde vom dormi toți... în țintirim. Țintirimul și biserica noastră erau alături cu grădina. Cum plecă mama, luai o pătură și mă dusei în țintirim... Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negri, gratiile de la capela noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
strălucește din stejari, în grădina cea frumoasă?... Mama-și făcu cruce. Dar ea era religioasă și credea că am o viziune... - Mamă, unde - o să dorm eu când voi muri? o întrebai. - Unde, dragul mamei? Unde vom dormi toți... în țintirim. Țintirimul și biserica noastră erau alături cu grădina. Cum plecă mama, luai o pătură și mă dusei în țintirim... Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negri, gratiile de la capela noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul atingea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
am o viziune... - Mamă, unde - o să dorm eu când voi muri? o întrebai. - Unde, dragul mamei? Unde vom dormi toți... în țintirim. Țintirimul și biserica noastră erau alături cu grădina. Cum plecă mama, luai o pătură și mă dusei în țintirim... Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negri, gratiile de la capela noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul atingea*** de clopot... clopotul abia atins suna dulce, foarte dulce și melodios... - Vîntu-mi trage clopotul, zisei. Mă-nfășurai bine
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
muzică și plângeam, plângeam încet *, până ce adormii... A doua zi mă trezii în pat acoperit cu perini și mă durea capul... Mama-ntorcîndu-se acasă și negăsindu-mă și-a adus aminte de ce-mi spusese și m-a căutat numaidecât în țintirim, unde m-a și găsit. Săptămâni întregi am zăcut în neștire, până ce m-a dat la școală... - Frumoasă istorie... dar n-are sfârșit... - Ba are, doamnă, un sfârșit insuportabil... - Ei bine? - Ei bine, au trecut zece ani de-atunci, a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
culturii române. Un alt om al cărții căruia i se va reîmprospăta memoria este Gheorghie Lazăr. Camera a votat două mii de lei pentru a se înscrie în capul listei de subscripție. Totodată d. ministru al instrucției au îngrijit ca în țintirimul din satul Bolintin să se așeze pe mormântul poetului liric Dimitrie Bolintineanu o piatră de marmură c-un basrelief, reprezentând o mână ce depune o cunună de lauri. [11 martie 1877] ["ÎN 7/19 MART PROTOCOLUL... "] În 7/19 mart
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
așezări carpice de pe "Toplița" unde au fost identificate mai multe locuințe de suprafață și bordeie din sec. II- III d.Hr. Săpături de salvare s-au mai efectuat într-o așezare neolitică aparținând fazei Cucuteni A, pe Laz, la "Țintirim", precum și în punctul "Cioara", unde a fost descoperit un număr de 16 morminte cu un bogat inventar aparținând populației carpice din sec. al III-lea. Ar mai fi de adăugat că urme daco-carpice au mai fost descoperite și pe Dealul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
asimilată misterului, mitului creației; toate datele poemului converg finalmente într-o idee-boltă: anume că orice creație semnificativă în slujba unei cauze fundamentale, e într-o măsură askesis, jertfă de sine: La Căușani, la Țipova sub piatră, La Căpriana poate-n țintirim, pe subt Moldova undeva, de veacuri, doarme, uitat, Zugravul Anonim. Istoria miroase a vopsele, zugravii au lăsat de mult pictatul, dar până astăzi universul încă de la aceștia-nvață anonimatul (...) Eu, prin acele vremi, l-aud sosind trasă i-i fața
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
poeziei, cu titlul inițial Tristeță, iar mai tîrziu Melancolie, tînărul poet scria îndurerat despre ea: "Cu multele-i icoane stă lumea risipită Ninsoarea viorie acopere-amorțită Întinsele ei plaiuri... și ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine, pe cîmpul solitar. Și țintirimul doarme și crucile stau strîmbe O cucuvaie sură sună-n streine limbe .................................................................... Clopotnița plesnește, în stîlpi izbește toaca, Aripa unui demon sfîșie promoroaca ........................................................................ Și în convoi de iluzii ce luminau ca stele, A fost la groapă dusă speranța vieții mele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
portretizează petrecerea din această lume ("neagră singurătate", "pustia moarte"), metafora exprimând chintesența vieții săvârșite ("car de lut"): "Urâtu-i, doamne, urât, / Când vin sorții de murit: / Te despărțește de lume, / Te lasă singur în vânt / Și te-amestecă-n pământ, / Te duce la țintirim / De-unde oamenii nu vin, / Te bagă-n groapă pustie / Unde nime nu te știe, / Nu te știe să te cate, / Ești neagră singurătate, / Îți dă-n piept un car de lut, / Ca să nu mai vii mai mult. Pe mormânt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]