392 matches
-
vorbește lumea. Cînd îți arde urechea dreaptă, te vorbește cineva de bine; cînd cea stîngă, apoi te vorbesc de rău. Cînd îți țiuie urechea, ți-a dat dracul o palmă. Cînd îți țiuie în ureche, te înjură cineva. Cînd îți țiuie urechea, se zice că se rătăcesc morții. Dacă-i țiuie cuiva într-o ureche și pune pe cineva să gîcească în care ureche-i țiuie, și gîcind acela, se crede că cel din urmă are pentru el devotament. Cînd îți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de bine; cînd cea stîngă, apoi te vorbesc de rău. Cînd îți țiuie urechea, ți-a dat dracul o palmă. Cînd îți țiuie în ureche, te înjură cineva. Cînd îți țiuie urechea, se zice că se rătăcesc morții. Dacă-i țiuie cuiva într-o ureche și pune pe cineva să gîcească în care ureche-i țiuie, și gîcind acela, se crede că cel din urmă are pentru el devotament. Cînd îți piuie vreo ureche ori lemnele pe foc, atunci să știi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a dat dracul o palmă. Cînd îți țiuie în ureche, te înjură cineva. Cînd îți țiuie urechea, se zice că se rătăcesc morții. Dacă-i țiuie cuiva într-o ureche și pune pe cineva să gîcească în care ureche-i țiuie, și gîcind acela, se crede că cel din urmă are pentru el devotament. Cînd îți piuie vreo ureche ori lemnele pe foc, atunci să știi că vrăjmașii te vorbesc de rău. Dacă îi bubuie cuiva în urechea stîngă e semn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urmă are pentru el devotament. Cînd îți piuie vreo ureche ori lemnele pe foc, atunci să știi că vrăjmașii te vorbesc de rău. Dacă îi bubuie cuiva în urechea stîngă e semn că va auzi o veste rea. Dacă îi țiuie cuiva în urechea stîngă e semn că va auzi o veste bună. Cînd îți țiuie în urechea stîngă frumos, cu glas deschis, auzi o veste bună; cînd sună cu glas închis, veste rea. Urechea dreaptă cînd țiuie, veste ai să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să știi că vrăjmașii te vorbesc de rău. Dacă îi bubuie cuiva în urechea stîngă e semn că va auzi o veste rea. Dacă îi țiuie cuiva în urechea stîngă e semn că va auzi o veste bună. Cînd îți țiuie în urechea stîngă frumos, cu glas deschis, auzi o veste bună; cînd sună cu glas închis, veste rea. Urechea dreaptă cînd țiuie, veste ai să capeți. Celui care îi țiuie urechea dreaptă, oarecine îl vorbește de rău; iar de țiuie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rea. Dacă îi țiuie cuiva în urechea stîngă e semn că va auzi o veste bună. Cînd îți țiuie în urechea stîngă frumos, cu glas deschis, auzi o veste bună; cînd sună cu glas închis, veste rea. Urechea dreaptă cînd țiuie, veste ai să capeți. Celui care îi țiuie urechea dreaptă, oarecine îl vorbește de rău; iar de țiuie urechea stîngă, îl vorbește de bine, și atunci să-și muște umărul stîng, ca cel ce-l vorbește de rău să-și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn că va auzi o veste bună. Cînd îți țiuie în urechea stîngă frumos, cu glas deschis, auzi o veste bună; cînd sună cu glas închis, veste rea. Urechea dreaptă cînd țiuie, veste ai să capeți. Celui care îi țiuie urechea dreaptă, oarecine îl vorbește de rău; iar de țiuie urechea stîngă, îl vorbește de bine, și atunci să-și muște umărul stîng, ca cel ce-l vorbește de rău să-și muște limba și el să nu-l mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țiuie în urechea stîngă frumos, cu glas deschis, auzi o veste bună; cînd sună cu glas închis, veste rea. Urechea dreaptă cînd țiuie, veste ai să capeți. Celui care îi țiuie urechea dreaptă, oarecine îl vorbește de rău; iar de țiuie urechea stîngă, îl vorbește de bine, și atunci să-și muște umărul stîng, ca cel ce-l vorbește de rău să-și muște limba și el să nu-l mai poată grăi de rău. Cînd urechea vîjîie cuiva, să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru cap și pentru corp. Fiecare poziție durează, de obicei, aproximativ cinci minute, cu posibilitatea de a ține mîinile mai mult, În cazul În care simțiți că Încă mai curge suficient Reiki (de exemplu, atunci cînd apar fierbințeală, răceală, furnicături, țiuit În urechi etc.), ceea ce ar sugera că zona respectivă are nevoie de mai multă energie. Unii Maeștri Reiki predau o structură ușor diferită a tratamentului, cu pînă la șase poziții ale mîinilor pentru cap și gît și pînă la 10
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
fel, Angelo făcu un semn pentru intrarea în funcțiune a instalației. în acel moment, microfoanele cu pricina scoaseră un țipăt ascuțit. În liniștea mormântală ce domnea, țiuitul ne scoase din amorțeală, dar în același moment Ceaușescu, parcă speriat de neașteptatul țiuit și enervat la culme, izbi cu palma în masă, urlând: Oprește! Experiențe să faci acasă, nu aici! Microfoanele amuțiră împreună cu toată asistența. În acest fel lua sfârșit consfătuirea de lucru de la Apimondia. Ceaușescu se ridică și plecă la fel de încruntat și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
deznădejde. Aici e camera de îngrășare... Ce? Dacă n-aveau 60 de kilograme erau respinși la export și de aceea îi îngrășau. Femeile erau date la "montă" la masculii dintr-un trib, considerați o rasă mai musculoasă. Înnebunesc. Urechile îmi țiuie și simt revolta care mă face să răcnesc. Fetițele virgine erau mai scumpe și se trimiteau pentru stăpîni. Odată peste 20 de virgine legate cu un lanț una de alta și urcate pe vapor s-au aruncat în mare. Au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mă îndeamnă Rafael. Vamos să ce?! Să dansăm... Mă întorc spre casă și capul meu este plin de lucruri pe care n-am crezut c-o să le știu vreodată. Un colț de cap plin de batá, itotelé, okónkolo, cascabeles, carabalí... țiuie continuu și mă roagă să-l iau încet. Că altfel.... bongo, bembé, bocú, cocoyé... de mă ia domnul Dracu. Una cena amistosa Ambasadorul Sikorski ne aștepta în fața reședinței sale. Foarte amabil, deschide ușa limuzinei, ne surîde, ne îmbrățișează și ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
inițialul ciovlică, la onomatopeicul ciovică, ajungând la regionalul nagâț, pe aici sfârșește repertoriul ei onomastic. Drept este, atunci când se ocupă de „relații internaționale”, poartă la sine cărți de vizită pe numele Glareola pratincola. Ciuciuveaua respiră numai prin comunicate de presă, țiuie doar demascări, gândește numai în postere și sloganuri electorale de tipul: „Săriți, Securitatea!”, mănâncă doar jeratic și visează numai cai verzi pe pereți. Când audiența îi scade chiar sub limita iluzoriului, ciuciuveaua încearcă să-și ridice „ratingul” prin lovituri de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
de Domnia sa că iubim cârnații de Pleșcoi, „Ce face popa, să nu facă satul”. Fierbe de mânie împotriva bălmăjelilor legionaroide ale bietului Gigi Becali, dar ne „explică” legionarismul lui Constantin Noica. În sfârșit, fiindcă tot a tăcut de i-au țiuit timpanele pe timpul Securității, adâncit fiind în „rezistența (doar) prin cultură”, se oferă să-mi dea lecții de morală. Cică, după ce aș fi denunțat „vocal ani de zile orice compromis cu «vechile structuriă”, m-aș fi pus „deodată” în serviciul lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
roată cu privirea: chilia e o grotă cioplită în piatră; o gaură ține loc de fereastră; alta, mai mare, de ușă; câteva icoane închipuie un iconostas; un sfeșnic cu trei brațe; o vatră în care un foc mocnit de găteje țiuie ascuțit; alături, o lăicioară așternută cu o velință vărgată; pe sfoară la uscat, smocuri-smocuri de ierburi și rădăcini; ochii lui se opresc și adastă îndelung pe trupul lui Iisus răstignit pe o cruce cioplită în lemn de stejar...În aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
februarie, în iatacul Doamnei Maria de Mangop. Un vânt hain se strecoară șuierând prin meterezele Nebuisei și zgâlțâie obloanele ferestrei ce gem din balamale. Ploaia bate în geam, șiroiește prelung. În căminul placat cu plăci de faianță închipuind zodiacul, arde țiuind un foc mocnit. Pe perete, câteva portrete de bazilei Paleologi și Comneni; deasupra lor, planează acvila bicefală încoronată, stema heraldică a Bizanțului de odinioară. Haricleea, te rog... vreau liniște, șoptește Maria (în grecește). Doamna Maria stă la o măsuță florentină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aude... Mi-e frică pentru ea, Ioane... Sărăcuța... îngână Țamblac. Și eu mă tem pentru ea. Și Bogdan, mititelul... Ce nenorocire... Cine ar fi crezut?... Ca un trăsnet... Ștefan se sprijină de cămin. Abia se mai ține pe picioare. Jarul țiuie subțire, trage să moară; se făcuse frig în paraclis. Acu... acu patru zile, mă jucam cu el... Acu... acu îl privesc... și nu cred... nu pot să cred că-i adevărat. Nu pot, bolborosește el înăbușit, lăcrimând. Biata Maria, murmură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
duce spre șoseaua mare, o vârstă la care bietul tata nu a ajuns. Și toți au trăit cu ai lor, între ai lor. Fie că băteau din palme sau sunau, sau strigau, răsuna casa de pași grăbiți, atenți. În jurul meu țiuie tăcerea. Acum un an, era casa plină de bagaje, jos venise mașina bietului Romeo, acum în oraș. Tu erai aici, aici! Și iar îți spun că, oricât aș țipa de singurătate, tu nu trebuie să te întorci. Cei patru expulsați
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tare, de parcă-l zghihuia dracul. Și dac-ar fi tremurat numai el, ce ți-ar fi fost? Dar toată suflarea și făptura de primprejur îi țineau hangul: vântul gemea ca un nebun, copacii din pădure se văicărau, petrele țipau, vreascurile țiuiau și chiar lemnele de pe foc pocneau de ger. Iară veverițele, găvozdite una peste alta în scorburi de copaci, suflau în unghii și plângeau în pumni blestemându-și ceasul în care s-au născut. Mă rog, foc de ger era: ce
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
această limbă este, „în partea ei structurală, o limbă onomatopeică și aglutinantă” (p. 101). 1. „Forma onomatopeică, arată el, se constată, între altele, la toate cuvintele care arată în limba românească sunete ca: a șui, a șușui, a scârțâi, a țiui, a zbârnâi, a șopăi, a șopoti, a șuiera, a pocni, a sfârâi, a zurui, a guița, a mârâi etc. fără excepție, fenomen ce cu greu se poate afla în alte limbi. În limba franceză, de pildă, toate cuvintele ce înfățișează
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
timpul de la momentul inițial al gloriei totale: „Cum o deschide cade leșinată la pământ de atâtea mândrii ce văzuse. Dacă se deșteptă, dă să se scoale și ca să poată ridica mai repede adie un scaun cu degetul, atunci toate curțile țiuiesc și degetul îi rămase într-aurit”. Sucombarea conștientului echivalează în plan inițiatic cu moartea temporară prin coborârea în id, iar restabilirea controlului conștient devine o înviere, cu un statut implicit superior. În plan amplu, leșinul simbolizează epuizarea forțelor vegetative ale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că întunericul e viu, respiră, se zvârcolește. Era apăsător și scârbos ca o masă gelatinoasă. — Auzi? întrebă fata. — Da. Îi auzeam clar pe Întunegri acum. Nu era chiar voce ceea ce distingeam eu, ci mai degrabă aș putea spune că-mi țiuiau urechile. Sunetele sfredeleau bezna ca un burghiu și răsunau în urechile noastre ca bâzâitul a mii de insecte înnebunite de groază. Ecoul se lovea de zid și apoi ricoșa în timpanele noastre. M-am lăsat pe vine, cu lanterna deschisă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
liberă, 17 august 1958) Istoria s-a cuibărit în inima lui Aurel Baranga (nota V. I.) „Trăiesc zilele de încordare de dinaintea lui 6 Martie, când nimeni și nimic nu putea stăvili avântul de luptă al mulțimilor conduse de Partid. ...Îmi țiuie în urechi gloanțele trase de legionari împotriva conducătorilor noștri; văd caldarâmul roșit de sângele oamenilor tineri, culcați la pământ de salvele trase din palat și din ministerul de Interne, la porunca sângerosului călău Rădescu. ...Cât a trecut de la 6 Martie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
privirii dumitale că ești o fire pătimașă, chiar excesivă. Vei avea mai mult decât oricare alta nevoie de Dumnezeu." Pince-nezul coborî iar, ostenit: "Întoarce-te la El, El te va ierta, El singur iartă totul, chiar și necredința." Auzul fetei țiui ca un aparat dereglat care scoate un sunet aberant: glasul supraveghetoarei șefe avea inflexiuni senzuale! Gabriela se uită de jur împrejur. Patul cu baldachin, icoanele, vegheate de o candelă aprinsă, flacoanele cu dopuri de argint, bombonierele, Cupidonii și misterioasa mireasmă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
dețin un loc aparte în lirica eminesciană. Amândouă sunt, în esență, simboluri ce-i declanșează poetului nu numai amintiri, ci mai ales meditații profund existențiale: Biserica-n ruină/ Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână,/ Și prin ferestre sparte, prin uși țiuie vântul 76. Biserica rămâne pentru totdeauna simbolul profund creștin, chiar și în starea degradată: Se pare că vrăjește și că-i auzi cuvântul [...], iar poezia ei constă în atmosferă: Drept preot toarce-un greier un gând fin și obscur,/ Drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]