364 matches
-
Lys , publicat în Ediția nr. 733 din 02 ianuarie 2013. ENFANTE-MOI NEIGE..... Commence en moi l' Automne et le temps m habille en feuillles d or Demain je n'existerai plus Viens, enfante moi fais moi neige, fonds- moi en țoi apprends- moi a chanter sans paroles aux couleurs de țes symphonies. FĂ - MĂ ZĂPADĂ... (Enfante moi neige) Începe-n mine toamnă și timpul mă îmbracă în fine foi de aur... Când nu voi mai fi Renaște-mă fulg de zăpadă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346191_a_347520]
-
frère, tu ne te vois pas faible ? dans ta soif de sang îl n'y a pas de retour de qui viendra l'idee que tu es un malade dans țes pensees d'epoux ressurgira la bête qui dort en țoi, mais tu es juste obtus, pourtant, l'humanite se precipite au bus! & A VENIT IARNĂ mardi 3 novembre 2009 A venit iarnă și peste mine M-a nins, m-a acoperit cu omăt Parcă m-a nins cu albine Dar
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
frère, tu ne te vois pas faible ? dans ta soif de sang îl n'y a pas de retour de qui viendra l'idee que tu es un malade dans țes pensees d'epoux ressurgira la bête qui dort en țoi, mais tu es juste obtus, pourtant, l'humanite se precipite au bus! & A VENIT IARNĂ mardi 3 novembre 2009 A venit iarnă și peste mine M-a nins, m-a acoperit cu omăt Parcă m-a nins cu albine Dar
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
frère, tu ne te vois pas faible ? dans ta soif de sang îl n'y a pas de retour de qui viendra l'idee que tu es un malade dans țes pensees d'epoux ressurgira la bête qui dort en țoi, mais tu es juste obtus, pourtant, l'humanite se precipite au bus! & A VENIT IARNĂ mardi 3 novembre 2009 A venit iarnă și peste mine M-a nins, m-a acoperit cu omăt Parcă m-a nins cu albine Dar
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
Colaie și în colțul ochilor lasă să-i curgă o lacrimă. Nu v-am spus eu, că nu-i a bună prietenia dintre Colaie al lu ‘Lipici și Mărin al lu Sandu lu’ Din?’’, zicea jupân Tănasie punând rachiu în țoi, de data asta în gura mare. Referință Bibliografică: Colaie al lui Lipici / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1566, Anul V, 15 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
-vom Acele-albastre zile Ale viselor cu ochii Mari deschiși! **** LEȘ BLEUS JOURS Un beau jour, mon père me dit: "-Parle-lui! N'aie pas peur, mă chérie. Și la peur nous tient, Elle ne nous lache plus. Je sais que pour țoi le plus doux Fut le temps de l'école Quand țoi et lui, purs et innocents, Vous étiez à l'unisson Et partagiez leș memes reves. Rappelle-toi :le bonheur ne viendra Que lorsque vous deux, La main dans la main
ACELE-ALBASTRE ZILE( VERSIUNE TRILINGVĂ ROMÂNĂ,FRANCEZĂ, EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368082_a_369411]
-
JOURS Un beau jour, mon père me dit: "-Parle-lui! N'aie pas peur, mă chérie. Și la peur nous tient, Elle ne nous lache plus. Je sais que pour țoi le plus doux Fut le temps de l'école Quand țoi et lui, purs et innocents, Vous étiez à l'unisson Et partagiez leș memes reves. Rappelle-toi :le bonheur ne viendra Que lorsque vous deux, La main dans la main, Vous retrouverez leș bleus jours Des reves éveillés." Mon ami , écoute-moi
ACELE-ALBASTRE ZILE( VERSIUNE TRILINGVĂ ROMÂNĂ,FRANCEZĂ, EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368082_a_369411]
-
Ce să facă bă cu el? Că n-a știut a ține sapa de când îl știu!, zise un alt sătean. - Apoi, cine să-l învețe? Tată nu, mamă nu. El cu politica și cu vorbăria!, rosti un altul sorbind din țoiul golit pe jumătate. - O să mai vedeți voi! Vin bolșevicii și-o să vedeți voi atunci!, zise Cucu cu îndrăzneală ieșind pe ușă furios. - Iată uite, năpârca!, zise Toader tare, să-l audă ce ieșise, răcorindu-se. Hohotele și vorbele lui susținute
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
fiindcă iscusința sa de a bea moca era deja legendară. De data asta însă, moșul se duse cu pași apăsați la tejghea, se sprijini cu cotul de ea și comandă de parcă ar fi fost un bancher sub acoperire: - Stane, un țoi dă rachiu! Rapid! Stane, cârciumarul, privi prin arătare ca printr-una dintre ferestrele localului și nu i se mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce hal de om este moșul! Chilipirgiu, cârcotaș, zgârcit și foarte neam prost. După ce bea de
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
fiindcă iscusința sa de a bea moca era deja legendară. De data asta însă, moșul se duse cu pași apăsați la tejghea, se sprijini cu cotul de ea și comandă de parcă ar fi fost un bancher sub acoperire:- Stane, un țoi dă rachiu! Rapid!Stane, cârciumarul, privi prin arătare ca printr-una dintre ferestrele localului și nu i se mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce hal de om este moșul! Chilipirgiu, cârcotaș, zgârcit și foarte neam prost. După ce bea de
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
Ca un neamț, ca un francez, Dar mata te-alegi cu... nu e Pe-o făină și-un orez... Pun pe lista lor și morții, Mama lor de maimuțoi, Dar mata îi pui în porții Pe-o măslină și un țoi... Păcăliți de păcălicii Ultimului sfert de veac, Ai ales hoții, Ilicii... Pe-o găleată și-un colac... Sunteți neamul lui Păcală, Harapi-Albi și Stani-Pățiți... Abonați la păcăleală, Păcălicii păcăliți... NU E NICI O PĂCĂLEALĂ Nu e nici-o păcăleală Când vă spun
PĂCĂLICI DE-AI LUI ILICI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353727_a_355056]
-
de altceva, cântărind care e mai dibaci și nu găseam niciunde prostul ... Rușinea lui îi pleca în jos capul, își dregea glasul și-și cârmea ochiul ca să stârnească râsul ... Și toată dibăcia lui își trăia sfârșitul într-un amărât de țoi de țuică ... Apoi pleca încet spre nu știu unde, că nimenea nu-l aștepta ! Ba da, era un câine răpănos care se bucura să-l vadă și să împartă foamea ... În alte zile îl găseam în reazem de Podul Busuioc privind în
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
câinele, semn de nenorocire” gândi Cârțu. Urcară treptele din piatră și se așezară pe micile scaune cu trei picioare de lângă o masă rotundă tot așa de joasă. -Ce vrei să bei, Cârțule? Am și zaibăr și țuică. -Adu câte un țoi de țuică. -Bine! Marin deschise chepengul de la capătul prispei și coborâ pe scara de lemn. Răcoarea din pivniță îl mai învioră. Pe o etajeră luă două țoiuri de o sută, deja legate cu ață roșie, destupă o butie, și introduse
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
-Ce vrei să bei, Cârțule? Am și zaibăr și țuică. -Adu câte un țoi de țuică. -Bine! Marin deschise chepengul de la capătul prispei și coborâ pe scara de lemn. Răcoarea din pivniță îl mai învioră. Pe o etajeră luă două țoiuri de o sută, deja legate cu ață roșie, destupă o butie, și introduse primul țoi. Apoi următorul. Dădu o dușcă pe gât, dintr-o înghițitură, a necaz, se cutremură puțin... și îl scoase apoi plin din nou. Le luă de
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
țuică. -Bine! Marin deschise chepengul de la capătul prispei și coborâ pe scara de lemn. Răcoarea din pivniță îl mai învioră. Pe o etajeră luă două țoiuri de o sută, deja legate cu ață roșie, destupă o butie, și introduse primul țoi. Apoi următorul. Dădu o dușcă pe gât, dintr-o înghițitură, a necaz, se cutremură puțin... și îl scoase apoi plin din nou. Le luă de gât într-o mână și cu cealaltă se sprijini de lețurile scării pentru a ieși
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
-E tare Marine! -Am fiert borhotul de două ori cum fac ardelenii. Un scriitor din Ardeal m-a învățat. Florin, prieten cu nepotul. -Hai noroc Marine. Să auzim de bine! -Noroc, să dea Dumnezeu! Și ciocniră gâturile de sticlă ale țoiurilor, sorbind, apoi, câte o înghițitură. -Ce căutăm noi în țara aia depărtată? Adică feciorii noștri! -Îi ajutăm pe americani să facă liniște și să-i democratizeze pe sălbaticii ăia. -Băi, Marine, au răscolit mușuroiul și e greu să-i liniștești
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
făcutul cârnaților calzi și alături socru-său, una cu vin de butuc și țuică din diverse, nu spune din ce, e rețetă proprie. Cine mănâncă de la Speranța, neapărat este îndemnat să treacă alături la udătură. Cine bea de la Zînel un țoi, apoi ars ca lumea e pe gât și zace câteva zile cu durere de cap și alte repercursiuni, dar nu este vreo uimire, oamenii sunt obișnuiți. - Dar micului și cârnatului gras, ce să-i dai, domnule? Ceva să-l ardă
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > ȘOTIILE TINEREȚII ȘI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOȘTENITE) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 468 din 12 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Era într-o potolită Duminică de vară. La crâșma lui Damian, cu țoiul de rachiu în față, vreo cinci-șase flacăi norocoși, doar de vreo doi-trei ani întorși din război, își povesteau isprăvile de oșteni. O făceau însă fără bravura viteazului. Dar nici cu lejeritatea povestitorului neimplicat. Din când în când îl invocau pe
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
indiferent de etnie, oamenii conviețuiesc pașnic cu excepția celor trăitori în Republicilor Autonome Baronale din fosta Valahie și Moldova. Oamenii de toate categoriile sociale se înfrățesc și se ajută între ei. Numai acolo unde conducerea o cere expres oamenii își beau țoiul cot la cot în cârciumă iar când ies în stradă se înjură și se lovesc așa, de culoare politică. Măcar de s-ar lovi mai „cu milă” să scape lumea de astfel de animale turbate. Există o linie separatoare est
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
șovăie la-naintare, pasul e mai ușor, ceva mai sigur și nepoticnit. - Vere, tre'să ai orbu găinii și inimă de pitpalac ușuit și rebegit ca să nu recunoști că ideile vin și când i-ai pus minții capac, c-un țoi limpezit cu zamă dă prună, ca să nu dea-n clocot și leneveală. - Și e bună o amărușcă la conu'Ionel Dragomir să-ți ia pitacii, bag samă ? - Chimirul meu nu e și gazda mărunțișului tău, cloșcă la ai mei d-
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
alianță” vă ține; De casă uitați cu anul, La crâșmar îi faceți planul, Că în două cincinale, I-ați băut zeci de ocale... Mai dați-o încolo de țuică Și-apucați-vă de muncă! Spălați putina, și roiu Și lăsați la dracu' țoiul. - Bravo ție, nota zece! Că la vorbă nu te-ntrece Nici Ponta, nici văru' Crin; Hai noroc și să trăim! Moș Ilie-i dă răspuns, Iar chefliii sar în sus. - Moș Ilie, să trăiești. Căci adevărat grăiești Nu-i mai
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE POLITICIENII ŢĂRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360281_a_361610]
-
deja în zilele aride Te pot uita, tu uită-mă deja! Eu sînt, demult, o vagă rătăcire Legată uneori de-o amăgire - Lumina zilei nu mă mai îmbată E vremea să devin o amintire ! & Cristelle, moi, j'ai pensé à țoi, Blessé par leș jours de neiges acides ! L'amour est-il un mur de pierre, Déjà creusé dans ces jours arides. Je suiș, depuis longtemps, une vague errante, Parfois liée à une illusion sans avenir Dans la lumière des jours, où
POEM de IOAN LILĂ în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360543_a_361872]
-
EMANUELA BUȘOI/ CE QUI SERĂ SERĂ Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1362 din 23 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului CE QUI SERĂ SERĂ Globe en cristal pur, ce qui seră seră, Le soleil seră là-haut aussi sans țoi, La lune perce leș nuages aussi sans moi, Țel est notre sort, ne t'en demande pas. Pèlerins pâles sur des chemins infinis, Nous avançons vers leș horizons connus, Des anges invisibles nous veillent partout, En Espagne leș chateaux dressent
CE QUI SERA SERA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360087_a_361416]
-
Acasă > Strofe > Amintire > MON PERE,ȚOI,CHEVALIER SANS PEUR- VERSION BILINGUE FRANÇAISE-ROUMAINE Autor: Adina Rosenkranz Herscovici Publicat în: Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului TU,TATĂ ,CAVALER NEÎNFRICAT Tu,tată, cavaler ne-nfricat și integru,cât de puțini au fost anii petrecuți lângă
MON PERE,TOI,CHEVALIER SANS PEUR- VERSION BILINGUE FRANÇAISE-ROUMAINE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340281_a_341610]
-
apari. Atunci, încet,mă retrag în carapace.Hibernând, aștept să vină primăvară cu zorii ei frumoși, ca să te invoc din nou. Și răbdarea nu mi-o pierd . Aștept să țâșnească și alte amintiri din adâncul sufletului meu îndoliat. Mon père, țoi, chevalier Mon père,țoi, chevalier sans peur et sans reproche, peu d'années avec țoi et tânt de souvenirs jaillissent des tréfonds de mon ame endeuillée! Non, je ne fais pas tourner leș guéridons! Je t'invoque et alors, parfois
MON PERE,TOI,CHEVALIER SANS PEUR- VERSION BILINGUE FRANÇAISE-ROUMAINE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340281_a_341610]