214 matches
-
ofer... o protecție psihic... destul de puternic.... Hon Sha Ze Sho Nen se poate folosi și pentru realizarea acordajelor la distant..., metod... de inițiere frecvent folosit... în Statele Unite ale Americii, în special pe forumurile de discuții de pe internet, si îndelung dezb...țuț... în rândurile asociațiilor de maeștri Reiki. Acordajul la distant... presupune în fapt inițierea unei persoane f...r... că ea s... fie prezent..., folosind oricare dintre metodele proxy prezentate mai sus. În legatur... cu acest subiect, maeștrii se împart în dou
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
Da. S-au atins niște subiecte interesante. (Cristina Zorlențan) Da, deoarece ne ridică săptămânal semne de întrebare. (Cristina Bîcleșanu) Da, deoarece lucrurile când devin mai ambigue mă determină să trag concluzii personale care, în final, îmi sunt de folos. (Andreea Țuț) Da, mai ales că a fost o întâlnire la care am primit răspunsuri și am tras concluzii. (Iarina Zăvoianu) Da, deoarece am înțeles bine societatea în care trăiesc, dogmele și ideologiile cu care mă confrunt. (Claudia Oaida) Abia aștept să
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Bizo), dar majoritatea au decretat drept cea mai utilă parte dezbaterea, atât pentru că a născut întrebări și răspunsuri, cât și pentru bucuria de a descoperi modul de a gândi al celorlalți (Oana Pîrtan, Andrei Neguț, Roberta Giurgiu, Alexandra Paulcescu, Andreea Țuț, Roxana Bucur) sau pentru subiectul ei atât de amplu și universal (Simina Chiș), pentru că "numai astfel am avut ocazia să-mi pun probleme, să aud lucruri noi, să-mi întăresc unele convingeri, să cresc" (Romina David), dar și pentru că este
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
destinale: actor, regizor, spectator, despre cum să pună un rol în scenă sau cum să-și joace destinul (Andrei Stoica, Emanuel Danci, Oana Botaș, Simina Chiș). Darian a conchis că el a învățat "că nu există nu există", iar Andreea Țuț a remarcat: "Nu consider că trebuie să înveți ceva. Cred că ar trebui să rămâi cu întrebări la care să încerci apoi să-ți răspunzi singur. Nimeni nu are nevoie de o evoluție în grup, ci de una personală". REFLECȚIA
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
știm decât nume de podgorii. Nu-i adevărat, trebuie să protestăm energic și public! Cu sticlele În mână, evident, ele sunt - pot să spun așa? - un fel de blazon al nostru. Iar inculți nu suntem. Sandu citește din Țuțea și țuț ne lasă. Eu l-am luat de suflet pe Șopenhauăr și citesc citate din citatele lui. Gicu - ha, ha, Sandule, no să-ți vină să crezi, scuipă-l să nu-l deochi! - a făcut cunoștință cu Kent, pardon, cu Cant
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
acestuia) și c]ruia i se imprim] o anumit] semnificație social]. Semnificația este oarecum arbitrar]; același comportament mecanic va avea semnificații diferite în culturi diferite. Chiar și în cadrul aceleiași societ]ți semnificația se poate modifica în funcție de context (pot fi b]țuț m]r în ringul de box, dar trebuie s] pierd cu grație; în afara ringului, un astfel de tratament constituie o infracțiune). Antropologia interpreteaz] comportamentul într-un mod relativist din punct de vedere cultural, în funcție de societate și context. Nu se pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
8). Amenințarea profetic] a dezastrului, îndreptat] împotriva poporului în aceeași perioad], i-a însp]imântat pe unii, ins] a fost ignorat] și luat] în batjocur] de altii (Isaia. 28.14-22). Spre sfârșitul secolului al VI-lea î.Hr., s-au ab]țuț dezastrele prezise: Ierusalimul a fost distrus, conduc]torii evrei și meșteșugarii iscusiți au fost trimiși în exil la Babilon, iar Cirus al Persiei a cucerit, în schimb, Babilonul. Politică persan] a permis exilaților evrei s] se întoarc] și s] reconstruiasc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tradiției coranice și, prin extensie, a celei profetice. În concluzie, acțiunile și obligațiile erau bune și rele deoarece porunca divin] le definea ca atare. În leg]tur] cu libertatea omului de a întreprinde acțiuni, poziția Mu’tazila a fost comb]țuț], pe de o parte, printr-o noțiune de „dobândire”. Se susținea c] puterea uman] de a realiza acțiuni nu aparținea individului, ci venea de la Dumnezeu. Ființele umane „dobândesc” responsabilitatea faptelor lor, care îi face responsabili. Trebuie subliniat faptul c] gânditorii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Realismul moral și fundamentele eticii] este un recent exemplu ilustrativ). Totuși, dac] ipoteza uniformit]ții valorilor se dovedește a fi fals], formele mai simple și mai puțin structurate ale utilitarismului - incompatibile cu dreptul natural - vor fi mai dificil de comb]țuț. Aceast] concluzie este susținut] și de formul]rile generale ale teoreticienilor dreptului natural, din moment ce ei afirm] c], desi dreptul natural nu este fondat pe utilitate, el este totuși în armonie cu această sau singurul ghid c]tre utilitate. Eliminarea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
amintite consider] c] exist] acțiuni greșite prin ele însele și care, prin urmare, nu pot fi acceptate ca mijloace de realizare a nici unui scop, fie el admirabil sau obligatoriu din punct de vedere moral. (intensitatea caracterului prohibitiv va fi dezb]țuț] ulterior) Filosofii numesc aceste perspective „deontologice” (deon în limba greac] însemnând datorie) și le opun celor „teleologice” (de la cuvântul telos care în limba greac] înseamn] scop). Adepții viziunii teleologice resping ideea potrivit c]reia exist] anumite tipuri de acțiuni care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ideea potrivit c]reia exist] anumite tipuri de acțiuni care sunt corecte sau greșite prin ele însele, ei fiind de p]rere c] aprecierea între cele dou] tipuri de acțiuni se face prin prisma propriilor consecințe. Perspectiva teleologic] este dezb]țuț] în capitolele 19, „Consecințialismul” și 20, „Utilitatea și binele”. Eseul de fâț] pune accent pe teoriile deontologice. Fried și alți deontologi contemporani își prezint] propriile puncte de vedere că r]spuns și că m]sur] corectiv] la adresa teoriilor consecvențialiste frecvent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pluralism etic cu accent profund intuiționist. Se afirm] c] numeroase lucruri sunt greșite, dar r]mane la latitudinea fiec]ruia s] stabileasc] influență prohibitiv] pe care normele o exercit] în situații specifice și gravitatea faptului. O asemenea poziție este dezb]țuț] în plan filosofic de c]tre Jonathan Dancy în acest volum (vezi capitolul 18, „Etică îndatoririlor prima facie”), ins] se detașeaz] tot mai mult de perspectivă deontologic]. Deontologii susțin o idee care nu las] loc de compromis, afirmând c] nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui G.E. Moore era pluralist. (Moore susținea c] acțiunea corect] este cea care maximalizeaz] binele, dar era de p]rere c] exist] diferite tipuri de lucruri bune, cum ar fi înv]ț]tură și experiența estetic].) Ins] Ross a comb]țuț consecințialismul, știind c] dac] va reuși aici, va putea respinge și utilitarismul. Discuția începe de la un argument simplu, sprijinit de un exemplu. Conform argumentului, „oamenii obișnuiți” sunt de p]rere c] ar trebui s] fac] ceea ce au promis c] vor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o stare universal], capabil] de a fi atins] oriunde și de a fi aplicabil] oric]rui individ. Aceast] prim] component] a unei teorii morale este uneori descris] ca fiind o teorie a valorilor sau a binelui. (Aceast] component] este dezb]țuț] de c]tre Robert Goodin în capitolul 20, „Utilitatea și binele”). Cea de-a doua component] conținut] de fiecare teorie moral] este deseori descris] în paralel ca fiind o teorie a corectitudinii. Nu este o perspectiv] asupra valorii st]rilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Dumnezeu de a d]rui și de a lua viața. Unii scriitori creștini au perceput-o și ca pe o violare a ordinii naturale. Aceast] perspectiv] asupra caracterului inviolabil al vieții umane inocențe a r]mas practic de necomb]țuț pan] în secolul al XVI-lea, cănd Șir Thomas More a publicat Utopia. În cartea sa, More vede eutanasia că pe o soluție pentru bolnavii incurabili, reprezentând una dintre cele mai importante instituții ale unei comunit]ți ideale. În secolele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
More vede eutanasia că pe o soluție pentru bolnavii incurabili, reprezentând una dintre cele mai importante instituții ale unei comunit]ți ideale. În secolele urm]toare, filosofii britanici (în special, David Hume, Jeremy Bentham și John Stuart Mill) au comb]țuț baza religioas] a moralei și interzicerea absolut] a suicidului, a eutanasiei și a infanticidului. Pe de alt] parte, marele filosof german al secolului al XVIII-lea, Immanuel Kant, consideră c] adev]rurile morale se bazau mai degrab] pe rațiune decât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vi. A provoca moartea și a prevedea survenirea ei Dac] A îi administreaz] lui B o injecție letal] pentru a-i curma suferință, înseamn] c] A a provocat în mod intenționat moartea lui B. Acest exemplu nu poate fi comb]țuț. Dar este oare aceeași situație în cazul în care A încearc] s] curme suferință lui B prin administrarea unor doze de medicamente din ce in ce mai mari („calmare piramidal]”), știind c] acest lucru va determina moartea lui B? Sau cand A oprește în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
riscuri altora. Dac] susținem c] exist] o obiecție de principiu împotriva impunerii de riscuri nevinovaților pentru a ne reduce propriile riscuri, atunci exist] un argument moral împotriva descuraj]rii, si dac] acest argument moral exist], el este greu de comb]țuț. Așa dup] cum am v]zut, nu numai c] nu este evident c] renunțarea la politica descuraj]rii ar avea consecințe mult mai grave decât continuarea practic]rii ei, dar nu este absolut deloc evident c] renunțarea la aceast] politic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Kohlberg, cred c] exist] totuși dificult]ți de nedep]sit în privința ei. Una dintre acestea, privind prejudec]țile de gen, a fost ridicat] de Carol Gilligan (1982). Nu voi discuta aceast] problem], deoarece problemă separ]rii „eticii feminine” este dezb]țuț] de Jean Grimshaw în acest volum (capitolul 43, „Ideea unei etici feministe”). Analize și alte probleme legate de acest subiect în secțiunea final]: „Ce este dezvoltarea moral]?”. îi. Prezentarea dezvolt]rii morale dup] Kohlberg Kohlberg își menține ideea c] exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este și ideea c] ceea ce este bine depinde de voia lui Dumnezeu doar datorit] puterii Sale de a determina ceea ce este eventual adev]rât (Swinburne). (Că în orice discuție filosofic] exist], bineînțeles, alte curente pe care nu le-am dezb]țuț aici, si pentru toate obiecțiile și r]spunsurile exist] alte obiecții și r]spunsuri care r]mân pe moment neprecizate. Pentru o discuție extins], vezi sugestiile de bibliografie suplimentar] de mai jos.) îi. Dumnezeu și cunoașterea moral] Discuția despre cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra a ceea ce li întâmpl] decât un somon care se întoarce la locurile unde își depune icrele sau decât o roat] zimțat] într-o mașin]rie. Totuși, deși mulți g]sesc aceast] idee conving]toare, ea poate fi ușor comb]țuț]. Spre deosebire de somon sau de piesele mașin]riei, oamenii au câteodat] un comportament intențional. Aceast] intenționalitate prezent] în comportamentul persoanelor este suficient] pentru a demonstra c] un asemenea comportament nu este pur si simplu un tropism asemenea „rotirii” unei flori a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o nouă permisie de trei zile, reușește să-și prezinte soția părinților la Priponești, „pe care aceștia o îndrăgiseră înainte de a o cunoaște. Cât de fericiți am fost toți la acel Paști din vremuri atât de nesigure !”... 17 martie 1941 Țuțule drag, M-am despărțit de tine nu de mult, dar totuși îmi pare că a trecut un an. Am avut o durere în mine până în clipa când te-ai dat jos și am văzut că trenul și-a luat mersul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
zilele acestea. La Ploești am ajuns la 11,30 noaptea. Am venit singură, norocul a fost că am avut luna tovarășă și scârțâitul pantofilor pe care i am schimbat imediat ce m-am dat jos din tren, fiind mai comozi ceilalți. Țuțule drag, la școală n-am găsit-o pe Marilena, era plecată la verișoara ei. Am găsit o altă cheie și am intrat în cameră. Ce folos, dragul meu, tu nu erai lângă mine. Probabil durerea sufletească, de cap, oboseala și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
care nu prea vreau să le dau explicații, la multe întrebări le-am răspuns să procedeze ca mine și apoi vor știi și ele, cum are să fie. În orice caz, le-am spus că a fost bine! Nu-i așa, Țuțule, am eu dreptate ? Am răspuns bine la întrebarea lor ? Țuțule, îmi este dor de tine, vreau să-mi spui o poveste, ca eu să dorm, e bine Țuțule ? Când va veni timpul acesta ? Acasă am spus că trecem în sâmbăta
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
întrebări le-am răspuns să procedeze ca mine și apoi vor știi și ele, cum are să fie. În orice caz, le-am spus că a fost bine! Nu-i așa, Țuțule, am eu dreptate ? Am răspuns bine la întrebarea lor ? Țuțule, îmi este dor de tine, vreau să-mi spui o poveste, ca eu să dorm, e bine Țuțule ? Când va veni timpul acesta ? Acasă am spus că trecem în sâmbăta Floriilor, când ne așteaptă. La fel, le-am spus să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]