329 matches
-
prezența câtorva figuri comice) asigură maximă veridicitate textului. O alegere bună a făcut M. și prin completarea jurnalului de front cu scrisorile mamei, ce servesc ca pandant și cutie de rezonanță propriului text, dar și cu episodul ce încheie cartea, Țugui, un recviem pentru cel care i-a fost ordonanță de-a lungul întregului război și, mai departe, pentru soldatul de rând. Fata Moartă rămâne astfel una dintre reușitele literaturii de război românești, iar autorul ei - un scriitor ce își descoperă
MISSIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288186_a_289515]
-
zi, aveau acel caracter istoric pe care economismul Îl ignoră. Economismul, ne Învață Lenin, subapreciază teoria, promovează târârea În coada masselor, neagă revoluția și Însăși rolul partidului. Economismul proslăvește spontaneitatea, izbucnirile acestea violente și dezorganizate ca ale lui Goj sau Țugui, demascările «a la Cârnu». Economismul se ascunde sub paravanul glorificării massei, dar În fond, nu prețuiește cât de cât massa, pentru că o vede capabilă doar de acțiuni haotice, dezorganizate, nereușind să se ridice la revendicări politice și mai ales la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Carol Eduard Novak și Arnold Csaba Butu a participat în cursele de ciclism, iar lor li s-a alăturat Lehel Ruzsa în probele de tandem. Corina Viorica Custura a concurat în proba de haltere din poziția culcat, în timp ce Crina Steliana Țugui s-a calificatat în turneul de tenis de câmp. Ea s-a pregătit special la Londra pentru ediția a 13 a Jocurilor Paralimpice de la Beijing. Țugui, sprijinită de Fundația Vodafone, a participat alături de alți șapte sportivi din cinci țări la
APARIȚIA ŞI EVOLUȚIA VOLEIULUI LA JOCURILE PARALIMPICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
Viorica Custura a concurat în proba de haltere din poziția culcat, în timp ce Crina Steliana Țugui s-a calificatat în turneul de tenis de câmp. Ea s-a pregătit special la Londra pentru ediția a 13 a Jocurilor Paralimpice de la Beijing. Țugui, sprijinită de Fundația Vodafone, a participat alături de alți șapte sportivi din cinci țări la o tabără de pregătire organizată la Centrul Național pentru Tenis din Roehampton. Alături de sportive, din delegația României au făcut parte Sandu Adrian, antrenor de haltere, Karoly
APARIȚIA ŞI EVOLUȚIA VOLEIULUI LA JOCURILE PARALIMPICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
să satisfacă toate cerințele utilizatorilor legate de securitatea și confidențialitatea datelor, legare în rețele, acces distribuit, grafică, timp partajat, multiprogramare și multiprocesare. Tehnologii informaționale esențiale Principalele tehnologii informaționale care conduc întreprinderile spre modernitate, iar societatea spre globalizare sunt<footnote Al. Țugui, T. Fătu, Managementul resurselor informatice, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004. footnote>: a. Internetul Secolul nostru este teatrul unei evoluții tehnologice foarte rapide. Lumea a devenit din ce în ce mai „interconectată”: puteți contacta o persoană dintr-o altă parte a globului de la telefonul aflat
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Danesco și Raul Marin, Paris, 1989; Luntrea lui Caron, îngr. Dorli Blaga și Mircea Vasilescu, postfață Mircea Vasilescu, București, 1990; Ecce tempus, București, 1992; Din activitatea diplomatică (rapoarte, articole scrisori, cereri, telegrame). Anii 1927-1938, I-III, îngr. și postfață Pavel Țugui, București, 1995; Opera poetică, îngr. George Gană și Dorli Blaga, cuvânt înainte Eugen Simion, pref. G. Gană, București, 1995; Poemele luminii, îngr. Al. Condeescu, București, 1995; De amicitia: Lucian Blaga - Ion Breazu. Corespondență, îngr. Mircea Curticeanu, Cluj-Napoca, 1995; Poemele luminii
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
ca ale poeziei și prozei: schematism, formalism, insuficienta zugrăvire a eroului pozitiv, a luptei de calsă, a forței partidului, monotonie tipologică, conflict neveridic, șablon, cenușiu, necunoașterea vieții etc. O parte a acestor lipsuri sunt radiografiate de S. Damian și P. Țugui 56: „În luna iulie a avut loc Plenara Uniunii Scriitorilor consacrată problemelor creației noastre dramatice. Plenara a arătat că în țara noastră s-a născut și s-a dezvoltat o dramaturgie nouă (...). Plenara Uniunii Scriitorilor a arătat în același timp
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Talianu, Ion Tănase, Niculiță Tăutu, Nicolae Teodorescu, Virgil Tertulian, N. Theodorescu, Cicerone Tiktin, Heimann Tita, Ștefan Tito, Iosip Broz Tolstoi, Alexei Toma, Al. Toma, Sorin Tudor, Laurențiu Tudorache, Constanța Tudorică, Eugenia Tulbure, Victor Twain, Mark Ț Țațomir, Nicolae Țăranu, Ionel Țugui, P. U Ursu, Sorana Utan, Tiberiu V Vaida, A.G. Varta, Constantin Vasilescu, Elisa Vasilescu-Liman Dumitru Vasilescu, Maria Vass, Ghizela Vălmaru, N. Vântu, V. Vianu, Tudor Vico, Dragoș Vieru, Anatol Vigane, Renata Vinea, Ion Vintilă, Ion Vintilă, Petru Virta, Nicolai Vitner
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unor serii tradiționale ale vechii societăți Astra. Între anii 1966 și 1973, literatura beneficiază de un spațiu mai întins. Colaborează cu versuri Tiberiu Utan, Ana Blandiana, Aurel Baranga, Gherghinescu Vania, V. Eftimiu, Ștefan Aug. Doinaș, Rusalin Mureșan, Ion Stanciu, H. Țugui, G. Boitor, Adrian Munțiu; cu proză - Eugen Barbu, Paul Constant, M. Joldea, Dan Tărchilă, Radu Theodoru; cu articole de istorie și critică literară - Edgar Papu, Al. A. Philippide, N. Carandino, Voicu Bugariu, Platon Pardău, M. Nadin. Se publică texte inedite
ASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285481_a_286810]
-
Demeter Peyfuss, Berlin - Frankfurt - Viena, 1976; Botticelli. Divina Comedie, București, 1977; Corabia lui Sebastian, București, 1978; Fluxul memoriei, îngr. și pref. Mircea Braga, București, 1987; Itinerarii plastice, îngr. Șerban Stati, pref. Petre Stoica, București, 1987; Scrieri, I-II, îngr. Pavel Țugui, introd. Mircea Martin, București, 1990; Biserica Neagră, ed. 2, îngr. Pavel Țugui, București, 1995; Poezii, București, 1996; Biserica Neagră și alte proze, București-Chișinău, 1997; L’Église Noire, tr. Samuel Richard, pref. Al. Călinescu, București-Paris, 1997. Traduceri: Poeți clasici coreeni, București
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
lui Sebastian, București, 1978; Fluxul memoriei, îngr. și pref. Mircea Braga, București, 1987; Itinerarii plastice, îngr. Șerban Stati, pref. Petre Stoica, București, 1987; Scrieri, I-II, îngr. Pavel Țugui, introd. Mircea Martin, București, 1990; Biserica Neagră, ed. 2, îngr. Pavel Țugui, București, 1995; Poezii, București, 1996; Biserica Neagră și alte proze, București-Chișinău, 1997; L’Église Noire, tr. Samuel Richard, pref. Al. Călinescu, București-Paris, 1997. Traduceri: Poeți clasici coreeni, București, 1960; Salvatore Quasimodo, Versuri, pref. Tudor Arghezi, București, 1961, Poesie - Poezii, ed.
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
personajele să vibreze împreună, creând porți secrete de comunicare între firesc și fantastic. SCRIERI: Viorele, București, 1905; La Tunique verte, Amiens, 1924; Versuri, îngr. Ecaterina Săndulescu, introd. Dumitru Micu, București, 1968; Scrieri, tr. Virgil Tiberiu Spânu, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1987. Repere bibliografice: I. Gorun, „Viorele”, „Revista noastră”, 1905, 6; Iorga, O luptă (1979), I, 176-177, 348, 348, 376, II, 336; Ovid Densusianu, „Viorele”, VAN, 1905, 13; Chendi, Pagini, 375, 379-382; Scrisori - Ibrăileanu, IV, 39-42, 284-304; G. Topîrceanu, Scrieri
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
Scărlătescu, Addenda la o ediție Alice Călugăru, RL, 1970, 13; Ciopraga, Lit. rom., 41-42, 49-50, 76-77, 97-98, 105-106, 303, 307, 321-325, 438; Micu, Început, 299-301; Piru, Varia, I, 377-380; Vasile Netea, Alice Călugăru, o enigmă biografică, MS, 1973, 3; Pavel Țugui, Alice Călugăru. Din nou despre o enigmă biografică, MS, 1978, 2; Gh. Agavriloaiei, Lucia Pop, Alice Călugăru în corespondență, CL, 1979, 3; Micu, Scriitori, 166-194; Eugen Jebeleanu, Deasupra zilei, București, 1981, 69-73; Piru, Ist. lit., 260-261, 344; Constantin Popescu-Cadem, Alice
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
Panorama, 338-352; Oprescu, Scriitori, 51-56; Vitner, Semnele, 127-135; Sorin Titel, „Avizuha”, RL, 1972, 12; I. Negoițescu, Eusebiu Camilar, ARG, 1972, 5; D. Florea-Rariște, Amintiri de demult, CL, 1975, 10; Nedelcovici-Popescu-Protopopescu, Cartea, passim; Dorina Mercheș, Eusebiu Camilar. Bibliografie, Iași, 1976; Haralambie Țugui, Memoria timpului, Timișoara, 1977, 144-197; Crăciun, Confesiuni, 274-276; Cioculescu, Itinerar, IV, 408-414; Corbea, Mărturisiri, 52-55, 57, 63-67; Negoițescu, Ist.lit., I, 241-243; Dicț. scriit. rom., I, 426-429; Rachieru, Poeți Bucovina, 74-78; Dicț. analitic, I, 75-76; Popa, Ist. lit., I, 701-704, passim
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
că nu putea dormi de muzică. De stâlp atârnă o pânză șantalie - cămașa lui, pe care n-o mai încheiase. Se lăsase ușor mituit, cu o sticlă de vin alb, din care trăgea cu foc, proiectându-și în lumina lunii țuguiul mărului lui Adam. În baia lui Ilie, lăsasem să curgă jetul zeci de minute peste trupul meu imberb, cu nisipul întărit în cute, crescând treptat parametrii (presiune-temperatură) spre fierbinte, atât cât pot suporta (știu de acasă că pragul meu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
a întîmplat. ― I-ai luat, nea Ignate! îl întrebă unul cu o prietenie invidioasă. ― D-apoi că și dânsul mi l-a luat pe-al meu! răspunse Ignat foarte natural, adăugând apoi cu râvnă și scuturând strachina. Țug, țug, țug, țugui, țugui! Ajunse cu bine acasă. Numai ștreangul s-a pierdut pe drum, căci l-a uitat la piciorul porcului de s-a târât până s-a dezlegat. Intrând în ogradă cu porcii, făcu falnic către nevastă-sa, trecîndu-i strachina: ― Porumb
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
întîmplat. ― I-ai luat, nea Ignate! îl întrebă unul cu o prietenie invidioasă. ― D-apoi că și dânsul mi l-a luat pe-al meu! răspunse Ignat foarte natural, adăugând apoi cu râvnă și scuturând strachina. Țug, țug, țug, țugui, țugui! Ajunse cu bine acasă. Numai ștreangul s-a pierdut pe drum, căci l-a uitat la piciorul porcului de s-a târât până s-a dezlegat. Intrând în ogradă cu porcii, făcu falnic către nevastă-sa, trecîndu-i strachina: ― Porumb ai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
un drum și destrămându-se în fire tot mai subțiri. Pe la patru după-amiaza ceața a înghițit fumul care s-a ascuns în ea, iar pe seară întunericul le-a înghițit pe amândouă. Sub valurile albe și negre s-a pierdut țuguiul clădirii ziarului L’Indépendance Roumaine, în care redactorii nu mai conteneau să vorbească despre fostul lor director, sperând din toată inima ca Nicu Filipescu să intre la închisoare. S-a pierdut și clădirea destul de oarecare, din strada Sărindar, a ziarului
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
a păstrat portalul de la, cândva, cea mai faimoasă clădire din București. Strada Teilor se numește Vasile Lascăr. Chiar lângă vechiul sediu al ziarului Universul - o casă rococo cu un singur etaj - s-a făcut unul nou, cu 5 etaje și țugui, în care s-a mutat redacția ziarului în perioada interbelică. La parterul vechii clădiri, complet părăginite, funcționează azi un restaurant cu specific românesc, în care nici unul din cei care intră nu pare să știe despre oamenii care, cândva, au scos
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
inclusiv de la Iași. Astfel scriau și pu blicau: Vasile Filip, S. Teodorovici, Georgeta Eftimie, dr. Jan Hurjui , Șt. Miron, Constantin Slavic, Valer Mitru, Ștefan Oprea, Aurel Radu, Ion Istrati, Horia Zilieru, Florin Mihai Petrescu, Ion Arhip, Iorgu 221 Burghelea, Haralambie Țugui, Luca Arbore, N. Grunzu, Ion Puha, Ion Oprea, de la Iași, Constantin Parfene, Constantin Hușanu, Eliade Solomon, Ilie Ghioroaie, Ștefan Moldoveanu, Georgeta Tamaș, Mihai Botez de la Bârlad, Valeriu C. Neștian, Cicerone Sbanciu, Vasile Macarie și Ion Alexand ru Angheluș de la Huși
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pseudorețete 222 culinare; pentru noi - femeile; poezie, jocuri de cuvinte, caleidoscop, caricatură și umor, apoi ,duminica, pagina culturală ori Moment cultural cu: opinii - peisajul lecturilor necesare; George Călinescu - amintiri literare; file de lector - „Intrusul” de Marin Preda; poezii de Haralambie Țugui și Ion Chiriac; Din drum - schiță de Ion Friduș; poșta literară (în general foarte bogată); Stampa - desen de Viorel Burlacu; rubrica „Corespondența” (și ea mereu aglomerată ) etc. * Acum, la atâția ani distanță, după ce am revăzut multe pagini ale publicațiilor vechi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Virgil Prichindel, Alecu M. Mocanu; „Cronica” d e G. Savin. În revistă au semnat colaboratori din toate județele țării iar de la Tutova sunt prezenți ca autori de materiale: G. Tutoveanu, V. Stoica, I. Ștefănescu, V.B Țirica , C.Gr. Chirica, I, Țugui; din județul Tecuci: Gh. Ghițulescu, Căpitan I. Diea, T. Olaru, Ilie Postolache, Hristache Aftanasiu, iar de la Vaslui - Ion Modoranu. Părintele Savin a fost prieten cu Tudor Pam file, George Tutoveanu, M. Lupescu. A condus revista de folc lor „Doina” și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
circuitelor 45 de evaluare și de trecerea răspunderii de la un serviciu la altul 46. Beligeranța sau protectoratul lor invalidează Încă o dată ipoteza opozițiilor strict delimitate Între frontul literar și aparatul cenzorial. Complicitățile dintre agenții literari și agenți politici precum Pavel Țugui, Dumitru Ghișe, Dumitru Popescu, Cornel Burtică, Gogu Rădulescu, oameni cu influență În Înaltele sfere ale Partidului, pun În evidență existența unui complex de strategii care, pe de o parte, previn apariția disidențelor prin nepublicare, iar pe de alta, conferă efortului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
note și preffață de Valeriu Rusu, Editura Minerva, București, 1979. * * *, Sadova, "Satul cu oameni frumoși", Însemnări monografice, coordonator Gheorghe Rusu, Editura " Biblioteca Miorița", Câmpulung Bucovina, 1999. SBIERA, I. G., Povești și poezii populare românești, Ediție îngrijită și prefață de Pavel Țugui, Editura Minerva, București, 1971. SPORIȘ, Mihai, Mitologie românească, Calendarul popular, Prefață de Costea Marinov, Editura Floarea Darurilor, București, 2000. STAHL, Paul H./FLORESCU Florea Bobu/PETRESCU,Paul, Arta populară de pe Valea Bistriței, Editura Academiei RSR, București, 1969. ȘĂINEANU, Lazăr, Basmele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Folclor stăneștian, În memoria lui Vasile Posteucă, Ediție alcătuită de Ion Crețu, Ion Filipciuc și Ion Posteucă, Editura Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 81. 92 I. G. Sbiera, Povești și poezii populare românești, Ediție îngrijită și prefață de Pavel Țugui, Editura Minerva, București, 1971, "Petrea Voinicul și Ileana Cosânțana", p. 31. 93 I. G. Sbiera, Op. cit., "Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă", p. 135. 94 Casian Balabasciuc, Stranii povestiri huțule, Editura Cibela, Moldovița, 2006, v. Solomonca, p. 76. 95 Ibidem, p. 77
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]