329 matches
-
literatura maghiară, l-am primit spre lectură, fără să mi se ceară vreun punct de vedere" - își amintește Ianoși 32. În 1958, Földes este eliminat din organizația de partid, demis de la Utunk, fără dreptul de a mai publica. Împreună cu Pavel Țugui (superiorul său de la Comitetul Central), Ianoși asistă neputincios la Cluj la demascarea prietenului său. La fel ca și Ianoși, deși incomparabil mai incisiv și decis, un alt anticeaușist - în plus având și mai vechi atitudini antistaliniste - care a încercat să
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
teme este nevoie atât de analizarea unui corpus de surse mult mai extins, cât și de lărgirea listei de nume analizate independent sau în paralel. Deși mărturiile memorialistice din partea lor nu sunt comparabile cu cele puse în discuție aici, Pavel Țugui, Andrei Strihan, Paul Georgescu (primul: șef de Secție ideologică, ulterior ministru adjunct al Culturii; ceilalți doi: efemeri instructori și colaboratori ai CC al PMR) sunt câteva biografii care s-ar putea preta unui studiu înrudit cu această încercare prezentată mai
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
traseul său firesc! Avem un Călinescu privit din perspectiva Securității: un scriitor neînregimentat, subversiv, ba chiar periculos. Orice altceva, dar nu un aliat. Bibliografie Călinescu G., Opere, vol. V (1940-1946) și VI (1946-1947), Nicolae Mecu, Oana Soare, Alexandra Ciocârlie, Pavel Țugui și Magdalena Dragu (eds.), Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, București, 2008. Mecu Nicolae, G. Călinescu față cu totalitarismul, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011. Oprișan, I., Asaltul cetății. Dosarul de securitate al lui G. Călinescu, Editura Saeculum I.O.
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pentru Literatură Politică, București, 1956, pp. 155 și urm. 11 Pentru biografia lui M. Roller vezi Vladimir Tismăneanu, "Un posedat ideologic. Cine a fost Mihail Roller?", în http://www.contributors.ro/cultura/un-posedat-ideologic-cine-a-fost-mihail- roller/ (accesat la 25 ianuarie 2015); Pavel Țugui, Istoria și limba română în vremea lui Gheorghiu-Dej. Memoriile unui fost șef de Secție a CC al PCR, Editura Ion Cristoiu, București, 1999, p. 8; Florin Constantiniu, De la Răutu și Roller la Mușat și Ardeleanu, Editura Enciclopedică, București, 2007, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
română în vremea lui Gheorghiu-Dej. Memoriile unui fost șef de Secție a CC al PCR, Editura Ion Cristoiu, București, 1999, p. 8; Florin Constantiniu, De la Răutu și Roller la Mușat și Ardeleanu, Editura Enciclopedică, București, 2007, pp. 187-191. 12 Pavel Țugui, Istoria și limba română..., pp. 24-25. 13 După moartea lui Stalin, Petru Groza a intervenit pentru reabilitarea unor intelectuali care fuseseră arestați la sfârșitul anilor '40. Era și cazul academicianului Constantin Motaș, fost director al Muzeului de Istorie Naturală "Grigore
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
semnifica ceva actual, cum a făcut în teatru, sunt câteva din aceste mijloace" (p. 11). 2 Folosesc, pentru toate analizele, ediția G. Călinescu, Opere, vol. V (1940-1946) și VI (1946-1947), ediție îngrijiită de Nicolae Mecu, Oana Soare, Alexandra Ciocârlie, Pavel Țugui și Magdalena Dragu, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, București, 2008. 3 I. Oprișan, Asaltul cetății. Dosarul de securitate al lui G. Călinescu, Editura Saeculum I.O., București, 2014. Toate citatele care urmează se vor da după acest volum
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Nălucile nopții, București, 1985; Pădurea Mărgăritei, București, 1987; Călătorii, București, 1988. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1971), 280-281; Grigore Mureșan, „Moara lui Elisei”, CNT, 1980, 22; Radu G. Țeposu, „În norii ce vin și se duc...”, RL, 1981, 16; Haralambie Țugui, „Pânzele mamei”, CRC, 1985, 2; Cândroveanu, Lit. rom., 142-145; Dicț. scriit. rom., II, 464-465. C.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
Intelectualii sunt ca mafia. Se omoară numai între ei." * L a Editura "Vremea" a apărut un volum masiv de documente intitulat "Conferința (secretă) a Uniunii Scriitorilor din iulie 1955". Ediția este impecabil alcătuită de Mircea Coloșenco și prefațată de Pavel Țugui, acesta din urmă apărând pe parcursul stenogramei și în postura de martor-participant. Nu-s foarte sigur că întâmplărilor din iulie 1955 li se potrivește-mănușă eticheta de "Conferință a scriitorilor". A fost, mai degrabă, o consfătuire de lucru găzduită de CC al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
evreică frumoasă, mignonă, cu o fețișoară rotundă și cu păr negru, creț. Pe lângă aspectul fizic plăcut avea și un suflet pe măsură, la fel ca toți cei care au trecut ori s au stabilit la Frasin. Doamna Stigleț, doamna Maricica Țugui, doamna Anișoara Ciofu, surori medicale, căsătorite în Frasin, sunt tot atâtea nume de oameni care au lucrat pentru oameni. Despre familiile de gospodari din Frasin se pot scrie sute de pagini frumoase; viața lor s-a împlinit și s-a
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
un primar, familia Pânzar Vasile, mare epitrop bisericesc, familia Caraciuc, răspândită în mai bine de jumătate din Frasin, familia Cosmațchi, familia Cucu, familia Croitoru, cu două învățătoare, familia Drelciuc, familia Tanu, familia Volanschi, familia Brădățan, familia Poleșciuc, familia Brătianu, familia Țugui, familia Solcan, familia Stigleț, familia Rusu, familia Ruscan, familia Gemănar, familia Iurca, familia Căinar, familia Pașcovici, familia Căilean, familia Dina, familia Mironiuc, familia Turenschi, familia Ostrov și pomelnicul poate continua încă multă vreme. Toți acești oameni, înrudiți sau nu, au
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
tineretului din școlile secundare o publicațiune în care spiritul să poată evolua în toată libertatea și, pe de altă parte, să sprijinim - în limita puterilor noastre - prin inițiativa școlareasca ideile de frumos, propășire și adevăr” (Cuvânt înainte). Scriu versuri Haralambie Țugui, Cristian Sarbu, Vasile Ciucă, Theodor Roseni, iar proza semnează Gh. V. Dade, I. C. Alexandru, Ț. Niculescu-Varone. Se recenzează De două mii de ani de Mihail Sebastian, Adela de G. Ibrăileanu, Crăciunul de la Silveștri de Ionel Teodoreanu, Rumilia de D. V. Barnoschi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286326_a_287655]
-
convins că perfecțiunea emană numai de la Dumnezeire.” Apăreau și alte rubrici: Carnet cernăuțean, observatorul informează, inițiative bisericești, știri diverse, sport, teatru, cinematograful etc., la care mai semnau: D.C. Coteanu, Dem. Cernușcă, Mircea T. Călinescu, Dragoș Vicol, Ion Ojoc, Har. Th. Țugui ș.a. Nor Îngereanu - Anghel semna un serial Țiganii - din viața unui popor al nostalgiei. La comemorarea a 50 de ani de la plecare a poetului la cele veșnice, Haralambie Țugui semna documentarul Eminescu. Avea Observatorul o poștă a redacției laborioasă, iar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Pretutindeni, apărută la 15 iunie 1990 la Chișinău, lunar. Ea își propune să încurajeze „noi descoperiri și interpretări moderne ale creației eminesciene” - la ea colaborând și: Grigore Vieru, Valeriu Matei, Mihai Cimpoi, Ana Blandiana, Dan Verona, Ion Vătămanu, Haralambie Țugui, Al. Piru, Vasile Levischi, Vlad Bâtcă, Horia Bădescu. „Buletinul „Mihai Eminescu”, care de 14 ani publică documente, studii etc. în legătură cu lămurirea vieții și operei marelui nostru poet, a apărut într-o nouă fasciculă la Râmnicul Vâlcea, sub direcția dl. Leca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cotos, str. Vladimir Repta nr.9, iar la administrația ei preotul dr. C. Simotta, Cernăuți, Palatul Mitropolitan. Revista apărea în 8 pagini, doar lunar, în 1935 un total de 68 pagini, dar cu autori noi: Vasile Usec, Cassian Buceac, Ioan Țugui, Gh. Huțu, Axente B. Oprișan, Orest Malcinschi, Oreste Gherasim, Const. Goran, V. Măgureanu, urcă la administrația revistei Pr. D. Onciulescu, pentru că, „înăuntrul celor patru ani” multe, multe s-au mai schimbat”, cum spunea redacția la reluarea activității. Chiar și la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
clarifică problema ridicată: Maximilian Hacman a fost ultimul președinte al Societății. * Cu numărul 1/1996 Glasul Bucovinei inaugurează o nouă rubrică „Dialoguri cu bucovinenii” cititorul întâlnindu-se direct, prin intermediul unor personalități - Radu Grigorovici, Vladimir Trebici, Rodica Scruba, Nicolae Corlățeanu, Pavel Țugui, Vasile Tărâțeanu, Arcadie Suceveanu ș.a. cu ceea ce a reprezentat cândva cultura și civilizația Bucovinei interbelice. * Hacu Hacu, revistă de umor, Cernăuți: 1921-1931. Apare când poate. Prețul - după învoială. Pentru idioți - gratis. Redactor șef - Mombo; Fondator - Sol. Redacția și administrația „Junimea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
României. * Mesager bucovinean Mesager bucovinean, publicație trimestrială a Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, filiala București, apare cu nr.1 în ianuarie-martie 2003. Directorul revistei: George Gălan. Din redacție fac parte: din București: Radu Grigorovici, Dimitrie Vatamaniuc, Pavel Țugui, George Muntean, Nicolae Pomohaci, Viorica Panaitescu, iar din Cernăuți - Maria Toacă și Ștefan Hoștiuc. Din cuprins: Anul jubiliar 2002 în oglinda retrovizoare, cu trei subcapitole: evocări, jubilee, vernisaje, simpozionul „Bucovina - file de istorie”, „Luna Bucovinei (articolul este inserat în rubrica
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
62-109; Petrescu, Configurații, 112-131; Piru, Ist. lit., 53-59; Antoaneta Macovei, Meditația lirică românească. 1800-1850, Iași, 1982, 28-30, 65-68, 104-107, 115-129, 139-143, 209-211, 219-223; Scarlat, Ist. poeziei, I, 289-306; Elvira Sorohan, Ipostaze ale revoltei la Heliade-Rădulescu și Eminescu, București, 1982; Grigore Țugui, Ion Heliade-Rădulescu. Îndrumătorul cultural și scriitorul, București, 1984; Mircea Anghelescu, Ion Heliade-Rădulescu. O biografie a omului și a operei, București, 1986; ed. (Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie), București, 2001; Ioana Em. Petrescu, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
lingvist și filolog, „Septentrion”, 1992-1993, 6-7; Satco-Pânzar, Dicționar, 147-148; N. Corlăteanu, Personalitatea științifică și universitară a lui Leca Morariu, AC, 1994, 4, 5, 8; Nicolae Cârlan, Un năpăstuit cărturar proteic, RR, 1998, 1-2; Iulian Vesper, Memorii, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1999, passim; Liviu Papuc, Leca Morariu. Viața și opera (teză de doctorat), Iași, 2002. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
Aurel Leon, Cu Alexandru Zamfirescu despre Duiliu, CRC, 1972, 22; Popa, Dicț. lit. (1977), 626; Victor Crăciun, Mărturia marilor conștiințe scriitoricești, CNT, 1987, 2; Sanda Stolojan, Depărtări și întoarceri. Un diplomat de carieră: Al. Duiliu Zamfirescu, MS, 1998, 1-2; Pavel Țugui, Al. Duiliu Zamfirescu: „...odată lucrurile repuse pe cale nu vă voi mai importuna decât...”, ST, 1999, 2; Popa, Ist. lit., I, 1048; Dicț. scriit. rom., IV, 840-842. D. Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
Substrat autohton și elemente suprapuse, Tradițiile populare românești în nordul Bucovinei), I. Popescu-Sireteanu (Doina), precum și texte din colecțiile folclorice ale lui V. Zmoșu, Dr. Tochiță, Ion Bejenaru. Cu studii mai colaborează Cornelia Bodea, Nicolae Cârlan, Anatol Neamțu, Mircea Grigoroviță, Pavel Țugui, Ștefan Munteanu, George Muntean, Dragoș Olaru ș.a. G.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287291_a_288620]
-
pronume, apare destul de des și regentul grupului prepozițional, realizat mai ales ca pronume nehotărât sau demonstrativ: S-au găsit unii de-alde tine să se apuce să verifice, să lanseze zvonuri ("Evenimentul", 10.V.2002); Îl "cercetam" și eu pe Țugui și pe alții de-alde el (suporteri.ro); nu de ăștia de-alde noi, mereu nostalgici, complexați (conexiuni.net). În forma scrisă a limbajului colocvial actual, construcția cu formele pronominale de acuzativ, impuse de prepoziția de, este frecventă. Mai rar
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
Munteanu, Alexandru Piru, LCF, 1997, 47; Dicț. esențial, 665-668; Manolescu, Lista, III, 90-93; Simion Bărbulescu, Introducere în opera lui Al. Piru, Pitești, 2001; Alex. Ștefănescu, Al. Piru, RL, 2002, 10; Remember Al. Piru, CC, 2002, 1-2 (semnează Eugen Simion, Pavel Țugui, Petre D. Anghel, Eugen Negrici, H. Zalis, Aureliu Goci ș.a.); Gavril Istrate, Alexandru Piru, CL, 2002, 6; Niculae Gheran, Portrete și modele, ALA, 2003, 650; Constantin Coroiu, A fi magistru înseamnă să fii întâi discipol, CL, 2003, 7; Pavel Țugui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
Țugui, Petre D. Anghel, Eugen Negrici, H. Zalis, Aureliu Goci ș.a.); Gavril Istrate, Alexandru Piru, CL, 2002, 6; Niculae Gheran, Portrete și modele, ALA, 2003, 650; Constantin Coroiu, A fi magistru înseamnă să fii întâi discipol, CL, 2003, 7; Pavel Țugui, [Al. Piru], CC, 2003, 4-8. E.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
sacrosanct, sobrietatea discursului în general era edificatoare în privința adevăratelor sentimente ale Profesorului, stând cu demnitate „sub vremi” chiar atunci când ele îl obligau să accepte tipicul noii „religii”. În prezidiu, se aflau înalții reprezentanți din acea perioadă a partidului, precum Pavel Țugui și Virgil Trofin, pe atunci, pare-mi-se, secretar al UTM-ului pe țară. Primul, mai mare în funcție (nu mult după aceea avea să fie însă dat afară din partid), arbora un aer jovial, populist, specific unor activiști ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de obicei, înșira numai minciuni. Ajuns, între timp, la tribună, Gh. Udr. încerca să se apere și, la început, am avut impresia că va reuși să iasă din încurcătură. La un moment dat, izbutise chiar să-l înveselească pe Pavel Țugui, susținând că nu întârziase decât o singură dată la cămin, într-o seară de Crăciun. Înaltul reprezentant al partidului n-a pierdut prilejul să glumească pe socoteala sărmăluțelor tradiționale și a vinișorului aferent: cum să nu întârzii la cămin în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]