3,981 matches
-
lăsat luat În brațe ca un copil. Semn rău, s-a gândit el. Au rămas așa secunde bune, Vasilica Îi privea cu ochii În lacrimi. — Veniți să mâncăm. S-au așezat la masă, bătrânul și-a pus un pahar de țuică, ai fi zis că tabloul pașnic al familiei reunite seara, după o zi de muncă, dacă nu ai fi știut pentru ce credeau ei că au venit pe lume. — E groasă, Vasilico. Boul de Ghenadie a tot ținut-o că
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
se Înțeleagă unii cu alții. Matei stătea singur În camera lui, uitat, de parcă ar fi fost Încă În viață, din când În când Îl chemau să bea ceva cu ei... A intrat În sufragerie și a umplut două pahare cu țuică, unul pentru el, unul pentru Matei, și s-a Întors la căpătâiul lui. Primele hohote de râs se făceau deja auzite, poate că moartea lui Matei Îi Înseninase, luase cu ea În tenebre toate necazurile lor, lăsându-le În sfârșit
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
m-aș fi oprit direct În Caraibe, acolo nu sunt trenuri... — Când eram marinar În Zanzibar... — Trebuie să plec, Matei, mi-e teamă să nu beau prea mult... S-a ridicat clătinându-se, golise pe nerăsuflate ambele pahare pline cu țuica aceea transparentă precum sufletul, transparente Îi erau gândurile, trupul, hainele - și s-a așezat lângă Matei să doarmă, să uite. Un timp a visat... — Bună ziua, tinere, s-a auzit dintr-odată vocea uneia dintre femeile Îmbrăcate În negru. — Bună ziua, doamnă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
bucure de naivitatea care ar fi Împins-o să aibă Încredere În el, să i se ofere, să vrea să se căsătorească, să aibă copii... S-a prăbușit pe un scaun și a Înhățat un pahar (Încă un pahar) de țuică. Nu putea să mănânce, de altfel nimeni nu mânca, toți erau chercheliți și păreau gata să se Îmbete ca niște porci, desigur, În amintirea lui Matei. În capul mesei, genitorul mitoman al mortului delira, femeile În negru râdeau, li se
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
mesei, genitorul mitoman al mortului delira, femeile În negru râdeau, li se vedea clar dantura galbenă, de hienă. Unchii de la țară erau proști, murdari, nu aveau ce să caute În soarele mortuar al acelei veri a minciunii. Fiecare Înghițitură de țuică Îi sporea dezgustul, creștea parcă În el un animal cu intestinele, ficatul, plămânii și celelalte organe ieșite pe spinare, atârnându-i În afară, Împuțite, vorace. Și-l Închipuia pe Siboiu râzând de naivitatea lui. Te-ai Înșelat, Ionela, sunt de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
mai conta cine și cum sau de ce a murit, mortul era pretextul sublim pentru această falsă reculegere, semnul de respect cel mai sobru pe care Îl puteau ei aduce morții. Vocea cântată a mitomanului zbura peste câmp, cu aripi de țuică de Buzău, În vreme ce groparul cinic, marcat de o seriozitate profesională incontestabilă, cu o mână tăia coșciugul iar cu cealaltă Îi ținea picioarele lui Matei. Lipsea fanfara. Nepăsător, Vasile a ieșit dintre ei și s-a Îndreptat către avionul prăbușit, monument
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
că și nemții fac lucruri proaste, de mântuială... Și atunci a sunat telefonul. Era Parolică, deh, ca să vezi... Că ce mai face, că ce rezultate are la dansuri folclorice, că dacă stă bine cu tensiunea, dacă nu, are el o țuică de Zalău , că a auzit de un puști care scrie bine și va fi mare scriitor, că miercuri vine Birică și de fapt de asta l-a sunat, să se sfătuiască, acum, la prânz, că ăia care Îi ascultă mănâncă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
că nu trebuia, vă sunam eu... — Cum să mă suni tu, zevzecule? Îmi știi tu numărul de telefon? — Așa e, nu-l știu. — Bă, ești beat? — Ei, nevastă-mea s-a dus la mă-sa, am luat și eu o țuică... Păi vezi, idiotule? Nu ți-am zis eu demult că nu e bine să te Însori? — Ba e bine, tovarășul Rogoz, da’ pentru alții, nu pentru mine. Hă! Hă! — Așa, vezi? Acuma să lăsăm gluma la o parte. Tocmai am
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
se strecoară În pieptul lui ca o sabie, arcuș asasin care scotea zgomote metalice, inumane. Căreală i-a pus mâna la gură, și cu ultimele puteri i-a șoptit la ureche, iar Vasile a remarcat fără să vrea damful de țuică: — Trebuie să vină de la București ăla mare, de la , de la cultură, și Parolică e foc și pară că nu s-au făcut cireșele, ca să-i dea ăluia câțiva saci, așa că vrea să Îl dea gata cu un scriitor tânăr, să creadă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Supele sunt apreciate.Supa de broască țestoasă,supa din aripioare de rechin etc.Nu lipsește rața umplută cu portocale,precum și instalațiile de prăjit carne la fiecare masă. Bețișoarele tradiționale au creat probleme la servirea mesei. Băutura preferată este asemănătoare unei țuici;cum ar fi la noi preparată din frunze de sfeclă de zahăr,cu miros puternic și cu un gust mai puțin plăcut. Invitația la toast îl obligă pe musafir să țină „pasul” cu gazdele. „A cunoaște obiceiurile popoarelor pe care
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Lângă mine se află dl.primar Surdu. Vă rog,domnule primar! -Sunt primar pe acest meleag și-mi pasc oile cu drag,încă de la revoluție.Ii cunosc pe cei doi. Totul a început de la o partidă de pescuit. Au băut țuică de corcodușe. Apoi Ion Puțanu a scos cuțitul și a tăiat un rățoi din curtea lui Ion Sumanu.S-au bătut... -Vă mulțumesc.Dăm microfonul dlui Ion Puțanu. -Am câștigat la table,marți.N-am tăiat nici o gâscă.Am tăiat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
că de la cât scuipat băga țiga nul în burduf. Când trecea printre noi cu cimpoiul, rădea tot pe la mese cu jetul ăla puturos. La belgieni le-a plăcut. L-au pus pe Cancer să l invite pe țigan la o țuică. S-a așezat lângă noi, a mulțumit de pahar, l-a băut, după care a-nceput să se hlizească. — Lucrez la morgă, zice. Și începe să povestească. — Era odată la noi un omuleț. De treabă, n am ce spune. Stăteam
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
da’ nu vorbesc. Și te mănâncă. Și ce înseamnă asta? întrebă încordat Celebi. — Nimic, taică. Și după proferarea acestui mare adevăr, cum că nu e sens care să cuprinză Sensul, se îndreptară zgribuliți spre casa preotului, unde, așezați lângă o țuică fiartă ce avea să le alunge din oase frigul mult prea aspru pentru acel început de primăvară și prim Paște al Revoluției, își urmară sporovăiala, cu îngăduință și de o parte, și de cealaltă. Când umbrele înserării se lărgiră ca
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
lui Celebi se strângeau atunci într-o nucă dureroasă, iar el își trăgea febril pantalonii, dorind din tot sufletul să ajungă cât mai repede sub plapumă. în acea seară însă, spaimele lui de copil nu răzbiră prin euforia produsă de țuica fiartă și de bucuria că în curând avea, poate, să rezolve enigma aparițiilor sepulcrale. Ajunse în cimitir după ce străbătu, căzând de nenumărate ori, potecile cele mai mocirloase pe care îi fusese dat să umble în scurta lui viață de etnolog
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
putea fi pusă în cuvinte. Așa mergea Celebi, frânt, cu capul atârnând și cu pielea frunții în ochi, bodogănind că „pe unde naiba am dormit, parcă ies din turbărie, să știi că ticălosul de popă mi-a pus ceva în țuică...“. Tot mormăind, izbuti să treacă printr-un gard și să se târască spre casa în care își amintea, prin valuri de sânge, că fusese găzduit în ajun. Se ridică, gata să se prăvale, apăsă clanța, intră, iar preotul, care îl
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
perete și împinge-le ușor spre mine. Carmen lucra cu repeziciune. Cu scândurile la îndemână, Petre se sprijini, se răsuci pe o parte, își trase un picior, apoi celălalt și se rostogoli întins pe podea. Unde nimerise? În budana cu țuică din beci a babei. Era vlăguit. Carmen începu să-i maseze ușor picioarele, mâinile, mușchii, să-l dezmorțească. Cu ajutorul ei urcă în camera de sus. Du-te, încuie ușa și poarta. Nu voia să-l audă văicărându-se. Dar mâinile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
văicărându-se. Dar mâinile și picioarele nu le mai simțea de durere. Cât stătuse acolo atârnat nu-și dădea seama, oricum câteva ore bune. Dar dacă nu era Carmen să treacă prin fața porții, ce-ar fi fost? Adormi de mirosul de țuică, de parcă ar fi băut. Când se trezi, văzu că picioarele-i fuseseră învelite în comprese reci, apoi înfășurate bine în plastic. A! Probabil că aveam picioarele umflate. Aici e mâna lui Carmen, gândi. Vru să se scoale, dar picioarele îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
lădițe cu mere și struguri la școala din sat, împărți și la copiii care-l ajutaseră și ce rămase slavă Domnului rămăsese destul conveni cu Carmen să le ia la ea acasă, să facă ce-o ști cu ele magiun, țuică vin... Cu recolta strânsă și cum vremea începuse a se strica anunțând sosirea primelor ninsori, se pregăti de plecare la "iernat", la București. Ca și în alte dăți, o rugă pe Carmen să aibă grijă de Toni, îi lăsă ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
nou focul care ardea mocnit și se întrebă: ce-o fi fost flăcăruia aceea albastră? Nu cumva...? Trase capacul de la beci, coborî cele câteva trepte și luă de pe o poliță un bidonaș. Erau mai multe, unul lângă altul, pline cu țuica rămasă din budana babei Floarea. Avea nevoie de o tărie, se simțea ca întors de la un război, rănit, dar cu viață, ce trebuie să-și oblojească rănile. Nu atât cele ele trupului, cât cele ale sufletului. Se așeză din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ca întors de la un război, rănit, dar cu viață, ce trebuie să-și oblojească rănile. Nu atât cele ele trupului, cât cele ale sufletului. Se așeză din nou în fața focului, își puse un pahar, își mai puse unul... Mirosea bine țuica babei Floarea și era tare de-ți ardea gâtlejul. Nu mai știa cât timp trecuse și câte pahare băuse, dar la un moment dat văzu că flăcările îi joacă în fața ochilor un dans drăcesc, parcă era Ciuleandra, parcă era Noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
adânci sub ochi... Parcă era un strigoi! Își făcu cruce, intră la duș, lăsă apa rece să curgă în neștire, se frecă bine cu un prosop aspru, se bărbieri, se îmbrăcă și, urmat de Toni, pregăti pentru amândoi "micul dejun". Țuica babei Floarea încă-i mai umbla prin stomac și se gândea că i-ar fi prins bine niște murături, ceva moare de varză. Mâncară salam și brânză, Toni ar fi dorit altceva, dar, înțelegător la sfârșitul mesei, dădu din coadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
atunci când mi-ați dat comanda am băut aldămașul, dacă nu, o facem acu', de două ori nu strică. Umplu paharele și un parfum de pădure năvăli în cameră. Noroc și numai bine, domnule Petre! Noroc să ne dea Dumnezeu! După țuica de foc a babei Floarea, Petre duse precaut paharul la gură. Ei, da, era altceva! Era o afinată făcută în casă, care îți dezmierda gâtlejul. Bună afinata, bade Ioane! Mă bucur că vă place, o facem noi aici, pădurea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
prididea cu pregătirile: o oală mare de lut, cu capac, din care ieșeau aburi, alte două oale mai mici, un castron cu castraveți, roșii și pepene murați... Minunat, gândi Petre la vederea murăturilor, o să am cu ce mă drege după țuica babei Floarea! Mai apărură pe masă câteva castroane de lut, frumos smălțuite și înflorate și două ulcele pentru vin. Domnule Petre, binevoiți a împărți cu noi masa asta. Nu ne așteptam la musafiri, îs bucatele pentru noi, un borș de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
să-ți spun că bătrâna de la care ai luat casa a rămas iarăși singură. Soră-sa s-a pierdut săptămâna trecută. Poate treci și dumneata pe la ea, cu o vorbă bună. Da, am să trec. Ziua bună! Iaca, venise momentul țuicii rămase de la baba Floarea! Chiar mâine o să mă duc la bătrână. A doua zi dimineață, Petre luă un bidon cu țuică și o întrebă pe Ana dacă vrea să-l însoțească în sat. Sigur! Îl luară și pe Toni cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Poate treci și dumneata pe la ea, cu o vorbă bună. Da, am să trec. Ziua bună! Iaca, venise momentul țuicii rămase de la baba Floarea! Chiar mâine o să mă duc la bătrână. A doua zi dimineață, Petre luă un bidon cu țuică și o întrebă pe Ana dacă vrea să-l însoțească în sat. Sigur! Îl luară și pe Toni cu ei. Merseră pe drum tăcuți până ajunseră la o casă, îngrijită, dar mică. Ce-i aici, întrebă Ana? Aici stă bătrâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]