315 matches
-
-ndoi de vânt, te-apleci oftând... Mă văd pe mine-n fața lumii. Ce mult noi ne asemănăm! Trăim iubind această lume, Destinu-n ramuri ne purtăm Și înflorim pentru mulți oameni fără nume... În iarna lungă-nviforată, Tu singur plângi cu țurțuri fini, Durerea ta înăbușită O-alini cu-n tremur, când suspini. Cin te aude când cu frunze Tu plângi udând pământu-n toamnă? Cine-ar putea să te acuze Că nu-ți ții frunzele în iarnă? Tu taci și-mbrățișezi pământul
FRATE CIREȘ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1473601437.html [Corola-blog/BlogPost/382465_a_383794]
-
casa scării și a bătătoarelor de covoare. - La ascensoare: înlocuirea geamurilor, globurilor, becurilor, oglinzilor și a covoarelor din material plastic din cabine. C. Alte lucrări de întreținere. - curățirea jghiaburilor și a burlanelor de frunze și noroi; curățirea de zăpadă și țurțuri de gheață a acoperișului, jgheaburilor și burlanelor; curățirea de zăpadă sau alte materiale depuse pe terase, luminatoare sau curți de lumină; protejarea teraselor și acoperișurilor ca urmare a montării antenelor individuale de radio, televiziune. 10) Chiriașul este obligat la repararea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153626_a_154955]
-
electrice. Alte obligații ale chiriașului: - repararea sau înlocuirea instalațiilor speciale: frigorifice, iluminat ornamental, ventilație etc.; - întreținerea și repararea ascensoarelor de persoane și materiale; - repararea, inclusiv resamotarea crematoriilor; - curățirea de frunze și noroi a jgheaburilor și burlanelor; curățirea de zăpadă și țurțuri de gheață a acoperișului, jgheaburilor, burlanelor, teraselor, curților etc.; - curățirea și desfundarea canalelor pentru evacuarea gunoaielor, curățirea și ungerea ghidajelor, platformelor și vagonetilor pentru evacuarea gunoiului; procurarea, repararea și revopsirea recipienților de gunoi; curățirea crematoriului și a dispozitivelor de ardere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153626_a_154955]
-
-n tîmple fiori. Mi-ai furat TOAMNĂ privirea, Ai pus-o mării de dor stăvilar Să-mi ferece-n abis plecăciunea CÎnd s-o coace-n perle de-amar. Mi-ai furat IARNĂ genele, Le-ai pus În iesle de țurțuri Topite-n semințe, clipirile, Or creste-n petale de gînduri. ÎN ABSENTA-MI De mă vei colinda la poarta serilor Oi pune drugul ostenit să-ți spună Că mi-am făcut culcuș În horă ielelor Să-ți dănțuiesc În fota
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
din privirea nopții? Pe sub pielea ta, ah, sosește ecoul, ca un tren ticsit de Întristare, cu macazul inimii ascuns de-un acar beat de iubire, cu podul inimii fracturat și supus! Zăpada iscălește testamentul, e Începutul risipire n lut, cu țurțuri Înhămați la dricul iernii, trag granița puternic spre sărut. Adânc și galeș, ca Încântarea Însăși, rostesc: e rodnică viața, Îmi place să cânt! Mai Încolo de mine Îmi trec senectutea cu Îndurare: doar lumină și bucurie, senină Împăcare! În aramaică
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
de mirt? Da, sunt rătăcitul poet Într o gară pierdută la cărți, poemele mele aleargă costelive În lună, apropiați stăm unul ascuns În altul de frică, nu mai am ochi, nu mai am gură! Poduri de gheață gândul Îndură, În țurțuri de lacrimi frumusețea se-ascunde, aștept cu mirare un tren ce nu mai sosește, gerul mă-nfruntă, promoroaca mă-njură! De setea de tine adorm pe o bancă, În chiciura vieții trandafirii veghează, nu am mănuși, nici fular, nici căciulă
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
de săpat, toți așteaptă să fie alertați de Am care pândea din copaci sosirea lui Jack. Jujunga cântă la instrumentul lui, Gentilomul țintește cu cuțitul câte o frunză rătăcită, iar Mira sparge cu sabia stropii de apă care picură din țurțuri. La un moment dat, Am dă semnalul, comunicându-i telepatic lui I apropierea lui Jack. Toți se reped în ascunzișurile lor, I șterge urmele și începe așteptarea. După un timp, apare și Jack. Lupta se desfășoară fulgerător, în intervalul necesar
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]
-
comunicându-i telepatic lui I apropierea lui Jack. Toți se reped în ascunzișurile lor, I șterge urmele și începe așteptarea. După un timp, apare și Jack. Lupta se desfășoară fulgerător, în intervalul necesar unei picături să cadă jos de la un țurțure al streșinii. I apucă sabia lui Jack cu lanțul, dar Jack o trage spre el, o taie, îl taie pe Jujunga dintr-o lovitură, se ferește de cuțitele Gentilomului și îl taie și pe el, parează atacul Mirei spărgându-i
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]
-
adâncă. A doua zi, încă de la ora 4 dimineața, au coborât din nou cu o barcă de tip Osgood numită ,Crocodilul”. La ora 10, Martel și Gaupillat s-au îmbarcat, au parcurs "lac de la Pluie (Lacul Ploii)", "Grande Pendeloque(Sală Țurțurilor)", strâmtoarea "Pas du Crocodile (Pasul Crocodilului)", "Lac des grands Gours (Marele lac permanent)"(actualul punct terminus pentru turiști), "Passage des étroits (Pasajul strâmtorilor)", "Tunnels (Tunelele)". Ei fac cale-ntoarsă la al 34-lea lac permanent, la aproximativ 2 km de la puțul
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
de gheață ce devin foarte alunecoase, făcând orice deplasare mult mai greu de controlat pentru Mario sau Luigi. Pe măsură ce se avansează în cadrul jocului, nivelul de dificultate crește de asemenea prin modificarea comportamentului mingilor de foc dar și datorită apariției unor țurțuri de gheață ce se formează sub platformele suspendate și care ulterior vor cădea aleatoriu. Jocul Mario Bros. a fost creat de către japonezii Shigeru Miyamoto și Gunpei Yokoi, cei doi participând de asemenea și la realizarea jocului Donkey Kong. Conceptul de
Mario Bros. () [Corola-website/Science/335722_a_337051]
-
poezii), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2002 (în colab.); 53. Nicole Cage-Florentiny, Curcubeu * Speranța, (poezii), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2002; 54. Mara Radovici, Daruri, (poezii), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2002 (în colab. cu Mariana Ștefănescu); 55. Dobrilo Pavici, Țurțuri, (poezii), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2002 (în colab.); 56. Novița Telebak-Teni, Vipia minții, (poezii), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2002 (în colab.); 57. Poesys 6 * Anotimpurile Visului, Antologia Festivalului Internațional „Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș“, ediția a 6-a
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
cu Pruncul în brațe, poate cea de la mănăstirea vecină, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Începând cu sectorul al doilea, Sectorul Ogivelor, poziționat între Culoarul Stâlpilor și Culoarul Sufocant, peștera devine tot mai interesantă din punct de vedere geomorfologic: dantelării de țurțuri stalactitici, coloane intermediare, domuri, pâlcuri de stalagmite, bazine adânci, scurgeri parietale argiloase, ocru de peșteră, etc., unele dintre forme căpătând chiar denumiri grație spectaculozității lor. Peștera găzduiește o colonie de hibernare de aproximativ 300 de lilieci de peșteră din Ordinul
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
ca o creangă de copac frângându-se și, chiar înainte, niște pași înfundați. Se sculă, intră în bucătărie și privi pe furiș afară. În acea noapte rece și senină, apa din butoiul mare înghețase, iar sub streșinile de lemn atârnau țurțuri lungi ca niște spade. Ridicând privirea, văzu un om cățărându-se în copacul mare din spate. Hiyoshi presupuse că sunetul pe care-l auzise înainte era trosnetul unei ramuri pe care călcase omul. Urmări ciudata comportare a umbrei din copac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
ne-am Îmbolnăvit. Într-o cameră vecină era un om care a murit, iar când a murit noi ne-am mutat În locul lui, pentru că unde stăteam noi erau niște condiții infernale: ușa deschisă, era un frig cumplit, pe ușă erau țurțuri de gheață... Cămăruța celui care a murit era mai adăpostită și ne-am mutat acolo cu Încă o familie de trei persoane - deci eram noi patru și Încă o familie de trei persoane... Acolo ne-am făcut o plită mică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dată în viața mea am simțit părerea de rău că nu sunt pictor!...” Când Floricica se ivește, decorativ, în cerdacul casei de țară, „în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit într-o girimea tot albă și cu țurțuri de mărgele roșii pe margine”, clasicistul reflectează: „o mai frumoasă și mai desăvârșită cariatidă nu se putea închipui...” Câteva pagini mai departe, „cariatida antică” se transformă însă într-o „Veneră împletind la colțun”. H. nu suportă „să ducă prea multă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
cu ciocolată pe care m-a pus s-o fărâmițez, astfel că fulgi de ciocolată s-au împrăștiat pe fusta mea și, în ciuda serii friguroase, au reușit să se topească. Timp de nouăzeci de minute interminabile, în care am făcut țurțuri, Greg m-a pus să ling pâinea, să o miros, să o privesc și să o mângâi. Singurul lucru pe care nu m-a pus să-l fac a fost s-o ascult. Și nu mai era nimic altceva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
parcă se auzea un zgomot permanent, un zornăit greoi, ca și cum filtrul avea un motor ascuns, niște roți zimțate care măcinau orice ajungea în interiorul său. Pe marginea prăpastiei se adunase zăpadă și se făcea foarte frig, încât pe aripile mele apăruseră țurțuri de gheață și nu prea mai aveam cum să le mișc. Începeam să înțepenesc, răceala se întindea asupra mea ca un suflu venind din pâlnia imensă. Mi-am strâns aripile lângă mine și am privit dincolo de golul în care se
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
Crăciun, iar În mijloc, Îmbrăcată În pânză roșie, scena deocheată a unui teatru de marionete luminat cu torțe fumegânde. Dar, imediat după el, treceai pe sub o arcadă din piatră cioplită, și lângă o fântână din bronz, de grilajul căreia atârnau țurțuri lungi, se deschidea bolta unui alt gang. Deasupra ușilor, vechi capete aurite de lei mușcau inele de bronz. Un freamăt ușor trecea printre zidurile acelea, zgomote inexplicabile se rostogoleau de pe acoperișurile joase și se infiltrau În jgheaburile streșinilor. Casele trădau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Lasă, mă, că te-apreciază studenții. Te duci cu ele la ore?“ „Mă duc.“, am mințit. De fapt le scoteam numai seara din casă, naiba știe de ce, că erau chiar frumoase. „Ia, nu mai fă pe deșteptu’, c-am prins țurțuri aici. Ce mai zice poetul nostru cosmic?“ Ne-am strâns unul într-altul, hanorac lângă hanorac, cu nasul în telefon. Trăznea a ger și bere, ne simțeam respirațiile aproape, dulci-amărui. Mihnea a ciupit butonul de „Show“: Scrisoarea 7. Am toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în teaca de plastic roșu. Dincolo de geam, nu mai știai nimic. Viena părea încremenită, nimeni nu-și dădea osteneala să mimeze deplasarea. Decorul înțepenise într-un anotimp de bucătărie, calm și fabricat: clădirile crem caramel, zăpada crocantă, cu glazura de țurțuri la streșini. Era o iarnă tăioasă, fractală, ca mintea unui schizofrenic prin care umbli cu-o lamă de cuțit: imaginile se multiplicau pe două orbite, două emisfere cerebrale, două suluri ale poveștii. Culorile și formele buclau spațiul exterior, se-apropiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
un păr alb ca laptele și catifelat ca mătasea și niște mânuțe fragile și albe. Era îmbrăcată într-o rochie de culoarea omătului și o mantie argintie făcută dintr-o zăpadă foarte pufoasă. Pe cap avea o micuță coroană de țurțuri, iar în mână ținea bagheta fermecată care avea în vârf o steluță magică din cristal. Ea era Crăiasa Zăpezii. De fapt, ea era prințesa acestui anotimp friguros, iarna. În fața ei ședeau tot felul de animale, păsări, care erau slujitorii acesteia
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
care, cu mantia lui, acoperea privirile oamenilor de la ferestrele înghețate. Zburând lin prin văzduhul limpede, Crăiasa Zăpezii, acompaniată de fulgii de nea, transforma casele acoperite de nămeți în niște delicioase torturi, parcă acoperite cu frișcă. După aceea, le împodobea punând țurțuri la streașină, care se uneau și păreau precum un policandru din fluturi argintii. După ce a lucrat toată noaptea, Crăiasa Zăpezii era obosită și a vrut să se întoarcă la culcușul ei. A oprit crivățul orbitor și a pornit o ninsoare
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
sub pătură am fugit jos să împrumut o pungă cu gheață de la doamnaOwens, care mi-a spus vreo două când a auzit ce-i cer. Ce? am strigat. Doar suntem în mijlocul iernii! Păi atunci du-te afară și taie niște țurțuri. A noastră se face în frigider și costă electricitate. M-am oprit din țipat, văzând că nu făcusem decât să zgândăr firea ei de fată bătrână pentru că dădusem buzna peste ea, nepunându-mi problema că arătam tulburat. După ce m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
-i căută mâna. Și atunci străinul se aplecă, îl luă în brațe și copilul simți un miros necunoscut: miros de soare, de clopoței albaștri, de trandafiri de dulceață, de levănțică și gutui coapte de la bunica, de zăpadă proaspătă și de țurțuri strașnic de buni și-și spuse că numai un cioban tare frumos putea să miroase așa. Îl ținea de după gât și-și afundase fața în pletele lui. Era așa de bine acolo, așa de cald dar altfel de căldură decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
pumnul, ce să vezi ! Înăuntru era o bucățică mică de pâine albă, pătrată, cât o înghițitură. Își trezi prietenii și fiecare avea în mână o bucățică de pâine mică, pătrată, mirosind a soare, a trandafiri de dulceață, a zăpadă și țurțuri... O mâncară. Era bună și dulce, atât de dulce cum niciodată nu fusese vreo mâncare. Se uitau uimiți unul la altul, nu le venea să creadă. "O să-i spunem cabanierului, să vedem ce zice el" își spuseră. Cabanierul tocmai urca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]