372 matches
-
ce mai știu motanii: „Noi știm că există fântâni / Cu buze umflate și moi // Și-n perii păianjeni bătrâni, / Și-un hău nesfârșit în butoi / Și bile de apă ce vor / Pe-ascuns să ne intre-n urechi, / Mereu ne-ațin calea, în zori, / Melci putrezi și râme străvechi.” „Discursul îndrăgostit” al poetului e polimorf, fie ludic, candid și ghiduș, fie, alteori, afectat impudic, salvat de la trivialitate de ironia și candoarea de fond: „De ce nu vrei să-nnebunești, la ora cinci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
alta... Și multe... Mereu tot mai multe... Prin hăuri trec raze... Despintecă bezne... Lumini se aprind și lumini că se tot răspîndesc... Mai fierbinte și sufletul arde, ceva îl tot strigă și pară de foc îl încinge... Pornește... Ostrețele pică... Aține-te bine! Că nu e gonaș prea ușor la picior ca, din urmă să-l ieie, de el să se ție. Nu-i nici vînător... Da, oricum ar ochi... Să-l mai poată opri. Au, dar, cum, oarecine, l-ar
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
persoana dorită... Iată că, pe măsură ce se dezvoltă din punct de vedere sexual, un adolescent îi atribuie din ce în ce mai multe ca racteristici de persoană partenerului. După cum se poate observa, majoritatea partenerilor enu me rați mai sus suge rează o așa zisă devi ație sexuală, căci normal este - în opinia celorlalți - să-ți începi viața sexuală direct cu o fată, și nu cu propriul corp, un obiect sau o altă ființă... Animalul, partener al omului Destul de frecvent în mediul rural, bes tialismul este acea
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
imaginea este impresionantă: "El îi mâna tot cu ea, iară ei, chițăind, îl urmară./ Astfel, precum liliecii din funduri de peșteri cu duhuri/ Zboară-mprejur, chițăind, când vreunul din ei se prăvale/ De pe un colț de la stânca pe unde se-ațin laolaltă,/ Tot așa ele, grămadă, mergeau împreună, sub mâna/ Zeului Hermes cel mântuitor, tot prin large lăcașuri"7. Sigur, există în acest pasaj o nunață: liliecii, făpturi ale întunericului, sunt asociați "duhurilor", dar deocamdată ei sunt înregistrați ca făpturi ca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe care le îmbracă dorința de a obține succes, respectiv de a evita un insucces, cât și cele care exprimă însuși sentimentul de succes sau de insucces (eșec) în ceea ce elevul se așteaptă să obțină prin el însuși sau de la ații. La vârsta preadolescenței valoarea motivațională a aptitudinilor este totuși puțin conștientizată la elevi. Situația se explică atât prin faptul că aceste însușiri nu sunt încă pe deplin formate, cât și prin posibilitățile limitate de autocunoaștere. Cu toate acestea, am inclus
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
prietenia. Într-o zi m-a rugat să rămânem în cameră în timp ce ceilalți vor ieși la plimbare, fiindcă vrea să mi încredințeze o taină. Aranjamentul avea o acoperire. Domnule Maxim, începu mieros, sunt foarte neliniștit. Am trecut printr-o situ ație grea în anchetă. Mă ajuți cu un sfat sau cu ce crezi dumneata? Îl priveam drept în ochi fără să-i pun nici o întrebare, ca să-și dea singur arama pe față. Puțin jenat a continuat: Să spun adevărul în ceea ce
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
zvîcnete de găină cu gît tăiat, periferia este mai mult ca imaginația, nu are nume, pornire din Adjud, lupt pentru pasivitatea subiectului în transporturi, uscăciune, s-au uscat și nările, Sascut barajul, aparența imobiliară, ființa viteză îngăduie, ființa ipoteză se aține, ființa umană încheagă, scris-cititul în Domnul! viteza maximă aceea optimă, cu atît mai cutremurător că a fost programată, miracol! km 270 coșurile termocentralei Bacău aduse de departe, răpirea lumească în lume, Faraoani nici nu mai privesc, tot cu ochii pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Sfîntul Antonie, exploatare minieră de dolomită, altă biserică ortodoxă ține în spate un munte numai brad, mare căciulă și mițe mărunte Țara Giurgeului, de-ar fi plesnetele omenești doar curgerea de laturi împădurite în culoarul depresionar! și grosul să se ațină pe margine, neîntinat! Gheorgheni sălașul autobuzelor spre artera feroviară, orașul mai în văile din est, lan din margine, biserica în turmă de lespezi de mormînt, trage în deal, un fel de castel, poate așezămînt spitalicesc, lanul nesecerat plin de flori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ziduri mai multe decît mărfurile, apa, că iese cu plinul, căuta la starea sforii de pîrghie, Tecuci 15 km, Borcea vărzărie, n-a mai fost așa de cald de 1.300 de ani! înțelepciunea nu e de noi și ne aține calea, civilizație autodistructivă Drăgănești, de la Galați tot un sat, tăiat Bîrladul, podul CFR alături, meri de livadă garduri fructifere, clipim rîndurile pe zare, Tecuci în prima barieră de blocuri, țîșnește biserica de siluetă Maramureș, Școala "Iorgu Iordan"/nr. 11, călugărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
st ad iu l ac țiu ni i Ri sc re zid ua l la d at a ul tim ei re viz ui ri Ev en tu ale ris cu ri se cu nd ar e Ob se rv ații Proba bilitate Impact Expu nere Proba bilitate Impact Expu ere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1. Re lați i c u pu bl icu l In fo rm
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
11 12 13 14 15 16 17 1. Re lați i c u pu bl icu l In fo rm ar e co re ct ă Di st or siu n e in fo rm ar e In fo rm ații in di sp on ib ile în ca zu ri izo lat e Co nd uc ăto r co m pa rti m en t S S Pr eju di ciu im ag in e S· S Ac ce pt
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
r m od ifi căr i în co m pa rti m en t 2. Co m pa rtim en t fin an cia r Di m in ua re a pi er de ril or di n op er ațiu ni va lu ta re . In di ca to r d e pe rfo rm an ță 0,1 % in flu en țe ne ga tiv e Ri sc in ve rs ar e tre nd d e de va
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
st ad iu l ac țiu ni i Ri sc re zid ua l la d at a ul tim ei re viz ui ri Ev en tu ale ris cu ri se cu nd ar e Ob se rv ații Proba bilitate Impact Expu nere Proba bilitate Impact Expu ere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 co nt ro l (c on ta bi lă). Mo di fic ar
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
st ad iu l ac țiu ni i Ri sc re zid ua l la d at a ul tim ei re viz ui ri Ev en tu ale ris cu ri se cu n da re Ob se rv ații Probabilitate Impact Expunere Probabilitate Impact Expunere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1. Re lați i c u pu bl icu l In fo rm ar e co re
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
10 11 12 13 14 15 16 17 1. Re lați i c u pu bl icu l In fo rm ar e co re ct ă Di st or siu ne in fo rm ar e In fo rm ații in di sp on ib il e î n ca zu ri izo lat e Co nd uc ăto r co m pa rti m en t S S Pr eju di ciu im ag in e S· S Ac
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ar m od ifi căr i în co m pa rti m en t 2. Co m pa rti m en t fin an cia r Di m in ua re a pi er de ri di n op er ațiu ni va lu ta re . In di ca to r d e pe rfo rm an ță 0,1 % in flu en țe ne ga tiv e Ri sc in ve rs ar e tre nd d e de va
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
st ad iu l ac țiu ni i Ri sc re zid ua l la d at a ul tim ei re viz ui ri Ev en tu ale ris cu ri se cu n da re Ob se rv ații Probabilitate Impact Expunere Probabilitate Impact Expunere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 pr oc ed ur i 6. Fi na nc iar , bu ge ta r, pa tri m
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
intrare dinspre sau o ieșire spre alt proces descris sau o ieșire spre alt proces cu întoarcere după execuția acelui proces în procesul curent; - permite modularizarea reprezentării informației de spre procese; eveniment - poate constitui o stare, schimbare de stare, situ ație, context. Evenimentul nu este o activitate, nu consumă resurse, nu are durată, ci este caracteristic unui moment în timp. Distingem următ oarele tipuri de evenimente: - declanșator - întâmplare care presupune inițierea unei anumite activități sau începerea execuției unui proces, stare inițială
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
mult în anul viitor; de acel care are mai puțină cenușă, sau nu se samănă defel, sau foarte puțin, fiindcă se crede că puțin va rodi. Buhai Cînd ți-a veni buhaiul* de s-a rîncăi* la poartă, să te ații la vreun pericol. Să nu întorci buhaiul iarna, că nu ține. Bujor Bujorul pe la noi [Tecuci] nu se cultivă în grădină, neavînd cine să-l aducă din pădure, deoarece cine-a muta ori a aduce rădăcini ori sămînță nu va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
n) estimări ale cantităților minime și maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele car e urmeazăsăfie atribuite pe durata acorduluiăcadru. În cazul atribuirii unui acord cadru documentația de atribuire trebuie sa conțină, alături de celelalte inform ații și prevederi referitoare la: CAPITOLUL III DOCUMENTAȚIA DE ELABORARE ȘI PREZENTARE A OFERTELOR ÎN CADRUL PROCEDURILOR DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ a) numărul sau intervalul În care se va Încadra numărul de operatori economici care vor fi parte a acorduluiăcadru c e urmeazăsăfie
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
lucrarea „Globalizarea piețelor de capital” convinge asupra faptului că este un su por t rezistent pentru cerce tările viitoare, începând cu studenții și conti nuâ nd cu specialiștii în domeniu. Având în vedere conținutul bogat de idei și inf orm ații științifice, inter pretarea dată conceptelor, teoriilor și tezelor le gate de tema propusă, nota de originalitate și pertinența concluziilor formulate, consider că lucrarea de față este un produs original, valoros în sine, ce constituie, totodată, punctul de plecare spre cercetarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Astfel, î n l ucrările academice din anii 1970 și 1980, acest fenomen a fost numit frecvent „interdependență fi nanciară și economică“ sau, simplu, „interdepen den ță“. Totuși, inter de pendența era un concept mult mai limitat în com par ație cu globalismul și globalizarea. Cât despre întrebarea cu privire la principalii determinanți ai procesului de globalizare, un răspuns simplu va include intensificarea fluxurilor transfrontaliere de capital și creșterea investițiilor străine di recte (ISD), extinderea comerțului internațional, evoluția tehnologiei și co municațiilor internaționale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ființă și piețele financiare din Buenos Aires și Melburne. După anul 1870, aceste dezvoltări aveau să se a cce ntueze. Pe măsură ce lumea începea să conveargă spre aur, ca sist em monetar, și odată cu noile dezvoltări tehnologice din transporturi și comu nic ație (telegraf, transferuri transoceanice), au prins contur primele piețe g lob ale de capital, mărfuri și forță de muncă, într o eră de liberalism indiscutabil și de laissez- faire virtual. Ca o consecință a faptului că un număr tot mai mar
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ță rile dezvoltate și în cele în curs de dezvoltar e. Aproape 80 % din țările în curs de dezvoltare au înregistrat, în anul 2007 , u n profit mediu anual cu 25 % mai mare față de ultimii cinci ani, în com par ație cu mai puțin de 30 % profit în țările cu venit ridicat (graficul nr. 3.10.) . Din analiza graficului de mai sus, se observă că aproximativ jumătate din țările în curs de dezvoltare au înregistrat un profit med iu anual cu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Parcă vă poate ajunge osul ăsta la toți? Dă osul, buldogule! Dacă nu-l dai, te facem praf! O rup la fugă. Strîngeam atît de tare osul, încît mă dureau fălcile. S-a făcut o hărmălaie de nedescris. Unii îmi ațineau calea, alții aruncau (de, era un vis!) cu pietre și ciomege după mine. Deodată m-am oprit ferm, furios. Urlu la haita înfuriată și aceasta, puțin derutată, s-a oprit din iureș. Răcnesc cît pot de tare, făcînd uz de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]