285 matches
-
și iubitoare. Simțind un fior de milă, Lanark știu că Sludden n-o să aibă parte de liniște casnică alături de Rima. — Nu vreau să vorbesc cu jurnaliștii, zise Lanark. — Nu-ți face griji, simpla ta apariție este suficientă. O lampă cu abajur aflată pe polița șemineului scălda grupul restrîns din fața focului într-o lumină blîndă și ovală. Sludden, Gilchrist, un bărbat cu un aer liniștit și altul cu un aer nesăbuit stăteau pe o canapea din piele în fața focului. O doamnă căruntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și, ca la război, era gata să ducă la îndeplinire orice ordin, oricât de primejdios ar fi fost. Costache a gemut de parcă-l durea, ceea ce nu făcea prea des în fața altora. Fără să răspundă, a rotit butonul ascuns chiar sub abajurul lămpii de pe noptieră și ciuperca de lumină i-a învăluit fața buimacă. A cerut halatul și a ieșit așa, ciufulit, mirosind a băutură și încruntat. Abia când a văzut-o, și-a dat seama cine e doamna avocat Movileanu: cuconița
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cred că e... fermecător! Cristescu îi căută privirea. Ai fi zis că pentru bărbatul acesta înalt, cu mustață blondă, Melania Lupu n-avea vârstă. Expresia din ochi i-o amintea pe cea a olandezului Van der Hoph. * Aprinse lampa cu abajur de mătase bleu și trandafiri mici din catifea. Din patul de bronz, pictat cu îngerași, te așteptai să răsară o scufiță cu panglici și dantele. În bufetul vienez cu două vitrine, modern prin anii '80-'90, un instantaneu al epocii
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
în râs. Prinse în palme umerii bătrînei: ― Hai că-mi placi! Transportară cadavrul și-l întinseră pe pat. Se uitau în jur impresionați de sărăcia interiorului. O masă șchioapă, două scaune ieftine, divanul cu arcurile stricate, un bec simplu fără abajur care atârna sinistru din mijlocul tavanului. Ibricul de cafea se răcise pe reșou, alături de mașina de scris. ― Aha! bombăni Grigore Popa. Uite cine consuma electricitatea! Melania Lupu se îndreptă. Gâfâia. Își trecu degetele străvezii peste fruntea asudată. ― Încă puțin și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
el: o femeie înaltă, grațioasă, cu fața prelungă, ai căror ochi verzi îi ascundeau de fapt gîndurile, în loc să le dezvăluie. Ședeau sub un palmier din grădina ce alcătuia sala de recepție de la etajul treizeci și patru. Îi mîngîiau adieri blînde; lămpile cu abajur luminau la fel de blînd scena liniștită. O sărută de două ori, conștient de faptul că indiferența ei trebuie să aibă vreun sens ascuns, pe care el vroia să-l afle. Ea îi primi sărutările cu pasivitatea unei sclave. Hedrock se trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
spune Grand. Este prima mea frază. Îmi dă mult de furcă, foarte mult. Și contempla și el toate aceste foi și mâna lui părea irezistibil atrasă de una dintre ele pe care o ridică în transparență în fața becului electric fără abajur. Pagina îi tremura în mână. Rieux a observat că fruntea funcționarului era umedă. \ Stai jos, spune el, și citește-mi-o. Celălalt îl privește și îi surâde cu un fel de recunoștință. \ Da, spune el, chiar asta și vreau. PRIVIND
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
trist cînd l-am auzit pe tata spunînd și repetînd că lampadarul acela era oribil. De fiecare dată cînd veneau diverși oameni la noi acasă, eu le arătam lampadarul: „Bunicul meu l-a făcut“. Dacă avea ceva oribil, acela era abajurul ales de tata. Bunicul a priceput pînă la urmă că lampadarul de la el nu avusese succes. Mai apoi, n-a mai adus decît un singur obiect făcut de mîna lui, și acesta a fost un cadou pentru mine: un acvariu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
-l îngrijească pe bolnav. — N-am de gând să zac în Yamagata o veșnicie, să știi. Începu iar să tușească. Mâine mă ridic din pat. — Mâine? Nu, nu!... Sunteți bolnav. — Mâine trebuie să mă scol. Privind la umbra aruncată de abajurul lămpii pe perete, Endō se gândea la ce avea de făcut a doua zi. Decisese să urce cu Kobayashi pe Takamori și Hakutaka, munți care înconjurau Yamagata. Ca să înțelegem motivele acestei expediții, trebuie să ne întoarcem cu trei zile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
perete, umbra lui o acoperi pe cea a fiului. O Înghiți. Acum erau din nou o singură ființă. Și nimeni nu avea să-i mai poată despărți. — Încearcă să dormi, comoară mică, e târziu, șopti Elio. În lumina roșie a abajurului, urechile Camillei aveau transparența și fragilitatea unor cochilii. — Dar nu pot, mă tot gândesc la diferite lucruri. — Nu te mai gândi, nu fi supărată pe tata. Lui tata Îi pare tare rău, cântăm karaoke Împreună altădată, de fapt, știi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
sfâșiate ale cine știe cărui poster pe care-l susținuseră odinioară. În colțul îndepărtat, se afla o mașină de gătit mică și, aparent, deloc sigură; de-a lungul peretelui se afla o etajeră joasă, cu o oglindă deasupra, înconjurată de becuri fără abajur, iar restul mobilierului era alcătuit din cuierul de perete și două scaune. Covorul era atât de zdrențuit încât s-a prins în ușă atunci când am închis-o în urma mea. —Comod, zisei eu, uitându-mă în jur. Nici că-mi trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
articole pe care le pescuia din pubele, din containere sau chiar din propriul gunoi. Nerăbdătoare să-l sprijine și să se dovedească o demnă consoartă ideologică, Alice a fost imediat de acord că vechile strecurători înșurubate în tavan reprezentau niște abajururi atrăgătoare și eficace. Cu toate că, în sinea ei, considera că strecurătorile din metal erau mai drăguțe decât cele din plastic. Discurile cu partea din mijloc scoasă și transformate în rame de fotografii erau, la rândul lor, ceva impresionant, iar fostul televizor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
vreun domn Guy Courtois al cărui domiciliu sau birou se află pe undeva prin preajmă. — Domnul Guy Courtois primește, într-adevăr, corespondență la noi, îmi explică un bătrînel excesiv de amabil, cu ochi mici și curioși. Chelia personajului rima perfect cu abajurul sferic al lămpii așezate pe masa la care citea. Ca urmare a tăcerii mele, bătrînelul își reluă lectura, deloc jenat de prezența mea în imediata sa apropiere. omulețul era, pesemne, obișnuit cu acest ritual : cînd i se vorbea ridica privirile
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
așeze mai degrabă pe o margine, pe o muchie, pe o bară sau pe un fir, decît pe o suprafață plată. Locurile cele mai disputate sunt spetezele scaunelor, pianina, etajerele bibliotecii, ceasul cu cuc, draperia din salon, cuierul din hol, abajururile... Cînd au început să-și dispute locurile din bibliotecă am fost foarte încîntat întrucît datorită acelei agitații de aripi toate bibelourile din sticlă și porțelan s-au prăbușit, la fel ca și toate celelalte obiecte stupide acumulate de mine pe
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
se mai prăbușește astfel cîte un album sau cît o carte... Vecinii mei rămîn însă total apatici, cu urechile oarbe și cu ochii surzi. nici cînd s-a prăbușit lampa cea mare din salon, întrucît porumbeii deveniseră prea grei pentru abajur, nimeni nu a tresărit în imobil, deși bufnitura a fost teribilă iar becul s-a făcut țăndări. nici prăbușirea draperiei și nici căderea unor sticle de pe rafturile din bucătărie n-au avut efecte speciale. Și cît de mult am sperat
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
un râs grațios, dar cu siguranță în glas, mai dădu o ochire odăii și ieși, făcând lui Felix un salut cu mâna. Se auziră tropote pe scară, trântituri de ușă, și apoi totul reintră în liniște. O lampă portativă cu abajur era aprinsă pe o masă rotundă, răspândind cercuri de umbre degradate prin casă și imprimând un rotocol alb în tavan. Felix privi în odaie. Încăperea era mai mult lungă decât lată și avea o fereastră care da în geamlâc, acoperită
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
față de noua arhitectură a capitalei, înfățișa atunci ultimul confort. Ferestrele și încăperile erau înalte, ușile largi și cu frontoane de lemn bogat ornamentate, tavanurile decorate cu stucuri. Pereții erau tapetați cu hârtie dungată, și de tavan atârnau lămpi electrice cu abajururi plisate. În anticamera apartamentelor se vedeau chiar picturi murale alegorice, cam convenționale și reci, dar de factură îngrijită. La capetele scării vegheau doi copii de marmură, tociți și lucioși ca de ceară. Otilia sună apăsat soneria electrică. Se auziră pași
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
se știe unde, avidă de petrecere, invidioasă de orice lux. Titi se închidea în casă, făcând picturi după cărți poștale ilustrate, înrămîndu-le singur și bătîndu-le cu exactitate în perete. Lucra, cu o frenezie casnică tăcută, la fel de fel de mărunțișuri. Făcu abajururi de tul pe care le zugrăvi cu acuarelă, vopsi masa și scaunele, inventă passe-partout-uri de felurite forme și mărimi pentru fotografii. Ana îl lăsa in pace și se înfunda la părinții ei sau pleca în oraș. Începuse de la o vreme
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Stănică. Acesta făcu semn cu ochiul lui Felix, să intre și el. Marina închise convoiul, așezîndu-se în pragul ușii. Dormitorul, spațios, semiobscur, avea între ferestre două paturi mari cu tăblii de nuc, cu voluminoase suluri de lemn. O lampă cu abajur strejuia pe o noptieră. Olimpia ședea pe marginea unui pat și ținea mâna bolnavului încă nevăzut. Aurica privea galbenă, spălată de dresuri, mai de departe. Un miros pătrunzător de oțet aromatic se amesteca cu o duhoare neplăcută de dormitor închis
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
am putut să mă înțeleg în nici o limbă omenească cu el. Iată deci de ce v-am chemat! Să cercetăm și să pătrundem împreună motivele pentru care era Dânsul, azi după-amiază, atât de nemulțumit!... Apăsară comutatorul sufrageriei și întrerupătoarele veiozelor cu abajur, și stinseră luminile. Pe întuneric, Doru și putrezitele se prinseră, într-un cerc mare, de mâini. Își împletiră degetele cu vecinul din dreapta și cu vecinul din stânga, ca îndrăgostiții. Erau cinci persoane înșirate, la distanțe egale, în jurul mesei, șușotind. Și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se strecură afară, plângând. Bărbatul încuie ușa în urma ei, ca și când ar fi fost de-al casei. Lina privi odaia. In mijloc, femeile așternuseră masa lor rotundă cu un singur picior. Patul alb, lat și înalt aștepta desfăcut. Lumina lămpii, cu abajur de porțelan albastru, avea o strălucire rece. Șifonierul și dulapurile negre, care acopereau pereții văruiți, i se părură străine. De afară se auzeau cântecele mesenilor. Se priviră în ochi pentru prima oară. Acum Stere nu i se păru atât de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
foarte frecventă bunăoară dublarea sau triplarea echivalenței, În versuri precum: „CÎmpul Între coaste plug sau pian”, „Un țipăt ca o pasăre sau stilou”, „Rană și biblie acest cîntec milităresc”, „Suspin strîns glasul tău e o lumină viitoare”, „Iubită, sol-diez interior, abajur pentru zincul din gînd”, „Se-apropie noaptea: despletire albă, troică În nebunie” etc. Se anunță Însă tot aici amplele dezvoltări „macrologice” de mai tîrziu, ca În secvența III din poemul Invitație la bal: Sunt ochii tăi cu terenuri sportive, Cu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ca flori calde /.../ CÎnd rîd prin ierburile iubirii mele, iubirii tale, / Acei cari n-au auzit inima primăverii bătînd la ușă // Acei cari s-au aplecat spre pămînt ca spre pieptul unui bolnav, / Acei cari suferă În clipa asta sub abajurul lacrimei, / Acei cari au chemat fără răspuns lebedele din havuzul speranței, / Acei pe cari nu-i așteaptă nimeni cînd s-au sfîrșit orele de muncă...” (Incantații. V). Ar fi fastidios să Înmulțim exemplele (am putea adăuga numeroase concretizări și din
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
îmbrățișați, mărind cercurile și lăsând ca între ei să coboare un fel de liniște. Care era parcă a lumii întregi, căci lumea întreagă își ținea răsuflarea. Și, poate tocmai de aceea, revenirea la viață fu asurzitoare. La etajul de dedesubt, abajururi, scaune trântite și aruncate de peste tot. La etajul unu, tingiri lovite unele de altele, cu un tămbălău de șatră țigănească. Apoi un fel de explozie care se risipi în stropi de ulei încins, împroșcând pereții. La parter se auzi o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ultima oară, pe vremea când taică-său trăia. Maică-sa intra, din când în când, să deretice, după zgomotul lucrurilor împinse de colo colo, căuta să-și reamintească, dar îi era tot mai greu. Ținea minte doar penumbra pe care abajurul veiozei o răspândea în jur și chipul tatălui deasupra, în întuneric. Încercase uneori să se uite pe urmele maică-sii, dar ea îl privea cu asprime și închidea repede ușa. Astfel că prezența tatălui era și nu era, se temea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ci numai câteva mobile uzate: o masă învelită cu o față nouă de catifea, vreo două fotolii verzi foarte desfundate. Pe un scrin mic, o ceașcă de cafea rămăsese încă înnegrită lângă o mașină de spirt. Un simplu bec cu abajur verde de tablă smălțuită atârna deasupra mesei, de un fir lung cu scripete. Neglijența era răscumpărată însă de înfățișarea colecțiilor de cărți înșirate, îndesate, puse morman pe jos, pe lângă dulapuri și scaune, pe prichiciul sobei, pe glaful lat al ferestrelor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]