1,587 matches
-
cu ocazia fortificării ansamblului, colateralele au fost demolate și arcadele zidite. Zidurile deasupra navei principale au fost supraînălțate și prevăzute cu guri de tragere. Turnul clopotniță capătă un drum de strajă și acoperiș piramidal. Corul a fost prevăzut cu o absidă 5/8 și este supraînălțat cu un nivel fortificat, astfel acoperișul corului îl depășește pe cel al navei cu 11 m. Nivelul ieșit în consolă, ce se sprijină pe arce așezate pe contraforturi, asigură apărarea dinspre dealul deasupra ansamblului. Ferestrele
Biserica fortificată din Copșa Mare () [Corola-website/Science/326646_a_327975]
-
floral pe ramă și pe aureole, vădesc confluența aici a artei moldovenești cu aceea de la sudul munților. Icoana Adormirea Maicii Domnului, de factură bizantină, poate fi atribuită lui Simion zugravul ot Bălgrad. Lăcașul de cult are un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Silueta sa se distinge prin armonia proporțiilor și prin accentuata înălțime a acoperișului, cu învelitoare de șiță. În decursul vremii, construcției i s-au adus înnoiri, cu prilejul lucrărilor de reparație. Dintre acestea se numără
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa () [Corola-website/Science/315678_a_317007]
-
satului Pietreni, comuna Costești. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 169280.02. ref. 1763-1784, 1831 Ridicată de ieromonahul Ștefan al mănăstirii Bistrița, ajutat de Epifanie și Nicodim.Este construită din piatră și cărămidă.Planul de formă dreptunghiulară are absida altarului trilobată, element arhitectural aparte. Pictura a fost realizată de Efrem Zugravul în 1779. Ctitor: Egumenul Ștefan al Bistriței. Schitul a fost construită întrr 1700-1701. El a fost părăsit de aproape 100 de ani și s-a ruinat, rămânând numai
Biserica Sfântul Nicolae a fostului schit De sub Piatră () [Corola-website/Science/336331_a_337660]
-
aproximativ două secole într-un act din anul 1725, reapărea un „Roskany Kaba Laszlo Nemes Szemelly”; atestările se succed apoi cu regularitate: 1776, 1781, 1784 și 1809. Din textul unei inscripții păstrate în altar, în dreptul unei nișe din partea nord-estică a absidei, se desprinde atât anul, cât și numele celor care au suportat financiar costul reparațiilor de la mijlocul secolului al XVIII-lea: „17† 66 pomenit se fie întru împărățiea cerului ctitorul sfintii acesti biserici Caba Raț Agnes † Laslo”; greșit redată în partea
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
etajele superioare de la sud-est. În colțurile vestice ale clădirii sunt turnuri în plan pătrat, iar la nord est un turn în plan rotund conține o scară în spirală. La colțul sud-estic se află o proiecție semicirculară mai mare ce conține absida capelei. Întrucât clădirea trebuia să fie și o fortăreață, dar și o locuință comodă, în ziduri s-au amenajat latrine, și s-au instalat patru șeminee pentru încălzire. Materialul principal l-au constituit plăci de piatră de Kent, deși s-
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
de o galerie construită în zid - și de capela Sfântul Ioan înspre sud-est. Etajul de sus a fost adăugat în secolul al XV-lea, împreună cu acoperișul actual. Capela Sfântul Ioan nu făcea parte din proiectul inițial al Turnului Alb, proiecția absidei fiind construită după zidurile parterului. Din cauza modificărilor funcțiunii și designului de la construcție și până acum, din interiorul inițial nu s-a păstrat nimic cu excepția micii capele. Aspectul actual, auster și nedecorat, al capelei amintește de cum ar fi arătat ea în
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
de pe rod. Condițiile vitrege, accesul foarte dificil (practic odată cu venirea iernii locuitorii sunt rupți de lume), fac ca nici slujitorii Domnului să nu fie dornici a se stabili în zonă, parohia fiind vacantă. Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, prevăzut cu un turn-clopotniță robust, cu două foișoare închise suprapuse și o fleșă acuțită, învelit integral în tablă. același tip de învelitoare, reînnoit în 2008, s-a folosit și în cazul acoperișului propriu-zis. Cele două intrări, aflate pe
Biserica de lemn din Dumbrava de Sus () [Corola-website/Science/320666_a_321995]
-
de nord și sud boltite cu câte un semicilindru iar latura vestică are planșeu din lemn deasupra căruia se ridică un turn clopotniță, de mici dimensiuni, tot din lemn.La exterior biserica este consolidată de contraforți, trei scurți sub ferestrele absidelor în axele construcției și doi înalți până la cornișă, așezați simetric pe absida altarului. Construit la sfârșitul sec.XVI,ca mânăstire a monahiei Anghelina fiica maicii Catalina și a lui Badea fost mare vornic de Măgurele,după moartea monahiei Anghelina, în timpul
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
are planșeu din lemn deasupra căruia se ridică un turn clopotniță, de mici dimensiuni, tot din lemn.La exterior biserica este consolidată de contraforți, trei scurți sub ferestrele absidelor în axele construcției și doi înalți până la cornișă, așezați simetric pe absida altarului. Construit la sfârșitul sec.XVI,ca mânăstire a monahiei Anghelina fiica maicii Catalina și a lui Badea fost mare vornic de Măgurele,după moartea monahiei Anghelina, în timpul domniei lui Simion Movilă (1600-1602) mânăstirea a fost arsă și pustiită de
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
Biserica din Bălteni este o biserică de plan triconc, cu pronaos mai îngust decât naosul și cu pridvor pe sudul, vestul și nordul pronaosului; nu are turle, clopotnița din lemn de pe pridvor fiind ridicată, probabil, după dărâmarea clopotniței fostului schit. Absida altarului, poligonală la exterior și semicirculară la interior, este supradezvoltată pe axa est-vest, fiind acoperită cu o semicalotă și delimitată de naos printr-o arcadă semicilindrică foarte lată, de fapt un segment de boltă semicilindrică. Este luminată de o fereastră
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
Naosul are spațiul central acoperit cu o calotă cu 2 inele de îngustare, pe pandantivi pe arcade în arc semicircular cu fețele cu cărămidă aparentă și pile din zidărie; arcada vestică este dezvoltată până la dimensiunile unui segment de boltă semicilindrică. Absidele laterale, poligonale la exterior și semicirculare la interior sunt acoperite cu semicalote. Naosul este luminat de două ferestre aflate în axele absidelor laterale și alte două în nișele vestice; ferestrele sunt dreptunghiulare, cu ambrazuri interioare evazate, semicirculare la partea superioară
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
cu cărămidă aparentă și pile din zidărie; arcada vestică este dezvoltată până la dimensiunile unui segment de boltă semicilindrică. Absidele laterale, poligonale la exterior și semicirculare la interior sunt acoperite cu semicalote. Naosul este luminat de două ferestre aflate în axele absidelor laterale și alte două în nișele vestice; ferestrele sunt dreptunghiulare, cu ambrazuri interioare evazate, semicirculare la partea superioară și cu urme ale amplasării anterioare a tocurilor ferestrelor; ferestre mici, similare celor din absida altarului se află spre sud-est și sud-vest
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
luminat de două ferestre aflate în axele absidelor laterale și alte două în nișele vestice; ferestrele sunt dreptunghiulare, cu ambrazuri interioare evazate, semicirculare la partea superioară și cu urme ale amplasării anterioare a tocurilor ferestrelor; ferestre mici, similare celor din absida altarului se află spre sud-est și sud-vest, respectiv nord-est și nord-vest. Naosul este separat de pronaos printr-un perete plin, străpuns de o deschidere în segment de cerc la partea superioară și cu ambrazura evazată. Pronaosul dreptunghiular, cu axa lungă
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
Contraforții sunt, de asemenea, un element rar pentru epocă. Elementul care a atras atenția în cel mai înalt grad prin raritatea sa este pridvorul pe 3 laturi, care cuprinde nu numai pronaosul ci și o parte din naos până în dreptul absidelor laterale. La momentul construirii bisericii, fie acesta chiar și 1626, pridvorul din zid - ca element constitutiv al bisericii - era, încă, un element rar, un exemplu de folosire în forme mai coerente fiind la Biserica Domnească din Târgoviște (1584). Singurul pridvor
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
a altarului. Cupola bisericii a fost reconstruită după ce s-a prăbușit în 1688, în urma unui cutremur. Mauro Codussi a construit pe biserica originală în formă de cruce greacă un edificiu religios în formă de cruce latină cu trei nave, prezbiteriu, abside semicirculare și capele mari în navele laterale. Intrările laterale au fost deschise ulterior în capetele transeptului, obținându-se două capele și sacristia. Codussi a murit în 1504 fără a-și termina opera. Mai târziu, familia Cappello a finanțat în 1542
Biserica Santa Maria Formosa din Veneția () [Corola-website/Science/333511_a_334840]
-
pe locul vechii biserici din lemn, ce data din 1700, s-a construit o alta mai mare (între anii 1750-1756), zidită din piatră, de către marele clucer Constantin Fotescu și tăbăcarul Hagi Ion Gheorghe. A fost construită în stil brâncovenesc, cu abside pentru strane, având trei turle: una deasupra naosului și două deasupra pronaosului. În anii 1800-1801, întreaga Craiovă a fost incendiată de către turci, inclusiv biserica Madona Dudu. În pronaosul bisericii se afla mormântul poetului Vasile Cârlova. Biserica a fost refăcută în
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
bisericească și legătorie de cărți, covoare, tricotaj, țesut pânză, pictură bisericească și artă decorativă, majoritatea acestora menținându-se și în prezent. Începând din 1960, în această clădire s-a amenajat o bogată colecție muzeală. În anul 1935, în apropiere de absida răsăriteană a Bisericii "Adormirea Maicii Domnului", a fost amplasată statuia în bronz a Saftei Brâncoveanu realizată de sculptorul Ion Jalea. Cu sprijinul material și tehnic al statului și al Mitropoliei Moldovei și Sucevei, s-au efectuat începând din anul 1962
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
a bisericii se află și mormintele maicii Olimpiada și ale starețelor Nazaria (1788-1814) și Magdalena (1815-1822), fără ca acestea să fie marcate. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost construită din piatră de râu și cărămidă. Ea are un plan dreptunghiular, fără abside laterale și cu absida altarului semicirculară. Edificiul este susținut de patru contraforturi scunde. Sub streașină, biserica este înconjurată de un brâu de ocnițe oarbe. Pe acoperiș se află două turle de zid (pe naos și pronaos) de formă semicirculară, sprijinite
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
și mormintele maicii Olimpiada și ale starețelor Nazaria (1788-1814) și Magdalena (1815-1822), fără ca acestea să fie marcate. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost construită din piatră de râu și cărămidă. Ea are un plan dreptunghiular, fără abside laterale și cu absida altarului semicirculară. Edificiul este susținut de patru contraforturi scunde. Sub streașină, biserica este înconjurată de un brâu de ocnițe oarbe. Pe acoperiș se află două turle de zid (pe naos și pronaos) de formă semicirculară, sprijinite pe baze poligonale înalte
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra pridvorului se află o tainiță, unde se păstrau odoarele de preț ale mănăstirii. Între pronaos și naos se află doi pilaștri masivi cu capiteluri în stil ionic. În părțile laterale ale naosului sunt scobite abside laterale în grosimea zidurilor. Catapeteasma, ce separă naosul de altar, este sculptată în lemn de tisă și poleită cu aur. Ea a fost confecționată de Constantin Zugravul în 1816, pe cheltuiala logofetesei Elencu Paladi. Absida altarului are formă semicirculară, având
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
laterale ale naosului sunt scobite abside laterale în grosimea zidurilor. Catapeteasma, ce separă naosul de altar, este sculptată în lemn de tisă și poleită cu aur. Ea a fost confecționată de Constantin Zugravul în 1816, pe cheltuiala logofetesei Elencu Paladi. Absida altarului are formă semicirculară, având o încăpere pentru diaconicon pe latura sudică și o nișă pentru proscomidiar pe latura nordică. Sub absida altarului se află un osuar unde au fost depuse osemintele maicilor din vechiul cimitir al mănăstirii. În exteriorul
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
și poleită cu aur. Ea a fost confecționată de Constantin Zugravul în 1816, pe cheltuiala logofetesei Elencu Paladi. Absida altarului are formă semicirculară, având o încăpere pentru diaconicon pe latura sudică și o nișă pentru proscomidiar pe latura nordică. Sub absida altarului se află un osuar unde au fost depuse osemintele maicilor din vechiul cimitir al mănăstirii. În exteriorul bisericii, lângă absida altarului, se află mormintele acoperite de plăci funerare ale unor călugărițe care au jucat un rol important în istoria
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
formă semicirculară, având o încăpere pentru diaconicon pe latura sudică și o nișă pentru proscomidiar pe latura nordică. Sub absida altarului se află un osuar unde au fost depuse osemintele maicilor din vechiul cimitir al mănăstirii. În exteriorul bisericii, lângă absida altarului, se află mormintele acoperite de plăci funerare ale unor călugărițe care au jucat un rol important în istoria comunității monahale de la Văratec. Aici sunt înmormântate următoarele maici: Biserica "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul" a fost construită din lemn în anul
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
din lemn având deasupra o turlă tot din lemn. Pe acoperișul lăcașului de cult se află trei turle înalte, din lemn. Interiorul este compartimentat în pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este separat de naos printr-o arcadă masivă, iar absidele laterale sunt scobite în grosimea zidurilor. Pereții interiori ai lăcașului de cult și icoanele din catapeteasmă au fost pictați în 1880 de zugravii T. Ioan și D. Iliescu, aceeași care au pictat în 1882 și pereții Bisericii "Adormirea Maicii Domnului
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
un altar central realizat de Meyring cu trei pânze pictate de Palmă cel Tânăr și o frescă pe tavan a lui Michelangelo Morlaiter. În partea stângă sus a navei se află "Blestemul șerpilor", tot de Palmă cel Tânăr, în timp ce în absida din stanga "Sf. Matei" de Leonardo Corona și "Adormirea Maicii Domnului" de Pietro Muttoni.
Biserica Sfântul Bartolomeu din Veneția () [Corola-website/Science/333472_a_334801]