1,588 matches
-
Cozma și Damian, Pantelimon și Ermolae și Iachint, toți ținând în mână câte o linguriță și o trusă cu medicamente. Pictura din naos, peretele nordic Pictura din naos, peretele sudic În absida de nord în partea de sus în conca absidei este pictată Adormirea Maicii Domnului în medalion aurit, pe tron, înconjurată de mulțimi de îngeri și numeroși sfinți ce variază după îmbrăcăminte. Deasupra absidei pe zidul vertical, sub brâul răsucit, pictura este deteriorată. Se văd numai părți de pictură, dar
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nordic Pictura din naos, peretele sudic În absida de nord în partea de sus în conca absidei este pictată Adormirea Maicii Domnului în medalion aurit, pe tron, înconjurată de mulțimi de îngeri și numeroși sfinți ce variază după îmbrăcăminte. Deasupra absidei pe zidul vertical, sub brâul răsucit, pictura este deteriorată. Se văd numai părți de pictură, dar scenele nu pot fi identificate. Numai sub pandantivul de nord-est se poate recunoaște scena cu Mormântul gol de după înviere, cercetat de femeile mironosițe și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vindecă doi surdo-muți, peisaj bogat, Iisus îi vindecă pe cei 10 leproși, unul dintre ei se pleacă la pământ mulțumind lui Iisus Hristos, Iisus o vindecă pe Maria Magdalena, ea are părul desfăcut și este dezbrăcată. Este ultima scenă din absida nordică. Pe porțiunea de zid până la brâul ce coboară de sub pandantiv mai sunt două scene la care pictura este destul de ștearsă: Iisus îl vindecă pe fiul unei femei și, Iisus vindecă mai mulți bolnavi. Scenele cu vindecările minunate predomină, unele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sfântului. În glafurile ultimei ferestre sunt ilustrate: căderea lui Simon magul, tras jos de un diavol, Sfântul Petru se roagă în genunchi, și Sfântul Apostol Petru păzit de soldați în temniță, iar deasupra un înger cu sabia. Ultima scenă din absidă, cea de după ultima fereastră, arată Mucenicia Sfântului Apostol Matei. Urmează apoi cele două scene pe porțiunea ce încadrează absida până la brâul răsucit: Mucenicia Sfântului Toma, om tânăr, străpuns cu sulița de soldați, și Sfântul Matei batjocorit de mai mulți oameni
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
roagă în genunchi, și Sfântul Apostol Petru păzit de soldați în temniță, iar deasupra un înger cu sabia. Ultima scenă din absidă, cea de după ultima fereastră, arată Mucenicia Sfântului Apostol Matei. Urmează apoi cele două scene pe porțiunea ce încadrează absida până la brâul răsucit: Mucenicia Sfântului Toma, om tânăr, străpuns cu sulița de soldați, și Sfântul Matei batjocorit de mai mulți oameni. De la brâu până la zidul despărțitor, într-o scenă mai mare, este reprezentată iarăși Mucenicia unor sfinți. Pisania este ștearsă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Muntele Sinai. Mănăstirea este construită în stil bizantin, iar pictură să fiindcă era foarte veche a fost refăcuta în anul 1977. Mergând pe linia tradițională dezvoltată în Țară Românească și Moldova, biserica Mănăstirea Fâstâci este zidita în plan triconic, având absidele laterale și cea a altarului poligonale la exterior și semicirculare în interior. Temelia bisericii este din piatră, pereții sunt de cărămidă. Mulți turiști au vizitat această mănăstire și au fost impresionați de ceea ce au văzut aici și de ospitalitatea cu
MĂNĂSTIREA FÂSTÂCI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by CLAUDIA GHELBERE, IONELA ADRIANA LEPARDA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2090]
-
crinii ori: Un circ de crini adastă în aortă etc.). Asemenea termeni apar adeseori în cascadă: Melancolind al sfeșnicelor rit / ne vom pudra (dansând) cu brume moi / în levantina molimă din noi / balene mor pe țărmul amorit ori: Într-o absidă urmele așteaptă / și roza sechestrată va să-și vândă / înariparea/ vergură osândă / cu lujere de ceară. Poetul mărturisește că maestrul începuturilor sale e Tudor Arghezi (N-am vopseluri pânză cuie / rădăcină spic cățuie / lumânare frânghii chei / cârji compas gherghef schintei
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
încă deschisă. 2. Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) Efectuarea unor săpături arheologice între anii 1898-1899, de către Grigore Tocilescu și P. Polonic, au dus la degajarea din fața intrării, de pe latura septentrională a sitului, a unei bazilici cimiteriale cu o singură navată și absidă rotundă (diametru 2,20 m) și a unei capele funerare, pe latura sud. În bazilica cimiterială (11,40 m x 4,95 m) au fost găsit osemintele unor martiri, ale căror nume se pot verifica în textele martirologiilor, susținute de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Capidava este amintit, pentru secolul VI p.Chr., printre cele 15 episcopii menționate de De Boor în Notitia Episcopatuum. Informația, susținută de descoperirea unei bazilici, nesăpate și cercetate în totalitate, împiedică definitivarea cercetărilor de specialitate. Bazilica prezintă o navată, o absidă și un nartex, iar sub altar există și o criptă mică databilă pentru secolele V-VI. Datorită poziției sale (imediat după Axiopolis) este foarte posibil ca Episcopia Capidavei, împreună cu cele situate de-a lungul Dunării (de la sud spre nord) să
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cripte. Cea mai importantă bazilică de sorginte creștină a fost descoperită în 1950, la circa 50 m est de poarta de intrare a zidului de incintă, orientată VNV-ESE, este de mici dimensiuni (21 m x 12,50 m), are o absidă circulară la est în corespondența navatei centrale, mult mai amplă decât navatele laterale, și un nartex simplu, neîmpărțit. Bazilica păstrează, dedesubtul ei, o criptă mică zidită din cărămizi legate cu mortar, la care se ajungea printr-o scară de cărămidă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unor ruine, pe câmpia dinspre vest a zidurilor romano-bizantine (la 180 m de acestea), a dus la presupunerea că sunt niște ruine aparținând celei de-a cincea bazilici extra muros, care ar fi avut două încăperi anexe asimetrice pe latura absidei, probabil cu rolul de pastophoria. Bazilica cimiterială deservea necropola romano-bizantină; prezintă o influență a arhitecturii Asiei Mici asupra Histriei. Cercetarea inițială a acestei descoperiri a fost efectuată de către Vasile Pârvan (1882-1927) încă din 1914. Din 1956, au început cercetările complete
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
spre SE, pe terenul în pantă de la marginea de NE a satului Niculițel, apele repezi ale ploilor din vara anului 1971 au dezvelit creștetul unei mici cupole de cărămidă, cupola acoperită de o bazilică de formă rectangulară, păstra mai bine absida și unele părți din zidurile de la NV. Cercetările ulterioare (1975) au stabilit dimensiunile bazilicii construite din piatră și mortar alb la 36 m x 14 m. Bazilica cu trei nave și nartex ridicată în timpul împăratului roman Valens (364-378) și refăcută
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la 36 m x 14 m. Bazilica cu trei nave și nartex ridicată în timpul împăratului roman Valens (364-378) și refăcută în vremea lui Theodosius II (408-450), deasupra unei cripte monumentale paleocreștine, avea trei navate despărțite de ziduri prin temelii, o absidă semicirculară, un nartex și un atrium. Edificiul face parte din categoria bazilicilor cu trei nave și nartex, prezentând la fațadă un spațiu deschis - atrium - element rar întâlnit în zona balcano-pontică. Este cel mai vechi edificiu de cult creștin cu «nartex
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în imediata apropiere, spre nord, de Via principalis tropeensă. Bazilica, probabil episcopală, de formă rectangulară, bine proporționată (30 m x 17,6 m), construită din pietre legate cu mortar, era trinavată, cu un nartex tripartit, un diaconicon, un phile, o absidă semicirculară către est și un atrium la vest, a fost descoperită între 1971-1973 împreună cu o criptă mare (2,70 m x 2,30 m; h. 2,50 m, în formă circulară) - necunoscută altădată - conținând scheletele a cinci martiri. Contemporană bazilicii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și un nartex de stil elenistic cu trei intrări: una dinspre nord și două dinspre sud, una fiind precedată de un frumos propylon; naosul, cu cele trei navate și altarul, prezbiteriul, cu nivelul ceva mai înalt, mai mult de trei abside (E, V, N), spre S de atrium un baptisteriu, un pastophorium și trei scări de piatră ce uneau nartexul de navata centrală care se separă de cele laterale prin șiruri de coloane. Conform tipului elenistic, îi distingem de la V la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mică pentru relicve (1,35 m x 1 m), care datorită prezenței unei intrări pe scara îngustă ce accede într-însa, ne indică nivelul de călcare în bazilică. Cripta construită sub altar, din piatră legată cu mortar, are o mică absidă spre est și un vestibul în trepte spre vest, pavimentat cu plăci de piatră, datorită fundației sale simetrice față de axul longitudinal al edificiului a fost considerată de V. Pârvan de factură barbară în virtutea asocierii cu monumentele arheologice descoperite în zonă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Sciția Minor și se află situată în fața bazilicii simple și spre sud de Via principalis. Construită în forma literei «T». bazilica (33,80 m x 10,70 m), numită inițial de Gr. Tocilescu bazilica bizantină, este trinavată și prezintă o absidă semicirculară de 9,60 m (sub un ciborium) încinsă de unele încăperi ce formau cunoscutul pastophorium și o alta mai mică înscrisă în cea mare. Este continuată spre vest de un nartex cu trei încăperi, în corespondență cu navata bazilicii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu trei încăperi, în corespondență cu navata bazilicii, unit prin două trepte, un atrium prevăzut cu un triportic și o curte interioară (8 m x 6 m; paviment cu cărămizi) cu două baze de coloane indicând prezența unui prophylon. Între absidă și zidul acesteia există un mic pasaj (deambulatorium). Spre absidă, situată spre estul interior al bazilicii, se află și altarul sub care se află și cripta care, la rândul ei - după cum ne-o descrie V. Lungu este situată - la subsol
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
două trepte, un atrium prevăzut cu un triportic și o curte interioară (8 m x 6 m; paviment cu cărămizi) cu două baze de coloane indicând prezența unui prophylon. Între absidă și zidul acesteia există un mic pasaj (deambulatorium). Spre absidă, situată spre estul interior al bazilicii, se află și altarul sub care se află și cripta care, la rândul ei - după cum ne-o descrie V. Lungu este situată - la subsol și e mărginită la suprafață de o altă absidă care
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Spre absidă, situată spre estul interior al bazilicii, se află și altarul sub care se află și cripta care, la rândul ei - după cum ne-o descrie V. Lungu este situată - la subsol și e mărginită la suprafață de o altă absidă care constituie synthronul. Intrarea în criptă realizându-se pe latura de sud și are dimensiunile 1 m x 1,20 m și înălțimea de 2,20 m. Pe laturile de est și de nord se află câte o nișă de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
arheologic pentru secolul VI; 3) bazilica cimiterială (E) așezată pe o colină la nordul cetății, în cimitir, era construită din piatră și cărămidă, având o formă rectangulară (15 m x 11 m) (simplă și destul de largă), spre est avea o absidă semi-rotundă, uninavată. Dacă se acceptă teza lui V. Pârvan, care atribuia construcția bazilicii epocii lui Constantin cel Mare (306-337) imediat după 324, am avea una din cele mai vechi (bazilici, n.n.) din Sciția Minor. Descoperirile din ultimii ani au scos
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pentru secolul IV; 4) bazilica forensis, descoperită la sfârșitul secolului XIX, orientată N-S lângă Via principalis. Creată pentru scopuri laice, ulterior a fost înlocuită de o bazilică creștină uninavată (24 m), zidită din pietre legate cu pământ, cu o absidă mică spre est și fără criptă. Monumentul datează din secolul IV. 12. Alte necropole din Sciția Minor 12.1. Amza (Telița, jud. Tulcea) În urma cercetărilor efectuate în așezarea de la Amza de către V. H. Baumann, s-a constatat o preluare și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
prelungirea dealului Harada, se află un fort de perioadă romano-bizantină, fort ce supraveghea întreaga valea Slavei. Cercetări arheologice sporadice, începând chiar cu sfârșitul sec. XIX, au dus la dezvelirea - în centrul cetății - a unei bazilici cu trei nave și trei abside, cu coloane și capiteluri din marmură și paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantină, și la stabilirea stratigrafiei cetății (sec. I - VII p.Chr.). Primele săpături arheologice de la Ibida au avut loc în 1917 și au dus la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
p.Chr.). Primele săpături arheologice de la Ibida au avut loc în 1917 și au dus la descoperirea ruinelor unei mari bazilici romano-bizantine (peste 20 m lățime), de altfel, unică din punct de vedere arhitectonic (cu trei navate și cu trei abside) în toată provincia Sciția Minor. Continuarea cercetărilor în perioada imediat următoare a dus la descoperirea altor 4 capiteluri din marmură albă, având ca decor crucea latină și o frunză cu trei lobi, probabil de la bazilica descrisă mai sus, din a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a doua jumătate a secolului VI. Cercetările arheologice desfășurate în anul 1987 în teritoriul orașului au scos la lumină, la cca. 3 km vest de cetate, un complex monastic paleocreștin - două bazilici cu câte o singură navă, o capelă cu absidă și diferite anexe înconjurate de o incintă - cu trei faze constructive, fiind datată între a doua jumătate a sec. IV și prima parte a sec. VII p.Chr. Între piesele descoperite la complexul monahal, câteva sunt de valoare excepțională: vasul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]