200 matches
-
m-au spânzurat. Și mă dor plutirile hoinare, gânduri ninse încă mă mai dor! Ani topiți în lacrime de zare, s-au pierdut prin ceața unui zbor. De inimă sărată Mă dor plămânii, Tată, de-atâta dăruire, căci am băut absintul din cupa despărțirii. Și încă sunt puternic, același derbedeu, ce-l știi de când, părinte, n-ai somn de răul meu. Nu s-a aprins vreodată în Tine nici-o teamă și-orfan de dragoste curată n-am rămas, caci tot ce
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
contemporani și traducătorul expresioniștilor germani, la noi (Georg Trakl, în primul rînd), n-a mai fost loc nici măcar de o știre repezită, acolo. A murit la Jimbolia, avînd alături opera sa impresionantă, Muzeul Presei "Sever Bocu", în fața unui pahar cu absint la Cafeneaua Apunake. Dar, poate, e mai bine așa, în liniște, celebrat doar de confrații săi, în cărțile și revistele lor săptămînale (cei de la România literară, primii!), lunare, trimestriale, anuale. Petre Stoica nu putea fi subiect de telenovelă; el e
Rating și tiraj pe vii, bolnavi și morți by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6944_a_8269]
-
nici o urmă de egoism. Nu mă mai bîntuie nici o individie, am realizat cea mai comodă sinucidere. Despre cer, despre teritoriile promise, despre nebuloasele roze, În care sufletul se lăfăie gol goluț ca un prunc durduliu, vorbiți voi, fetelor, care sorbiți absintul și țîțele vi se umflă și dinspre sex, unde puful foșnește ca un mănunchi de iarbă proaspătă, vă năpădește o boare metafizică. Aici În fața mea e un coș plin cu gogoșari scofîlciți. Am intrat În octombrie, părinții vecinilor mor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
narcotice ce se puteau procura cu ușurință în toate mediile. Baudelaire era un narcoman pasionat, fiind mare consumator de opium - pe care îl prefera -, dar și de alte substanțe psihoactive, în mare vogă în epoca respectivă, precum: hașiș, laudanum, dawamesk, absint. Poetul descrie în Paradisuri artificiale efectele intoxicării cu cannabis, dar pentru el drogurile reprezintă de asemenea o metodă de a se trata de un sifilis contractat din tinerețe, dar și de alte boli mentale 34. Totuși Baudelaire era conștient că
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
clădirii Empire State Building. TÎrziu, Într-o noapte, eram ocupat cu visul meu despre poetul francez cel dement. Eu - sau el sau Fred Astaire, nu contează - Își pierduse un picior luptînd pentru Comuna din Paris. Ani de durere și de absint Îl/mă/ne smintiseră. În scena din visul meu, care se petrecea Într-o noapte ploioasă, Îl vedem pe o străduță Îngustă din Paris bătînd cu pumnul În ușa din față a unei case ce-i aparținea marii actrițe Sarah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
și în localuri tenebroase, că va citi și va călători mult ; că va ajunge să stea sub fâlfâitul porumbeilor și, lângă orbitoarea cupolă a lui San Marco, va asculta visătoare cântecul gondolierilor, iar într-o cafenea din Montmartre va bea absint... Asemenea și alte visări nebune avusese într-o vreme, după care începuse a tânji după un cămin cald și după plăcerile luminoase ale societății. Făcuse o greșeală, oare, ascultând această chemare a inimii ? Unele lucruri îi amintesc de o floare
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Îl Înhăță și alergă spre mașina lui. Ușa lui Valburn se deschise. Jack o șterse rapid spre est, pe Strada 5, făcu cîteva zigzaguri ca s-ajungă pe Western, și trase Într-o parcare mare și bine iluminată. Rupse punga. Absint. Pe etichetă: 95 de grade. Un lichid verde și vîscos. Hașiș. Reviste lucioase, În care femei cu măști de operă sug mătărîngile unor armăsari. „Orice vă doriți.“ CAPITOLUL 22 — Ed, alaltăieri ai fost de-a dreptul genial, spuse Parker. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Raiul perverșilor: rafturi de la tavan pînă-n podea, pline ochi cu bunătăți. Marijuana: frunze și muguri a-ntîia. Pastile - benzedrină, amfetamine, pilule roșii, albastre și galbene. Droguri brevetate - laudanum, amestecuri de codeină - plus nume atrăgătoare, de firmă: Dreamscope, Hollywood Sunrise, Martian Moonglow. Absint, alcool pur la jumătate, la litru și la doi litri. Eter. Pilule cu hormoni. Plicuri cu heroină și cu cocaină. Cutii cu role de film cu titluri semnificative: Domnul Sculă-Mare, Dragoste anală, Violatorul de la liceu, Viol În grup, Clubul violurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Fumă țigară de la țigară, pînă cînd Începu să-l doară gîtul. Telefonul sună din nou. Încercă să răspundă mormăit. — Mdea? — Salut, sînt Seth din Bel Air. Ce-ai zice să-mi aduci și mie niște marfă? — Desigur. — O carafă de absint. Dacă ajungi repede, te-alegi cu un bacșiș frumos. — Ăăă... Mai dă-mi o dată adresa, te rog. — Cum poți să uiți un hogeac ca al meu? Roscomere, numărul 941. Și n-o lălăi! Jack puse receptorul În furcă. Telefonul sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
școală, sărbătoream ziua mea de naștere. Îmi dăruise o pereche de cleștișori pentru pantaloni pentru când mergeam cu bicicleta, gravate pe dinăuntru cu numele meu, cu caractere germane. Acum stăteam În fața barului unde tocmai dădusem peste cap primul pahar de absint. Ca gest de adio, Anton vru să mă inițieze În câteva mistere ale vieții. Băuse mai mult decât mine, dând paharele peste cap cu o rutină surprinzătoare, dar acum Își drese vocea și-mi explică pe un ton În același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În trecut și să devenim amândoi ceva ce nu eram Încă: oameni cu un trecut comun. În ceea ce mă privește, eram destul de suspicios și nu Întrebam decât lucruri la care eram pregătit să răspund. Până să comandăm niște păhărele de absint rece, delicat, n-am putut să nu mă Întreb de ce se mutase Dora În acest oraș. După accentul meu și-a dat seama că sunt din Viena, și dacă tot m-a Întrebat de ce m-am mutat aici, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
surprinsă. — Păi tocmai, că nu mă interesau secretele ei. Niciodată n-am tachinat-o pentru ce scria, nici măcar o dată n-am dezvăluit ce citisem În jurnalul ei. Nu cred că mă atrăgea informația ca atare. — Atunci ce? Am așteptat ca absintul pe care Îl comandasem să-mi umple gura, rece și uleios cum era. Poate avea de-a face cu transgresiunea, am reflectat, sentimentul de a fi pe partea cealaltă - În spatele liniilor inamice, ca să zic așa. Da, probabil că asta mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de trup încă viu, viu, care nu trebuie să ne dezguste, să ne umilească sau să ne distrugă. Nu era posibil ca tânăra să locuiască în apartament. Primarul era uluit. Naviga prin aburii alcoolului, era la al șaselea pahar de absint, pe care îl bău dându-l peste cap, fără să aștepte ca zahărul să se dizolve, cum făcuse la cele dinainte, ca să-și revină cât de cât după ce dăduse ochii cu întunericul ce zace în fiecare dintre noi, și toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Baudelaire? V.P.: Da, așa spunea "președintele Baudelaire", cum inspirat l-a numit Nichita Stănescu într-un poem memorabil. Cu voia dumneavoastră, citez doar patru versuri: "Bolnav m-am dus la președintele Baudelaire, Saturn îmi trecuse prin zodiac și disperat că absintul e interzis în localuri și că, în genere, nici nu se mai fabrică." Să trecem la altă întrebare. Despre împrejurările fericite care, în 2002, v-au adus în fruntea revistei Ateneu, ce ne puteți spune? C.M.: Am preluat funcția de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sau nu de acolo, fiindcă aduce în poezia sa o mulțime de argumente care o pot situa în acest areal, destul de larg nu numai în literatura noastră. În vers liber, evitând adesea orice punctuație, uneori cu elemente de metapoem (de absint o să mai auzi probabil și în alte texte), cu ecouri dinspre creația lui M. Sorescu, a lui N. Stănescu sau a lui I. Barbu, ca să ne referim doar la câțiva posibili mentori într-ale scrisului ori cu care se întâlnește
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
caldă gata să-și reia fiorul / Se aprinde-n pleoape la-nceput de veac...; Zăpezile stelare ne-mbracă-n așteptări; Incendiază rana zăpezile stelare...; De-un timp zăpada, iată, ia foc în calendare / Nisipul în clepsidră-i de miere și absint...; Zăpada pleoapei e de-acum nuntire...; Păcatul nins îți tremură-n priviri... - cu trimitere la stări de spirit, sentimente, martoră, și, în același timp, pavăză contra prozaicului, pe care îl escamotează sau căruia măcar îi atenuează urâțenia. De o mare
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fiindcă este remarcabilă vocația autorului pentru rafinament, distincție, ceea ce aduce o aură de noblețe imaginarului artistic pe care îl creează, construindu-și o recuzită din termeni, adesea livrești, care induc o atmosferă romantică, prin gesturile largi, declamatorii: lagune, valuri, stânci, absint, venin, bard, veșnicie, săbii, eroi, sceptru, a irumpe etc. Solemnitatea imaginilor însă, apetența pentru lumina amiezii, revenind frecvent în poeziile lui, înclină vădit spre statutul de poet clasic, solar al lui Adrian Munteanu, care (se) surprinde în plină maturitate: Nădejdi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de pelin” (259, p. 212). Știm că pelinul (Artemisia absinthium) este masiv folosit de către călușari : „[Ei] toacă în gură fără încetare pelin” (129). Este vorba de o plantă puternic psihotropă (vezi câteva pagini mai jos), din care se extrage băutura absint. La două secole după principele Dimitrie Cantemir și la un secol după poetul Iancu Văcărescu, simbolistul Alexandru Macedonski a așezat pe fruntea „de- alabastru” a zeiței Diana o cunună din plante narcotice, cu flori de crini și nalbe, „ce-n
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi fost un act de „strășnicie” din partea domnitorului, vinul-pelin fiind o băutură ușoară și uzuală în spațiul românesc. Pe de altă parte, cronicarul ar fi numit băutura așa cum este cunoscută : „vin-pelin”. Mai degrabă, Racoviță Cehan Vodă consuma un fel de absint, o băutură alcoolică tare, preparată din uleiuri eterice psihoactive, extrase din planta amintită. Cu toate că vodă „mânca afion” (probabil „magiun de opium”) și „bea pelin”, conchide cronicarul, „trebile și le căuta cu toată rândueala” (155, p. 325). În 1899, G.I. Ionescu-Gion
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
femeia. — Da, pune și apă. Are gust de lemn-dulce, spuse fata, punând paharul pe masă. — Așa se-ntâmplă cu toate. — Da, aprobă fata. Totul are gust de lemn-dulce. Mai ales lucrurile pe care le-ai așteptat atâta - cum ar fi absintul. — Hai, termină. — Tu ai Început. Eu mă amuzam. Mă distram doar. — Păi, hai să-ncercăm să ne distrăm. — Bine. Asta și Încercam să fac. Am observat că munții arată ca niște elefanți albi. Nu-i o chestie deșteaptă? — Ba da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
răsărit de Eden, vorba lui Steinbeck, adormit de vraja vechilor lecturi reamintite de-un abur subțire, trecător, de luciditate matinală... În colțul ocrotit de arșiță și scorpioni al unei verande pustii, spre amurg, prin coloniile olandeze, portugheze, engleze etc., bând absint dintr-un pahar înalt, zvelt, apărată de-o plasă deasă de sârmă de țânțarii cu burticica roșie de sângele supt de la băștinași, fumând țigarete subțiri cu opium sau alte kestii halucinogene, legănându-se în neștire pe un balansoar de nuiele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
pielea de găină de pe brațul bronzat. Și tu-mi mai faci asta. Da’ acum e de la aerul condiționat. — E chiar rece. Minunat. — Ce bem? Vrei să ne amețim? Da, hai să ne luăm puțin. PĂi atunci eu o să beau niște absint. Crezi c-ar trebui să beau și eu? PĂi Încearcă-l. N-ai mai băut niciodată? — Nu. Am vrut să beau cu tine prima oară. — Nu mai inventa chestii. Nu inventez nimic. Chiar așa am făcut. — Fata mea, nu te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Fata mea, nu te-apuca să inventezi peste măsură. Nu inventez nimic. Nu mi-am păstrat fecioria pentru că m-am gîndit că te-ar plictisi și, pe lîngă asta, Într-un timp renunțasem să mă mai gîndesc la tine. Dar absintul l-am păstrat pentru noi. Pe cuvînt. — Aveți absint adevărat? Îl Întrebă Roger pe chelner. — N-ar trebui s-avem. Da’ am ceva. — E Couvet Pontarlier veritabil, de șaișopt de grade? Nu-i cumva Tarragova? — Da, domnule, Pontarlier. Pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Nu inventez nimic. Nu mi-am păstrat fecioria pentru că m-am gîndit că te-ar plictisi și, pe lîngă asta, Într-un timp renunțasem să mă mai gîndesc la tine. Dar absintul l-am păstrat pentru noi. Pe cuvînt. — Aveți absint adevărat? Îl Întrebă Roger pe chelner. — N-ar trebui s-avem. Da’ am ceva. — E Couvet Pontarlier veritabil, de șaișopt de grade? Nu-i cumva Tarragova? — Da, domnule, Pontarlier. Pot să v-arăt sticla. Doar că-l ținem Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mai e loc de nici o șmecherie. Ești așa de frumoasă, c-aș fi cel mai fericit și dacă te-aș privi doar. Sper că nu pentru totdeauna, totuși. — Nu, doar În timpul zilei. Fii atentă, fata mea. Care-i treaba cu absintul - trebuie să-l bei foarte Încet. Așa cum e, amestecat cu apă, n-o să ți se pară prea tare, dar este, crede-mă pe mine. Te cred. Crezul lui Roger. — Un crez pe care sper să nu ți-l schimbi, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]