590 matches
-
ochii Foii cu vreo câteva vorbe străcorate în coloanele ei, rămășițe negreșit ale unei forme de guvern ce esista ieri și esista parte încă și azi, rămășițe cari se vor șterge neapărat deodată cu rădăcina, cu cauza lor: feudalismul și absolutismul. Vorbe ca Ilustr[it]ate, Serenissim, Reverendissim ș. a. în România deja ar fi ridicole; în Austria nu, căci sunt rămășițele justificate ale unor timpi abia trecuți. Tot în capitolul VII i place d-lui critic să surâdă asupra fundațiunei pumnulene
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui Midhat Pașa și s-au hotărât ca proiectul de constituție să se tipărească în atâtea exemplare câți asistenți sunt în consiliu. Principiul fundamental al acestui proiect - care altfel nu e o constituție în sensul larg al cuvântului - este înlăturarea absolutismului. După o telegramă recentă a agenției Havas-Reuter, pretențiile conținute în memoriul României sunt următoarele: 1) Recunoașterea oficială a numelui "Romînia", 2) Recunoașterea rangului diplomatic al agentului său din Constantinopole, 3) Dreptul de a bate monete cu efigia Domnului, 4) Dreptul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
evreul, unde fiul blănarului s-au făcut cinovnic, blănarul evreu și-au deschis dugheană, unde ciubotarul român s-au făcut custode al urbei - adică paznic de noapte - acolo evreul ș-au deschis ciubotărie. Pe când în statele vecine domnea un binefăcător absolutism, care deprindea popoarele la o muncă regulată, la noi Vodă era cu mînile legate, temîndu-se vecinic de plângeri la Poartă și de răsturnare. Să vorbim drept - se poate pretinde de la un om să fie mai mult decât om? Când domnul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
naiba toți perceptorii, subperceptorii, sub - sub - perceptorii, dacă nu vom descărca pe țăran și nu-i vom asigura o dezvoltare liniștită, dacă nu ne vom hotărî să nu purtăm nici un product străin pe noi, precum au făcut ungurii în vremea absolutismului. Răul deci e înlăuntru. Nestabilitatea este cauza căderii proprietății mari teritoriale, căderea acestei e strâns combinată cu căderea breslelor, și aceste clase au format în disoluțiune o clasă de proletari care trebuiește deprinsă la muncă. Nu dreptul public, ci păstrarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ungaria nu și-au putut face mendrele în largul lor; puterile vii ale nației erau deja angajate la o dezvoltare istorică și de stat străină, împrejurare care, până la domnia fraților maghiari, ni se pare până la un punct demnă de invidiat. Absolutismul austriac a fost o adevărată școală de deprindere la muncă fizică și spirituală și sub acel regim sobru florile deșerte a tinerei și neîncercatei Asociațiuni ar fi făcut loc altor flori care să producă sâmburi de propășire. Formele, primite și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dintre câte au cunoscut românii transilvăneni de la decăderea lor până atunci. Și cu aceste legi era supremația tot în mâna maghiarilor, pentru că aristocrația, averea și inteligența lor le asigura întîietatea sub orce împrejurări și sub orice legi, chiar și în absolutismul nemțesc; - ele însă totuși erau apte de a servi de baza unei adevărate și sincere înfrățiri între elementele ce locuiesc în această țară. Ei! dară maghiarilor chiar asta nu le-a venit bine la socoteală. Abia se împăcară cu Austria
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de stat cu limba propunerei cea romînească? Doamne ferește: aceasta nu "i-a fost cu putință", - însă i-a fost cu putință a retrage neînsemnata subvențiune de stat de 4000 fl. de care se bucura gimnaziul românesc din Brașov chiar sub absolutism. Noi contribuim milioane la tot felul de institute de stat cari toate sunt esclusive ale naționalităței maghiare, ba contribuim chiar și la susținerea teatrelor lor naționale, și din contribuțiunea noastră, în ciuda legilor nici măcar o para roșie nu ni se restituie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu-i mare lucru. Totuși însă aceste împrejurări nu pot înrîuri asupra opiniei sale politice, care nu are în vedere decât binele României. Turcia nu mai este primejdioasă pentru noi, dar o alianță cu Rusia însemnează primejdia absorbirei și a absolutismului. Toate națiile Europei, nu numai Rusia, doresc îndreptarea soartei popoarelor din Orient, dar nici o gazetă cuminte n-a susținut că Orientul trebuie dat pe mâna rușilor. La ordinea zilei se află două politici, una onestă și conformă tractatelor, alta aventurieră
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
evreul, unde fiul blanarului s-au făcut cinovnic, blanarul evreu ș-au deschis dugheană, unde ciubotarul român s-au făcut custode al urbei - adică paznic de noapte - acolo evreul și-au deschis ciubotărie. Pe când în statele vecine domnea un binefăcător absolutism, care deprindea popoarele la o muncă regulată, la noi vodă era cu mînele legate, temîndu-se vecinic de plângeri la Poartă și de răsturnare. Să vorbim drept - se poate pretinde de la un om să fie mai mult decât om? Când domnul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
arunca la naiba toți perceptorii, subperceptorii, subsubperceptorii, daca nu vom descărca pe țăran și nu-i vom asigura o dezvoltare liniștită, dacă nu ne vom hotărî să nu purtăm nici un product străin pe noi, precum a făcut ungurii în vremea absolutismului Răul deci e înlăuntru: Nestabilitatea e cauza căderei proprietății mari teritoriale, căderea acesteia e strâns combinată cu căderea breslelor, și aceste clase au format în disoluțiune o clasă de proletari cari trebuiește deprinsă la muncă. {EminescuOpIX 467} Nu dreptul public
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adevăruri", îngăduite sau fabricate de autorități. În anii Republicii Populare s-a impus succesiunea "orânduirilor", între care aceea "capitalistă" de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până la 23 august 1944 includea "lupta muncitorilor și țăranilor pentru eliberarea Transilvaniei de sub jugul absolutismului habsburgic"336. 1918 devenea anul intervențiilor antisovietice ale guvernului "reacționar" român, cel care ocupase Basarabia și intervenise apoi în Transilvania, unde "partidul național condus de Iuliu Maniu propune[a] declararea autonomiei Transilvaniei, sub conducerea unui Consiliu Dirigent în loc să ceară unirea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din nou se întunecă, dar, până nu trece pragul nelegiuirii, el mai are posibilitatea de a se reîntoarce și de a rămâne în sfera speranței noastre. Când însă prin densitatea faptelor rele ori prin gradul lor de gravitate, ori prin absolutismul puterii el trece pe neașteptate peste prag, atunci a ieșit din umanitate. Și, poate, fără putință de întoarcere 311. Asemenea meditații morale au o profunzime care vine din faptul că sunt "trăite". Tocmai experimentarea suferinței l-a făcut pe autorul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a redresa Imperiul, prevedea absolutizarea monarhului care domnea din voință divină și nu populară; de aici și o ulterioară accentuare a sacralității dominus, exprimată prin forme exterioare de conotație rituală. Factorul religios nu putea fi ignorat de la reorganizarea Imperiului unde, absolutismul teocratic inaugurat de Dioclețian a vrut să atragă atenția asupra observării tradițiilor romane și să reia atmosfera creată cândva de cultele antice reînnoindu-le. Numindu-se Iovius, împăratul voia să ara-te că fiind fiul lui Jupiter domnea și conducea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
William al-III-lea de Orania și a soției sale, Maria, a fost însoțită de o serie de prevederi constituționale întocmite de Parlament în favoarea acestuia din urmă. Acest catalog de drepturi, așa numitul Bill of Rights din 1689, care a pus capăt absolutismului în Marea Britanie și a deschis calea monarhiei constituționale, a conferit Parlamentului dreptul de alegeri libere. Este adevărat că în secolele XIX și XX s-a impus și votul universal, egal, liber și secret pe baza revendicărilor politice ale clase politice
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
texte teoretice, o ordine care riscă să devină dictatură doar când este subsumată unor "întrebuințări" rigide. Se poate nuanța, astfel, între aspirația ontologică, interioară, către armonie și echilibru și dorința de normare care presupune o viziune ce tinde către un absolutism despotic. Aceasta din urmă este tendința în care se înscriu poeticile clasicismului francez, subsumându-se unei tonalități prescriptive, care face din recomandările oferite adevărate legi. De altfel, clasicismul francez își stabilește mai întâi regulile prin teoreticienii săi din prima jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
revolta romanticilor, ducând la o subsumare parțial justificată a ideologiei clasice sub semnul sterilității dogmatice. Parțial justificată deoarece, într-adevăr, după cum s-a observat din concluziile privitoare la disputa din jurul Cid-ului, clasicismul a avut numeroase tendințe de alunecare înspre un absolutism academic, în sensul impunerii artificiale a unor reguli. Dar, dincolo de această dimensiune dictatorială, instaurarea unui set de principii artistice nu a presupus niciodată anularea creativității sau ignorarea talentului. O demonstrează de altfel scriitorii clasici, care, deși se supun aceluiași cod
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
franceze. A citi, astfel, poemul Secolul lui Ludovic cel Mare în cheia odelor ce slăvesc imaginea conducătorului suprem nu e departe de adevăr. Totuși, dincolo de un act de lingușire ce făcea ca progresul să fie privit ca o consecință a absolutismului monarhic, textul lui Perrault trebuie privit și din perspectiva viziunii moderne pe care o deschide. Conștient sau nu, prin efectele pe care le va genera, poemul va juca rolul buturugii mici care răstoarnă, într-un final, carul mare al clasicismului
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Criticul făcea în acest sens diferențierea între clasicul relativ, raportat doar la un context național și clasicul absolut, care presupune o consacrare la nivel universal. În termenii acestei dihotomii, se poate afirma, astfel, că fenomenul clasic francez stă sub semnul absolutismului, în vreme ce restul neoclasicismelor, care corespund mai ales începutului de secol al XVIII-lea, sunt doar manifestări relative. Aceasta, însă, nu le face mai puțin interesante, fiind, mai presus de toate, mărcile unor timpi de răscruce. Revenind la ideea maturității pe
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
7. Concluzii S-a spus în numeroase rânduri că ordinea clasică și dorința impunerii regulilor a corespuns și în plan figurat și în plan real prin raportarea la contextul politic al Franței sub regimul lui Ludovic al XIV-lea unui absolutism nedisimulat. Se poate vorbi, în acest sens, fără a o face doar de dragul unei exagerări stilistice, de un despotism al teoreticienilor clasici. Că Boileau a reușit să subjuge, aceasta este ușor de demonstrat prin prestigiul său, prin contururile gigantice pe
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
1907 scria Romantismul francez, unde încerca să demonstreze că acest curent a dus la pervertirea gustului și a dimensiunii estetice, fără însă a nega valoarea unor scriitori romantici, a fost, în mare măsură neînțeles, opera sa fiind pusă sub semnul absolutismului ca o negare a tuturor operelor situate în afara sferei clasice). Folosind cuvintele lui Henri Peyre, se poate afirma că "a suspina după clasicism sau a aspira la ordine și armonie nu a fost de ajuns pentru a face un clasic
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
cu adevărat federale și să o anime" căci "națiunile Europei, consimțind la sacrificiul unei părți a suveranității lor în favoarea unei comunități supranaționale pașnice, care să le păzească existența asumîndu-și esențialul din mesajul lor, vor da un exemplu de refuz al absolutismului statului și vor arăta astfel lumii eliberate calea unificării și a păcii". În Italia, De Gasperi, care vorbea de "patria noastră Europa", apăra necesitatea unei "autorități politice centrale" și făcea referire la Elveția ca model de organizare pentru noua Europă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Nicolae Blaremberg, cerea, într-o interpelare, ca guvernul să aducă limpeziri în privința păstrării neutralității României în raport cu conflictul ruso-turc. "Turcia adaugă și Eminescu, aprobându-l nu mai este primejdioasă pentru noi, dar o alianță cu Rusia însemnează primejdia absorbirei și a absolutismului. Toate națiile Europei, nu numai Rusia, doresc îndreptarea soartei popoarelor din Orient, dar nici o gazetă cuminte n-a susținut că Orientul trebuie dat pe mâna rușilor. La ordinea zilei se află două politici, una onestă și conformă tractatelor, alta aventurieră
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în mod sigur o observație a lui Heinrich Heine: „Din clipa în care o religie face apel la filozofare, apusul ei este inevitabil. Încearcă să se apere, dar prin vorbărie se afundă tot mai rău, până la pieire. Religia, ca orice absolutism, nu are nevoie de justificare.“72 Wittgenstein se apropia cu dragoste și venerație de acele opere artistice și lucrări religioase prin care valorile fundamentale ce dau sens vieții se arată în mod direct și firesc, fără nici o ostentație. Atât Engelmann
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și cei din familia vulpii. Cum arată Vl.Tismăneanu, primii sunt obsedați de o idee grandioasă, în timp ce următorii sunt mai puțin ambițioși, însă încearcă pe mai multe direcții și planuri. Poziția epistemică a ariciului ajunge la monism, sau chiar la absolutism, în timp ce vulpea privește lucrurile în toată complexitatea și relativitatea lor. Autorul se consideră o vulpe, recunoscînd polimorfismul vieții economico-sociale, spiritual, de aceea poate că nu a reușit să articuleze un sistem filosofic și a rămas reticent față de acestea. Dar el
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
UE va reuși să coopteze R. Moldova și mai ales Ucraina. În eventualitatea în care Kievul va adera la UE, democrația ar avea șanse să se răspândească, într-o generație, la Moscova, fapt ce ar putea determina un recul al absolutismului în partea europeană a Rusiei. Întreaga Ucraină reprezintă o poartă uriașă care a deschis, dintotdeauna, Rusiei drumul către inima continentului. Fără a deține cheile asupra acestei porți, Sankt Petersburgul și Moscova au riscat să rămână cu imperiile lor înfundate în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]