1,027 matches
-
colaborare ; integrarea informațiilor: informații despre specificul afacerii și administrare afacerilor în general; informații și cunoștințe despre mecanismele afacerii; managementul datelor principale; integrarea proceselor: broker pentru integrarea proceselor; managementul proceselor din afacere; platforma aplicației: J2EE (Java 2 Platform Enterprise Edition); ABAP ; Abstractizarea (acces nediscriminativ) pentru un tip larg da baze de date și sisteme de operare. SAP pune la dispoziție următoarele mijloace de integrare: SAP Enterprise Portal - Portal pentru companii; SAP Mobile Infrastructure; SAP Business Intelligence; SAP Master Data Management; SAP Exchange
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
îl incită pe cititor la activarea altor tipuri de relații referențiale, în special exemplificarea și exprimarea”144, sugerând că lipsa de denotație a unei opere nu o împiedică să aibă totuși o dimensiune referențială (chiar dacă aceasta capătă un grad de abstractizare ridicat, fiind considerată parte din structura referențială a sistemelor simbolice). O teorie mai nuanțată dezvoltă Toma Pavel în studiul Lumi ficționale 145, lucrare în care se recurge la o demonstrație prin etape (în cadrul căreia prima este reprezentată de definirea ființelor
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nu pe prietenie sau pe vreun acord spontan și implicit al unor conștiințe individuale care Împărtășesc același sistem de reguli, credințe și valori, ci pe o convenție proclamată Între voințe raționale, conduse de interes și de dorința de eficientizare și abstractizare. S-au propus apoi și alte tipologii sau Împărțiri. Emile Durkheim va vorbi despre solidaritate mecanică și organică, Max Weber despre „comunalizare” (Vergemeinschaftung) și „sociație” (Vergesellschaftung), Georg Simmel despre similitudini generale sau particulare, Charles Colley despre o asociere primară și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
reflexe” decât cele la care se așteaptă mediul educativ din partea lor. Ei pot prefera, de exemplu, relațiile interpersonale bazate pe valori mai curând umane decât intelectuale sau pot aprecia mai mult elementele concrete decât pe cele care necesită o anumită abstractizare. Toate aceste diferențe sunt potențial generatoare de disonanță În raport cu Însușirea unei noi limbi și a unei noi culturi. Și În acest caz, demersul didactic Încearcă să utilizeze disonanța Însăși pentru a o reduce și a ajunge astfel să producă o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Nu există, desigur, nici o garanție epistemologică pentru a considera aceste sintagme, aparent benigne, ca desemnând realități trans istorice: ele sunt scurtături explicative, edificate în limbajul analitic al științei contemporane, simple atribute ale unui „om etern” convențional, el însuși construit prin abstractizare. Multe dintre categoriile „veșnice” sunt, în fapt, profund condiționate cultural; este virtutea oricărei ideologii aceea de a prezenta realități, în fond arbitrare, drept conforme unui adevăr imuabil și, ca atare, inevitabile. Riscul pe care îl presupune ignorarea culorii albe a
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ale raportului dintre ecologie și societate, sau laboratoare pentru verificarea miniaturală a modelelor adaptative, pentru neo darwiniști (vezi, pentru o tratare exemplară a problemei, Bettinger 1991), societățile de vînători culegători și-au văzut amenințată, odată în plus, propria istoricitate. Moara abstractizării nu este, după câte se pare, un atribut exclusiv al arheologiei: ea nu are rețineri în a măcina și realitatea, mult mai palpabilă, a vânătorilor și culegătorilor contemporani, din a cărei făină plămădește propria versiune eternalistă, „vânătorul și culegătorul”. Și
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
compatrioți au luat proporții. S-au rărit îngrijorător modelele entuziaștilor și a crescut numărul nemulțumiților și al opozanților de tot felul. Tinerii emigrează "voioși". Mulți dintre cei rămași sunt cuprinși de lăcomie invidioasă, alții eșuează în fățărnicii, înșelătorii, prostituție. Din abstractizări (mai mult sau mai puțin justificate) izvorăște grandioasa convingere că "magistralele modernității" vor brăzda nu numai planeta-mamă, dar și alte corpuri astrale pe care visătorii speră că le vor "teraforma" de îndată ce vor ajunge la ele. Mai întâi, propriul satelit natural
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
predat, inclusiv a elementelor de ordin cantitativ. Pentru a realiza integrarea organică a evaluării în predare și învățare se utilizează diverse metode, procedee și operații: analiza, separarea și inventarierea noțiunilor, cunoștințelor, clasificarea și structurarea logică, diferite tipuri de sintetizare și abstractizare cum este aceea a rezumatului, procedee specifice de design și redactare. Astfel de corelații pretențioase între predare învățare și evaluare presupun utilizarea permanentă a obiectivelor, nu se poate întreprinde o evaluare de calitate fără un sistem de obiective operaționalizate inclusiv
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Pentru ordonarea logică a întrebărilor se ia drept criteriu atât timpul, astfel respondentul este pus în situația de a răspunde mai întâi despre subiecte din trecut, apoi despre prezent și, în fine, la urmă despre viitor cât și gradul de abstractizare, adică subiectul intervievat va răspunde la întrebările concrete și abia apoi la cele mai abstracte. Întrebările interesante vor fi plasate în partea de început a chestionarului. Lungimea chestionarului determină numărul subiecților care vor răspunde, dacă timpul alocat răspunsurilor este limitat
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
modernitatea noastră reflexivă: contemporană și convergentă în unele privințe cu cea din Europa dezvoltată, divergentă și particulară în alte privințe, întrucât corespunde tranziției noastre. De aici și nevoia de o nouă sociologie românească. În locul opțiunii pentru „ordonarea” cunoașterii în deducții, abstractizări sau ipoteze testabile, asociate cu „marea teorie” de sorginte predominant iluministă, găsesc că ar fi preferabilă acea cunoaștere socială care s-ar concentra asupra specificității, contingentului, ambivalenței și mult mai puțin asupra particularului indus anecdotic sau etnocentric sau asupra unui
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
10” se reprezintă în scris cu ajutorul cifrelor „1” și „0”, cu numeralul scris „zece”, dar și cu cuvântul (rostit) „zece”. Prin gesturi, el se poate reprezenta prin arătarea degetelor de la ambele mâini. Înțelegerea și folosirea cifrelor presupune un grad de abstractizare ridicat. Astfel, la 6 ani, un sfert din copii încă mai scriu în mod greșit 0 + 0 + 0 = 3, iar la vârsta de 8 ani o jumătate din copii mai scriu (tot în mod greșit) 0 × 5 = 5. Există mai
Cifră () [Corola-website/Science/297146_a_298475]
-
departe. Statul utilitarist nu vedea pădurea reală, din cauza copacilor (care aveau semnificație economică) și perspectiva sa asupra pădurilor era abstractă și parțială, dar acest lucru se Întâmplă și În alte cazuri. Orice formă de analiză necesită un oarecare grad de abstractizare și era de așteptat ca reducționismul funcționarilor să reflecte interesele fiscale majore ale statului. În Enciclopedia lui Diderot, articolul „pădure” tratează aproape exclusiv chestiunea utilității publice (utilité publique) a produselor, impozitelor, veniturilor și profiturilor care se pot obține de pe urma pădurilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de a prefera măsurătorile precise și standardizabile În locul celor extrem de fine”, deoarece acuratețea nu-și mai are rostul dacă procedura nu se poate repeta În mod identic Într-un alt caz. Până acum am tratat destul de direct, banal chiar, simplificarea, abstractizarea și standardizarea necesare autorităților pentru a face observații privind anumite caracteristici ale unui grup sau ale Întregii populații. Dar vreau să merg mai departe, făcând o afirmație analogă celei legate de silvicultura științifică: statul modern Încearcă, cu mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și fără a-și părăsi vreodată birourile sau a merge pe teren”. Când o altă monstruozitate birocratică din Velikie Lukie, În Vest, s-a dovedit irealizabilă, planificatorii n-au făcut altceva decât să reducă scara, nicidecum să sacrifice gradul de abstractizare. Ei au Împărțit terenul de 80 000 de hectare În pătrate egale a câte 2 500 de hectare, fiecare pătrat urmând să devină un colhoz. „Pătratele au fost desenate direct pe hartă, fără a se ține seama de sate, așezări
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
des, de exemplu, despre hrană în societatea postindustrială. Teoretic, spui că despre așa ceva poți să scrii ușor un articol de ziar, dar e greu de făcut un film, or, sunt multe producții pe tema asta. Are loc un proces de abstractizare a temelor. Este o observație foarte interesantă. Un film documentar poate să plece de la o persoană, de la o situație concretă, de la un eveniment sau de la o idee abstractă. Sunt multe documentare care se fac pe subiecte de politică curentă, Irak
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
textului și refacerea la urmă a întregii structuri (Bălan, 2005) Teoria lui Anthony Gregorc Anthony Gregorc a studiat stilurile de învățare sugerând că acestea emerg din anumite predispoziții înăscute și că oamenii învață atât prin experiență concretă cât și prin abstractizare. Unele minți preferă abstractizările, în timp ce altele operează mai eficient în circumstanțe concrete. Cele două modalități de percepție reprezintă extremele uni continuum: abstract - concret. De asemenea, mintea umană manifestă abilitatea de a ordona informația (ceea ce percepem) în două modalități care sunt
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
urmă a întregii structuri (Bălan, 2005) Teoria lui Anthony Gregorc Anthony Gregorc a studiat stilurile de învățare sugerând că acestea emerg din anumite predispoziții înăscute și că oamenii învață atât prin experiență concretă cât și prin abstractizare. Unele minți preferă abstractizările, în timp ce altele operează mai eficient în circumstanțe concrete. Cele două modalități de percepție reprezintă extremele uni continuum: abstract - concret. De asemenea, mintea umană manifestă abilitatea de a ordona informația (ceea ce percepem) în două modalități care sunt extremele unui continuum: secvențial
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
activ, după ce o percep în manieră abstractă. O întrebare fundamentală a acestui tip de învățare este cum? Ei sunt oamenii care fac și sunt interesați de proceduri. Demonstrază o puternică preferință pentru „a încerca de dragul încercării” care Experiențe trăire Conceptualizare (abstractizare) Stilul acomodativ Stilul divergent Stilul convergent Stilul asimilator Experimentare activă (aplicare la situații noi) Observarea pasivă (reflectarea) îi conduce la înțelegerea conceptelor. Au nevoie de învățare concretă, de experimente - învață cel mai bine prin manipulare, activități manuale sau kinestezice. Cel
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
Metode centrate pe reflexie" 13.2.1.1. Reflecția personalătc "13.2.1.1. Reflecția personală" Conform lui Ioan Cerghit, reflecția personală desemnează „capacitatea și modul de acțiune mintală, strâns legată de inteligența și puterea de anticipație, de posibilitățile de abstractizare și de creație, de esența umanului. Privită ca tehnică a activității mintale, reflecția înseamnă o concentrare a intelectului și o iluminare ce se produce asupra unor cunoștințe, idei, sentimente, acțiuni etc. luate în analiză, în examinare” (Cerghit, 1997, p. 141
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
muncească”, fie și într-un mod simulat, de unde observăm importanța acestei metode de învățământ. În cadrul simulării, orice risc serios, orice complicație pe care o situație de viață reală ar fi adus-o cu ea este îndepărtată. În plus, nivelul de abstractizare sau de complexitate se reduce în scopul implicării directe a cursanților și al înțelegerii conceptelor fundamentale de către aceștia. De fapt, scopul simulării este mai degrabă acela de a pune cursantul în fața unei situații de învățare decât de a reproduce pas
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicării (vorbire, scris, citit), carențe în domeniul calculului aritmetic; d) după obiectivări: verbale, nonverbale; e) după simțul practic: de dezvoltare, de acumulare, de utilizare, de combinare, de valorificare; f) după procesarea informației: de input (perceptive), de integrare (de secvențialitate, de abstractizare, de organizare), de retenție (memorare de scurtă și de lungă durată), de output/de expresie (de limbaj oral, scris, citit), de simț matematic, de expresie motrice (fină, generală). Deficiențele asociate/multiple Autismul este o tulburare de dezvoltare, relaționare și comunicare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
din jur; constanța percepției de formă, mărime, greutate și natura materialului se realizează mai lent decât perceperea culorilor; lipsa de flexibilitate a activității cognitive, ceea ce justifică absența elementelor de creativitate și existența unei gândiri reproductive, concretă și practică, inaptă de abstractizări, generalizări și speculații în plan ideatic (sublinierea ne aparține - n.a.); fixație pe un anumit algoritm de rezolvare a problemelor care poate fi foarte greu depășit; dezvoltarea cu întârziere a limbajului; capacitate scăzută de organizare și coordonare a acțiunilor în conformitate cu o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
pe baza achizițiilor senzoriale și senzorial-motrice; gândirea copiilor nedemutizați operează, în general, cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentări), comparativ cu surzii demutizați la vârste mici, a căror gândire folosește simboluri verbale saturate de elemente vizuale; operațiile logice (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, comparația) se desfășoară, de obicei, la un nivel intelectual scăzut și în prezența suportului intuitivconcret; funcțiile mnezice sunt aproximativ asemănătoare cu cele ale unui auzitor (memoria cognitiv-verbală se dezvoltă, totuși, mai lent decât memoria vizualmotrice și cea afectivă); imaginația
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și nici măcar la aceeași disciplină integral.” (I. D. Lăudat, 1973: 311). „Latura educativă a procesului de învățământ nu se poate realiza pe cale instruirii programate.” (I. D. Lăudat, 1973: 311). „Educația morală, estetică nu se poate face.” (I. D. Lăudat, 1973: 311). „Capacitatea de abstractizare nu se poate dezvolta în măsură suficientă în condițiile pașilor mărunți, care pun în fața elevilor numai dificultăți neînsemnate, lesne de trecut.” (I. D. Lăudat, 1973: 311). „Interesul elevilor pentru studiul disciplinei respective se dezvoltă anevoie, întrucât nu au în măsură suficientă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
21] ȘERBAN, CORNELIU, Opinii privind exprimarea corectă, orală și în scris, a elevului, Flamura Prahovei, 19, nr.4597, 1966, 2. [22] TOMESCU, MIRCEA, Lectoratele de limba și literatura română în străinătate, C, nr. 13,1966, 9. [23] TUCICOV BOGDAN, ANA, Abstractizarea și concretizarea în însușirea cunoștințelor de gramatică, Rpsih., 12, nr.2, 1966, 209-225. [24] ȚOPA, T., Cu privire la utilizarea lexicului în școală, Rev. Ped, XV, nr. 3, 1966, p. 37. [25] VASILIU, EMANUEL, Despre locul și rolul fonologiei în procesul de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]