212 matches
-
-ne”337. În plus, se întrevede la Constantin Abăluță, pe lângă influența „simbolistului eretic”, și o evidentă înrâurire a poeților americani (să ne gândim nu doar la fascinanta prezență a obiectelor din poezia lui Wallace Stevens, ci și la sentimentalismul cumva abulic al lui W.S. Merwin, din care autorul român a și tradus). Oricum ar fi, esențialul constă în aceea că procedeul inventarierii maniacale a lucrurilor, a măruntelor evenimente sufletești, a gesturilor și tabieturilor singurătății zilnice, ne încurajează să bănuim - în ciuda
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de vreme, românul nu se mai miră de nimic. Mai vulnerabil ca oricând, el nu mai simte durerea, a devenit imun. Imun chiar și la viață. Apatic, buimăcit de loviturile, una după alta primite, cu trup și suflet tumefiat, perplex, abulic, nu mai are puterea nici să strige la cei din jur după ajutor. Și dacă ar striga, cine l-ar auzi? Și dacă l-ar auzi, cine ar sări să-i dea o mână de ajutor, când și cei care
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu-ți dea cineva cu ditamai statul social în cap". De fapt, cam așa se prezintă lucrurile. Românii, obișnuiți cu rezistența pasivă, nici măcar nu mai tresar când se iau măsuri abominabile în legislația acestei țări secătuite. Ei circulă mai departe abulici pe potecile lor, văzându-și de problemele lor curente, departe de orice manifestări de solidaritate, întru apărarea unor drepturi ce par firești, dar de neatins. Nu asta-i doare pe ei acum, și parcă nu-i doare niciunde, că România
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
unei iubiri agitate, fără ancorare într-o posesiune satisfăcută, căci și legătura cu Veronica Micle, în latura sa esențială, a fost tot de domeniul exaltării sentimentale. Așadar, în fața unui Eminescu material, echilibrat, vital și senzual, un Eminescu dematerializat, intemporal, dezaxat, abulic în ceea ce-l privește, dar voluntar și chiar violent în teorie, și absolut un inhibit sexual (s.n.)" 107. Nu-i greu de sesizat că, atribuind lui Eminescu o personalitate "eleatică" și o psihologie invariabilă, ce exclud din start posibilitatea "devenirii
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
obiectul amenințător, subiectul se afșă sub imperiul unei frici excesive), extrema labilitate emoșională (însoțită de o permanentă schimbare a felului de a privi și interpreta viața și, corespunzător cu aceasta, alternarea frecventă a sentimentelor de satisfacție și insatisfacție), diferitele stări abulice și parabulice (caracteristice unor psihopatii și care, dacă sunt bine conștientizate, pot, cu timpul, să ducă la un conflict interior, de tipul: „vreau - nu pot”, cu unele intenții suicidare), apariția periodică a stărilor disforice, distimice (alcătuite dintr-un complex de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și a propriei absențe, Cioran devoră materia din jur. În copilărie, spune într-un loc, mânca el singur cât toată familia... Din copilărie se încuibase în el, fără să știe, spaima de propriul spectru, spaima de absență. Prin urmare, insomniac, abulic, hiperlucid, Cioran percepe realitatea cu simțurile întinse la maxim, așa încât, în locul lumii concrete, el vede, asemenea lui Caragiale, fantasme sau mecanisme: „După o noapte albă, am ieșit în stradă. Toți trecătorii semănau cu niște automate; nici unul nu părea viu, toți
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Lui Cioran îi plac, o declară adesea, „temperamentele agresive și contradictorii, violente și sfâșiate, și care prin excesele lor te stimulează, te descumpănesc. Abulia mea are nevoie de bici” (II, 28). Iată-l aici în ipostaza care-l salvează, de abulic, admirând, însă, energiile elementare, ba chiar figurile contradictorii, cum este adesea el însuși. Ca să se salveze, citește, adesea, cărți despre figuri de întemeietori. „Culmi ale abuliei!”, exclamă la un moment dat. Și continuă: „Ca să scap de ele, citesc din când
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să scrie despre glorie, un subiect despre care recunoaște că nu i se potrivește. I s-ar potrivi mai degrabă reversul ei, indiferența, dar iată-l pe Cioran răzvrătit împotriva propriului sine: „Nu sunt nici indiferent, nici detașat Ă sunt abulic Ă iar abulia nu e detașare” (I, 100). Abulic pentru că ezită între tentația gloriei și extazul anonimatului. Or, gloria se dovedește deșartă, iar anonimatul, dureros. Cum în jurul său vede doar inși care caută gloria sau, ține să precizeze, „cel puțin
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că nu i se potrivește. I s-ar potrivi mai degrabă reversul ei, indiferența, dar iată-l pe Cioran răzvrătit împotriva propriului sine: „Nu sunt nici indiferent, nici detașat Ă sunt abulic Ă iar abulia nu e detașare” (I, 100). Abulic pentru că ezită între tentația gloriei și extazul anonimatului. Or, gloria se dovedește deșartă, iar anonimatul, dureros. Cum în jurul său vede doar inși care caută gloria sau, ține să precizeze, „cel puțin renumele”, Cioran comentează: „Pasiune dezgustătoare și totuși de înțeles
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
năucitoare buletine meteo, ci mai ales de știri și mesaje privind chestiuni capitale, în ciuda unor erori de redactare sau rânduri sărite (aluzie la editarea fracturată de versuri, stenograme și onomatopee din ultimele culegeri). Depresivul ce-și exibă marca ratării, utopicul, abulicul era de fapt un anarhist dornic să schimbe viața lumii precum Rimbaud: străin de toate, a fost poetul cel mai interesat de social, deși "atât de robit percepției unor esențe pur ontice, pur existențiale și pur metafizice". Ignorând premeditat poemele
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cum e posibil ca un scriitor să deteste să scrie? Răspunde el însuși: " Da, acesta este Cioran, cel mai ilustru metec al limbii franceze pe care l-a dat spiritul galic în secolul 20. Apatridul cel mai leneș și mai abulic din toți cei care au trecut prin patria lui Montaigne, dacă se poate spune că un gânditor genuin poate avea patrie". 58 Idem. 59 Ernesto Sábato, Respuesta al cuestionario Proust, articol publicat în ziarul "La Vanguardia", Barcelona, febr. 1980. 60
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de glisare arhetipală, Fred se metamorfozează în însăși figura prietenului său de suferință, argument suplimentar că cei doi sunt chiar măștile autorului. Epistola menționată, cu accente de dramatism, dar și de luciditate, ne permite să percepem în Ladima pe individul abulic care, în preajma morții, devine un om cu mintea sănătoasă: nu pe Emilia ar fi trebuit să o venereze în timpul existenței sale încărcată de ridicol, ci pe d-na T. Gestul e semnificativ și pledează în favoarea considerării poetului ca erou donquijotesc
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
totodată, eliptică de orice zăbavă descriptivă sau sentimentalism. Abil în practica reinscripției unor climate psihologice sub zodia fatalismului ce amintesc de "Oameni din Dublin" (Joyce) sau personaje și decupaje din narațiunile unui Maupassant sau Turgheniev (tipologia oamenilor de prisos, idealiști abulici striviți de angrenajul social), Trevor povestește cu o rece obiectivare viața și dezamăgirea afectivă a unei tinere provinciale, Mary Louise, alternând acest fir epic pre- și post-matrimonial cu cel al lungii claustrări a eroinei, pacientă într-un azil pe cale de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
era supusă noapte de noapte. După capturarea lui Batis de către numiții citauca și după zile și nopți de beție în așteptarea deznodământului, eroul nostru este luat prin suprindere de căpitanul vaporului sosit să-l recupereze. În starea de prostrație, abandon abulic și apatie în care singur s-a relegat, nu-i mai pasă că, aflat la far în patul lui Caffó, este luat drept acesta. Se comportă ca atare, în timp ce noul meteorolog ce urma să-l înlocuiască, un evreu elocvent pus
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fapt un sentimental. Își trăiește poate unica iubire a vieții cu camerista Lidia și nu ezită să se piardă în visul imposibil de a se însura cu tânăra Marcenda, care-i poate fi și fiică. Este un idealist, contemplativ și abulic, dar etic și cu simțul ridicolului, și prin urmare n-are cum să nu se disocieze sarcastic de triumfalismul dictaturii, menit să infesteze o națiune și o Lisabonă, devenită epicentru al unui sinistru carnaval, al mitingurilor de pe stadioane și al
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
un cerc vicios nesfârșit de credință biunivocă, ea însăși nesfârșită, ca imaginile dintr-o oglindă reflectate într-o oglindă paralelă. Autoidentificându-se, protagonistul percepe migrația genei donjuanismului în propria personalitate, demnă de un urmaș al seducătorului mitic. Lașul, neputinciosul, șovăielnicul și abulicul se trezesc la o nouă viață indusă de Don Juan, de unde și subita temeritate de amant irezistibil, amintirile ce-i par străine de viața sa, gesturile sub dicteul unei puteri nepământene. Romanul inițierii tânărului spadasin din Salamanca, Don Juan, castul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
suficient tristețea poetului la vederea orașului iubit, atât de amorțit într-un început din ce în ce mai palpabil de mortificare. Cauza esențială a acestei depersonalizări cvasigeneralizate este, firește, ceea ce poetul însuși numește a communication gap, o fractură în comunicarea dintre ființele ce traversează, abulic, aceste spații ale golului și inutilității. Sau care, dimpotrivă, încearcă în zadar să le umple apelând, frecvent, la anestezice existențiale dintre cele mai variate: "Unii au creierul uns cu ziare. Maldăre de ziare unsuroase. Alții cu televizor. Înghit, inhalează uleiurile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
le paralizează și care le împiedică să se urce iarăși la volan. Culmea ororii? "Micuții au fost drogați cu medicamente, înecați în cadă, uscați și îmbrăcați. Treptele de la intrarea în casă erau luminate de lumînări. Lîngă ceilalți copii ai ei, abulici din cauza medicamentelor înghițite, d-na B.L. explică: Dacă am omorît, am făcut-o din dragoste."6. La începutul lui 2000, d-na B.L. e judecată pentru asasinarea ultimilor doi copii, născuți la optsprezece ani după primii doi. Nu se simte
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
splendoarea cu care mă înhăitasem de vreo patru zile, de n-a mai găsit drumul către gară. Am pomenit-o în treacăt adineauri când mă făceam că nu-mi aduc aminte din ce cameră am plecat azi dimineață, ca să par abulic și ca nu care cumva să mă pârâți alor mei că, pentru o pizdă, nu m-am dus să-i văd. Știu exact tot am făcut, din clipa în care am văzut-o pentru prima dată și până când, ca din
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Observăm că imaginarul violenței, decupat în "cadre descriptive" care interferează cu diferite alte secvențe la nivel textual, captează elemente escatologice pe care le expune cu o detașare grotescă. Pathosul e suprimat în favoarea descrierii "la rece", semn al unui spirit anesteziat, abulic, incapabil să-și exprime trăirea emoțională. Iată un cadru de acest fel: "Morții adevărați și răniții adevărați umblă fără pansamente, de la dreapta la stânga și invers și în zigzag, cu mațele în brațe, ca să le așeze undeva"147. Alteori, viziunea crepusculară
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Trecând în revistă o posibilă tipologie a personajelor farsei tragice moderne, Romul Munteanu constata: "Aruncat pe un traiect existențial fals, în care valorile degradate sau false apar ca un superlativ al vieții, personajul din farsa tragică este el însuși un abulic, un ins atins de regresiunea biologică și intelectuală, un mitoman, un traumatizat, un om în stare de delir, un candid sau un criminal involuntar, un bufon liric sau o marionetă neputincioasă".29 Aplicabilitatea acestei fișe caracterologice la specificul unor personaje
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
scriitor, inerentele riscuri și neplăceri care Îl pândesc cu obstinație pe autorul oricărui prolog. Ele nu se referă, desigur, la lupa mea. E rândul nostru să navigăm acum, precum homeridul, printre cele două stânci contrarii. Caribda: să biciuim atenția cititorilor abulici și șovăielnici cu o Fata Morgana de atracții, care curând va risipi Întregul corpus al acestei cărticele fără valoare. Scilla: să ținem În frâu propria strălucire, pentru a nu Întuneca și chiar anéantir materialul imediat următor. Regulile jocului se impun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
când am fost la Crescătoria dă Vite, da, cum mandea n-am fost acolea, mai bine tac. Nu oboseam să mă gândesc că toți junii ăia moderni și sănătoși gândea toate alea la fel cu mine, fincă și ăl mai abulic aude emisiunile la radio, chiar de nu vrea. Toți ieram argentineni, toți scurți la viață, toți dân Sud și ne grăbeam să-i primim pă frații noștri gemeni care, În camioane indentice, venea dă la Fiorito și Villa Domínico, dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
vrea să vie cu mine, p-un stipend care-o să-l alegem, În misie delicată. Brunu mi-a părut cherchelit și a zis că da. În fața scării fatale, Brunu, care, când nu te-aștepți, se bagă În egoizmu lui abulic, a zis că n-avea să meargă sus și s-a pus la șuetă c-un vecin, care am aflat că iera ceasornicar și chiar dă ultimă oră. Io am urcat sus bâțâind cu brățara care o cumpărasem nainte dân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pentru pitici, politicieni, singuratici, debili mintali, care caută femeie cu pieptul mare Între 25 / 35 de ani, reumatici, gripați irecuperabili, dar tandri, fără noroc și fără picior. Participanții la miraculoasele ședințe de vindecări publice sînt uneori gălăgioși, alteori, mai des, abulici, sforăie, așteptîndu-l pe Godot. Pe Gantry. Și chiar pînă Într-atît de moțăitori, Încît la una dintre predicile susținute-n sala Arlus, atunci cînd evanghelistul a-ncheiat o frază cu „Iisus, rege!”, au tresărit toți din somn și, Într-o unanimitate emoționantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]