4,105 matches
-
de ani de activitate“. (Drapelul Roșu din 9 decembrie 1979). 5 ani „Bustul academicianului. Joi, 9 decembrie, de la ora 12, pe Bd. Mihai Viteazul, în fața ISIM din Timișoara, va avea loc festivitatea de dezvelire a bustului turnat în bronz al academicianului Traian Sălăgean (1929-1993), directorul fondator al prestigioasei instituții de cercetare și proiectare, opera sculptorului timișorean Petru Jecza“. (Agenda din 4 decembrie 1999). „Consiliul Local al orașului Jimbolia a decis să acorde titlul de «Cetățean de onoare al orașului Jimbolia» dlui
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
de fapt condeiul autorului de ficțiune și ochiul lectorului pasionat! Abia în final, retrospectiv, vei vedea în altă lumină imixtiunile celuilalt Daniel Vighi de-a lungul întregii cărți, imixtiuni care îl înfățișează pe acesta în postura estetului nostalgic, nu a academicianului scorțos și aplicat: "Așa mi-a fost dat să-l văd întîiași dată în manualul de istorie. Acolo, în gravura aceea, stătea întins pe sofa, cu perne cilindrice sub cap și la picioare, între doi, trei pilaștri zugrăviți în fel
Critica si condeiul autorului de fictiune by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17678_a_19003]
-
de orice fundament economic ale protestatarilor. După ce ne-a mințit fără rușine în legătură cu asanarea morală a societății românești, după ce a oblăduit întărirea forțelor represive, ajungându-se că un tablagiu să aibă un salar mai mare decât un profesor universitar sau academician, dl Constantinescu lansează încă o fumigena: cu lipsa de șira a spinării a măruntului activist p.c.r. peste care a dat norocul, el vede salvarea întreprinderilor din Brașov prin validarea "interesului exprimat de societăți străine față de care România are
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
oamenilor de cultură de la noi. Au fost solicitate 100 de personalități din toată țara (40 de scriitori, 8 politologi și ziariști, 3 teologi, 10 filosofi, 10 istorici, cîțiva artiști plastici și muzicieni, un actor, 3 lingviști și o serie de academicieni, majoritatea oameni de știință) dintre care doar jumătate se încadrau în titulatura de personalități, acesta fiind unul din riscurile anchetei. Pentru o succinta panoramare a celor mai cunoscute nume care au răspuns, îi amintesc pe Adrian Marino, Alexandru Paleologu, Nicolae
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
literare, de care se îngrijea I. E. Toroutiu, care, avînd o tipografie, speră, naiv, să o transforme într-o cetățuie a rezistenței împotriva comunismului. De aceea, deși era conștient de mediocritatea plata a lui Toroutiu, s-a bătut să fie ales academician împotriva lui... Arghezi, ("Eu am susținut, nota el la 24 mai 1947, dimpotrivă că pentru a fi membru al Academiei se cere în primul rînd de la candidat a fi reprezentantul unei sănătoase direcții culturale și, mai ales, a nu-și
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
hotărîrea, pe jumătate inocentă, pe jumătate vanitoasă, a unei eminente figuri academice de a-și susține examenul de bacalaureat, care lipsea din C.V.-ul său de școlar, și de a umple, astfel, o lacună. După cum e lesne de bănuit, distinsul academician realizează, cu această ocazie, un răsunător și legitim eșec. Dar acest deznodămînt, absurd numai în aparență, nu trebuie să-i înveselească prea tare pe cei care nu s-au hotărît încă să-și reconfirme bacalaureatul, pentru că ,,implementarea" unei asemenea probe
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
să-i înveselească prea tare pe cei care nu s-au hotărît încă să-și reconfirme bacalaureatul, pentru că ,,implementarea" unei asemenea probe și în aula celui mai înalt for științific românesc ar fi, pur și simplu, devastatoare pentru venerabilii noștri academicieni. Eugen Simion, de pildă, ar cădea în mod sigur la Doctrine politice, Dan Berindei n-ar lua nici examenul de istorie, iar Răzvan Theodorescu ar fi dat afară din sală pentru că vorbește neîntrebat. Si este foarte bine că s-ar
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
tîrzii ale nopții, ferfenițite de atîtea mîini prin care au trecut. Cărți care plac, înainte de orice. Este, totodată, un premiu respectabil, decis de un juriu în alcătuirea căruia nu intră doar alți scriitori, sau jurnaliști culturali, ci și profesori universitari, academicieni, specialiști scorțoși într-ale literaturii. În fine, ultima particularitate a Whitbread-ului este că, dacă inițial cărțile intrate în competiție sînt împărțite pe bine-știutele categorii - poezie, proză, non-fiction și literatură pentru copii-, în ultimul stadiu întrecerea nu mai ține seama de
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
A fost cîțiva ani director al nou-înființatei Fundații Regele Carol I (viitoarea B.C.U.) și, apoi tocmai în 1906, cu sprijinul suveranului, a devenit profesor. A făcut o carieră strălucită în învățămînt și în știința românească (evident a fost și academician, chiar o vreme, președintele acestui cel mai înalt for științific al țării). Dincolo de psihologia experimentală (pe care continua să o stimuleze și s-o proteguiască și în anii războiului, după pensionare), specialitatea în care s-a remarcat, urmînd sugestiile acelei
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
la 25 noiembrie, cînd statul national-legionar își arată adevărata față, nota: "Crimele nu se mai isprăvesc. Legionarii au săvîrșit exact aceeași ticăloșie de-a omorî oameni fără judecată". Iar asasinarea lui Iorga îl umple de indignare, participînd, alături de alți nouă academicieni, la înmormîntarea marelui cărturar. La 3 decembrie 1940 notă scurt: "De la asasinarea lui Iorga, regimul legionar m-a dezgustat de toate". Iar la 22 ianuarie 1941, în timpul rebeliunii, observă: "E neîndoielnic că azi legionarii sînt ca un corp străin în mijlocul
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
pe acasă, că oamenii sunt cum sunt, dar ca și mine, visează ca la bătrânețe să se retragă totuși În frumoasele lui locuri natale. În urmă cu doi ani, la festivalul Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș l-am cunoscut pe academicianul Ivan Esenski, cunoscut scriitor și cineast bulgar, secretarul Uniunii Scriitorilor din Bulgaria. Din vorbă În vorbă (eram Într-un grup cu mai mulți poeți din diferite țări), i-am povestit de Dimitre din Mercier. Și-a scos portofelul, mi-a
Dimitrie. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_153]
-
petrecem noaptea și unde, cu sau fără voie, ne trăim adormiți o bună parte din viață." * Omul de stiință Constantin Bălăceanu Stolnici nu strivește, cum ne-am fi așteptat, corola onirica. Incitat de curiozitatea excepționalului gazetar care e Țîța Chiper, academicianul neurolog vorbește despre zonele cerebrale implicate în fenomenul visului, despre substratul lui biochimic, despre cele 15 minute de vis la fiecare oră și jumătate de somn profund, despre rezultatele cercetărilor din ultimele decenii. Avansează și o ipoteză proprie: "probabil, visul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
poet. - Că liceeni la Spiru, în anii mai mari, ce nume cunoscute azi mai erau? - Păi, era Mircea Eliade, mai mare cu doi ani, Haig Acterian, Grigore Moisil, al cărui tata ne era profesor de istorie - marele numismat Constantin Moisil, academician, întemeietorul Cabinetului de numismatica al Academiei. Ne ținea niște cursuri foarte frumoase... - Dacă am ajuns deja la profesori, căruia dintre ei îi datorați cel mai mult? - Deși eram la uman, cel mai important profesor pentru mine, cel care m-a
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
numelui său și nici de regulamentele instituției pe care o conduce! N-a trecut chiar atât de multă vreme de când aula academică era spurcată de prezența celor doi analfabeți de "geniu". încă n-au fost deratizate cum se cuvine scaunul academicianului "șapte pagini" Bârlădeanu și cel al lui Manea Mănescu, faimosul pupător de mâini, că s-au și desfăcut, ca într-un blestem, baierele cedărilor morale și disprețului ciocoiesc față de valoare. Când intelectuali de primă mână ai țării, trăitori fie aici
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
naftalină pe ditamai savantul de la Patriarhie! Cea mai faimoasă lucrare științifică a acestuia, Telegrama din 21 decembrie 1989 către Ceaușescu, prin care îi cerea Anticristului să scape țara de "huliganii" de la Timișoara, merita cu asupra de măsură un fotoliu de academician! Poate chiar cel destinat lui Ceaușescu însuși! însă nici măcar nu asta ar fi problema: la câtă impostură se bulucește în Academie (auzi: Fănuș Neagu, academician! Și încă: Al. Balaci...), ce mai contează un biet popă colaboraționist... Buba e alta: onorul
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
să scape țara de "huliganii" de la Timișoara, merita cu asupra de măsură un fotoliu de academician! Poate chiar cel destinat lui Ceaușescu însuși! însă nici măcar nu asta ar fi problema: la câtă impostură se bulucește în Academie (auzi: Fănuș Neagu, academician! Și încă: Al. Balaci...), ce mai contează un biet popă colaboraționist... Buba e alta: onorul căzut din senin pe preafericita scăfârlie e încă un episod din primejdioasa operație a împingerii Bisericii Ortodoxe Române în prim-planul vieții publice. N-am
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
exclama patetic: ăE pentru totdeauna...a (787). Mai poate să scape, dacă va comite vreo infamie, că generalul Pétain, al consolează Cioran. Ionesco:ăMai șanț speranțe, deciă. Doi români cu umor. Profund neserioși. Ionesco, regretând că a acceptat să fie academician (905). Avea și de ce, dar numai după primul Ionescu, din Nu, din Cântăreața cheala. După cum a evoluat mai ăncolo, a avut ce a meritat. Cam de dupa Rinocerii semăna, bucățică ruptă, a academician". Sau:"Alți câțiva români. Scrie cu multă căldură
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
neserioși. Ionesco, regretând că a acceptat să fie academician (905). Avea și de ce, dar numai după primul Ionescu, din Nu, din Cântăreața cheala. După cum a evoluat mai ăncolo, a avut ce a meritat. Cam de dupa Rinocerii semăna, bucățică ruptă, a academician". Sau:"Alți câțiva români. Scrie cu multă căldură despre Mihail Sebastian (cf. 317). (Mai ăncolo, va vedea an el pe cel mai european dintre români.) an josul paginii, o notă semnalează pudic: la rândul lui, Cioran e evocat an jurnalul
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
cativa studenți (unul dintre ei, care trebuia să plătească o parte din bilet, i-a rămas dator generoasei persoane de la ghișeu cu cinci sute de lei!), două doamne care au prezentat vânzătoarei un fel de insignă intens colorată, si un academician. Să fie limpede: nu pun sub semnul întrebării dreptul legal al fiecăruia dintre cei menționați de a beneficia de scutiri și reduceri la călătoria cu trenul (m-a mirat doar absența de pe lista a senatorilor, deputaților, șefilor de partide, a
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
probabil, în chiar dimineața zilei de 27 noiembrie este, negreșit, revelatorie. Și e, fără îndoială, impresionantă relatarea despre participarea lui Maniu la înmormîntarea lui Madgearu, unde, ni se comunică aici, ar fi rostit și un discurs, cînd abia vreo zece academicieni au participat la funeraliile lui N. Iorga (cele două victime ale legionarilor se aflau depuse în casa mortuara de la cimitirul Bellu, pe două catafalcuri alăturate), nimeni (nici Rădulescu-Motru, presedintele Academiei) neîndrăznind să rostească o cuvîntare solemnă. Plină de interes e
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
omul sovietic în spațiu, Grivița, 23 August etc.), deschide, închide și face rapoartele tuturor consfătuirilor, plenarelor și congreselor scriitorilor, enumeră fruntașii literaturii și atrage atenția celor care greșesc; deține toate funcțiile importante: secretar general și apoi președinte al Uniunii Scriitorilor, academician, membru în Marea Adunare Națională, permanent membru în colegiul redacțional al „Gazetei literare”. Este permanent, din 1954 pînă în 1965, de partea „îndrumării artei și literaturii de către partid”, de partea realismului socialist pur, în 1962 spune că „avem nevoie de
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
Zaharia Stancu este însă mult mai echilibrat în reacții și nu se amestecă în cherelele literare ale momentului cu pasiunea lui Beniuc. Va beneficia de trecutul său de opozant al dictaturii mareșalului Ion Antonescu, va fi director al Teatrului Național, academician, redactor-șef al revistei „Gazeta literară”, președinte al Uniunii Scriitorilor pînă la moartea sa în 1974. Se evidențiază în „Gazeta literară”, dincolo de poziția sa neabătut de partea realismului socialist, a partinității (dar fără nici un fel de atacuri la adresa scriitorilor tineri
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
-l personaliza, diferențiindu-l cate goric de celălalt, poet și traducător, Mircea Ivănescu. Din aceeași stirpe, cu Don Cezar fratele D. Ivănescu, specialist în istoria modernă a României, de la Institutul "A.D. Xenopol" din Iași, Marlena D. Ivănescu, soră, și unchiul academician Gheorghe Ivănescu G. Ivănescu) aproape că "i-a scris" cartea Președintei Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor Minorităților Etnice din România "Europa" 21. În spiritul demnității profesionale, a rostirii adevărului despre o activitate sau alta, Maria Dobrescu notează în finalul acelui pro
CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ DINCOLO DE FRUNTARIILE TIMPULUI. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_403]
-
Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege prin care academicienii sunt exceptați de la pensionarea obligatorie la vârsta de 65 de ani, aceștia putând preda în continuare în cadrul universităților. Proiectul de lege constă într-o amendare a Legii educației naționale prin care membrii Academiei Române pot preda în universități și peste 65
PROIECT: Membrii Academiei pot preda în universităţi şi peste vârsta de 65 de ani () [Corola-journal/Journalistic/24603_a_25928]
-
preda în universități și peste 65 de ani. "Personalul didactic și de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani, cu excepția membrilor Academiei Române", este stipulat în proiectul PSD. Motivația inițiatorilor se bazează pe faptul că universitățile europene permit academicienilor să predea până la vârsta de 80 de ani, scrie newsin. "Solicităm această modificare întrucât Academia Română are doar 60 de membri titulari care prin experiența lor didactică vastă și prin competență pot să contribuie la creșterea calității învățământului superior românesc, în
PROIECT: Membrii Academiei pot preda în universităţi şi peste vârsta de 65 de ani () [Corola-journal/Journalistic/24603_a_25928]