1,632 matches
-
primăvara,/ viermii mătăsii foșneau noap-tea-ntreagă/ în frunzele lucii de dud,/ și noi așteptăm fără somn, auzindu-i/ să se ducă, să se închidă..." (în frunze de dud). înainte de-a semna protocolul acelei "amante fără patimă" care este Ideea, în accepția augusta a lui Doinaș, da glas unor anxietăți, unor dubii de om elementar: "Poate pe gravele suprafețe purtate în neînchipuite culori/ șunt șovăiri de materie, se întîmplă/ creșteri încete, în amînare,/ iar noi le auzim bănuindu-le numai/ că în
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
minimalist la comandă - tendințe în amenajarea interioară" (misiuneacasa.ro); "amenajare în stil minimalist" (121.ro); "Literatura minimalistă - Votați literatura tânără!" (atelier.liternet.ro); "Un stil minimalist, cu camera fixă, un umor coroziv, dialoguri savuroase" (Dilema veche, 12.01. 2007). Cu accepții precise circulă termenii în domenii de specialitate (de exemplu în politică sau în sintaxă). Un sens special s-a dezvoltat și în muzică, pentru a desemna un stil muzical anume, caracterizat printre altele prin repetitivitate. În evoluția adjectivului și a
Minim, minimal, minimalist... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9008_a_10333]
-
între un minimum și un maximum, stabile, din beneficiile realizate de investitorul, proprietarul sau managerul unei edituri de pe urma editării operei unui scriitor. Bineînțeles că valoarea operei scriitorului respectiv și deci și frecvența reeditărilor vor majora drepturile financiare succesorale. în aceeași accepție a noțiunii de copyright poate fi inclus și dreptul succesorului de a interzice difuzarea unei ediții necorespunzătoare exigențelor filologice generale, inclusiv a celor istorico-literare și de a impune retragerea ei din librării, precum și plata de către editor a unor despăgubiri morale
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
expresivitate dramatică, mult timp jucînd pentru Teatrul Național din Craiova, Constantin Florescu face unul dintre rolurile cele mai proaste, din același motiv al dezinteresului regizorului pentru aportul pe care actorul îl aduce în film. Stîngăciile personajului sunt generate și de accepția contrafactuală, artificială pe care i-o conferă regizorul, care realizează crochiuri acolo unde ar trebui să fie scene bine închegate. Gheorghe Preda pare să nu înțeleagă că nu absența sau anularea sau simpla prezență a personajului generează proiecții fantasmale sau
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
probată. Probată prin sublinierea calmă a meritelor altor autori (unii dintre ei critici literari, deci concurenți pe același culoar) și testată pe subiectul devenit obiect. Pe urmele lui Andrei Cornea, care a scris despre testul de autoincluziune, însă într-o accepție diferită, aș propune acest examen ca eliminatoriu pentru un comentator ce vrea - dar nu poate - să devină critic. Cei care pledează pentru "demitizarea" marilor scriitori (a lui Eminescu, de exemplu), dar tremură de furie la cea mai mică obiecție care
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
cer reparate. Încerc să fac un mic pas în această direcție. Înainte de a spune și alte lucruri țin totuși să precizez că notele mele îi au în vedere pe scriitorii disidenți în sens propriu. Uneori termenul disidență este folosit în accepția prea largă de contestare. Or disidență înseamnă contestare din interior. Și mai precis: contestarea din interior a unor norme de conduită oficial instituite. Scriitorii disidenți sunt așadar aceia care, la un moment dat, contestă ceva ce până atunci acceptaseră, intră
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
Petru Dumitriu unul și același lucru cu adoptarea unei linii politice pro-Băsescu de către unii intelectuali pe care nu-i numește, astăzi, O.H. trage concluzia că ne îndreptăm spre un nou proletcultism. Autorul articolului folosește cuvîntul din urmă într-o accepție proprie, limitată la adularea liderilor politici, ceea ce e departe de adevăr. Uită totodată să facă diferența dintre un regim totalitar care impunea scriitorilor encomiasticele lor opinii și un regim democratic în care scriitorul e liber să opteze politic. Nu-și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9321_a_10646]
-
pe ață. De asemenea, se mai poartă salba din bani ,argint și mărgele. Imagineade sus reprezintă port popular -inceputul secoluluiXX. GRAIUL BĂNĂȚEAN Folosită încă din prima jumătate a veacului trecut, noțiunea de limbă literară a fost înțeleasă vreme îndelungată în accepții diferite.Astfel în funcție de zona în care trăim folosim fie limba populară sau limba literară.Limba populară este vorbită mai ales în mediul rural ( regionalisme), iar cea literară în mediul urban (gramaticală). La fel și în Banat limba diferă de la sate
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
intereselor consumatorilor" - și altul negativ - de "preocupare (excesivă) spre achiziționarea de bunuri" (cf. Oxford English Dictionary, 1999). Constatam acum cinci ani că în italiană consumerismo se folosea deja pentru a prelua sensul pozitiv "protecția consumatorului", în vreme ce consumismo se specializase pentru accepția critică, negativă. În texte scrise în portugheză (care pot fi găsite pe Internet), cele două cuvinte chiar apar destul de des puse în contrast - consumismo vs. consumerismo -, propunîndu-se, inclusiv în programe școlare, să se discute opoziția dintre ele. Se pare că
Din nou despre consum(er)ism... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9427_a_10752]
-
început cariera cu o mare rezervă față de istoria literară. După cum bine ne amintim cu toții, la începutul anilor '60 marxismul apăsa asupra acesteia, ca și de altminteri asupra oricărei forme de expresie literară, precum "o lespede de mormînt". Discursul istorico-literar, înfeudat accepției primitive a istoricismului cunoscute sub numele de sociologism vulgar, trebuia să ilustreze neapărat determinismul ideologic, acea concepție dogmatică potrivit căreia istoria ar avea un curs anumit, revelat de "marii dascăli" ai marxism-leninismului. Pretinsa "necesitate" dădea istoriei o turnură finalistă, previzibilă
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
Un paragraf distinct îl alcătuiesc "autobiografemele" referitoare la relația încordată a lui Luca Pițu cu oficialitatea regimului comunist, gata a-l trata ca pe "o dejecție, un reziduu al socialismului plurilateral superdevelopat, un gălătuș al Marii Poluții din Octombrie... în accepția dată de Vladimir Ilici Katzowski intelectualului fără chipiu". Suspectul intelectual cu o vizibilă atitudine independentă e supus (hélas, ca și subsemnatul!) unor percheziții din partea "organelor" specializate, care pentru a nu-și pierde vremea își încep "scotocirile" pe la orele șase dimineața
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
în aspirație, parnasian în viziuni și modernist în intuiții, Macedonski face ca aceste moduri să lucreze unul contra altuia, fiecare pe seama lui, dar nu împotriva unei sinteze baroce pe care toată această vie tectonică a operei o sugerează". Să vedem accepția termenului de baroc cu care operează dl. Zenovie Cârlugea. Barocul n-ar fi atît o mișcare istorică în cadre limitate, ci o "normă permanentă și stare fundamentală" (Pierre Kohler), prin urmare o constantă a spiritului uman, un "eon spiritual" (Eugenio
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
Roumaine, România literară etc.) își face o amplă educație de jurnalist, cu articole social-politice și culturale, note ocazionale, reportaje, interviuri, însemnări de jurnal, anchete, recenzii, eseuri, cronici literare, teatrale, muzicale, plastice, cinematografice etc.1 În acest loc e vorba de accepția încetățenită a gazetăriei, aceea cu un impact mai cuprinzător și mai aproape de viața cea de toate zilele. Eseurile problematice și de critică literară (inclusiv recenzia, cronica, studiul, comentariul) constituie un sector aparte, deși corelativ. Memorialistica se înrudește mai mult cu
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
Rodica Zafiu Termenul corporatist e înregistrat în dicționarele noastre generale doar cu sensuri mai vechi, specializate, raportate la corporatism, la rândul său definit ca "doctrină social-politică..."; nu accepția teoretică și doctrinară (pentru care se face trimitere la etimoanele franceze) este însă cea mai frecventă azi, când cuvintele familiei lexicale au intrat în circulația largă prin calchierea unor sensuri curente din engleza americană. Cuvîntul corporație însuși apare în DEX
"Limbaj corporatist" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8169_a_9494]
-
aparent. Cultura proletară fără partid, experiență avangardistă a unui limbaj de clasă (proletcultismul în sens restrâns), e la fel de lamentabilă ca și literatura proletară revendicându-se de la partidul bolșevic sau de la oricare alt partid comunist național (proletcultismul în sens larg, în accepția de cultură proletară, partinică, patriotică, eroică, triumfalistă). Acest proletcultism în sens larg și într-o accepție comună a existat în literatura română din 1948 până în 1989, chiar dacă regimului politic renovat nu i-a plăcut să-l mai numească într-un
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
e la fel de lamentabilă ca și literatura proletară revendicându-se de la partidul bolșevic sau de la oricare alt partid comunist național (proletcultismul în sens larg, în accepția de cultură proletară, partinică, patriotică, eroică, triumfalistă). Acest proletcultism în sens larg și într-o accepție comună a existat în literatura română din 1948 până în 1989, chiar dacă regimului politic renovat nu i-a plăcut să-l mai numească într-un mod atât de frust și de direct, fiind de dorit o denumire mai elegantă, cum ar
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
ideologice explicite în programul partidului comunist. Proletcultismul, în sensul originar avangardist moscovit din anii 1920, într-adevăr nu a existat la noi - are dreptate Sanda Cordoș, numai că nimănui nu-i e activ în minte acel sens inițial, special, ci accepția generală de cultură proletară partinică și triumfalistă. Să nu ne înșele schimbarea de vocabular. Rusescul "proletar" a fost substituit de formele lexicale sinonime "muncitor" și "muncitoresc". Doctrina însăși s-a remaniat. "Dictatura proletariatului" a fost înlocuită cu "democrația populară" și
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
de interes. Pisicar e - în ciuda transparenței sale aparente - unul dintre cuvintele cele mai înșelătoare. E, desigur, format cu sufixul de agent -ar de la pisică, dar la această derivare au putut conduce mai multe sensuri și motivații. Excludem din discuție, desigur, accepțiile destul de recente (încă neînregistrate de dicționare) ale derivatului: "crescător de pisici" (sensul cel mai previzibil, pornind de la valoarea de bază a sufixului) și, familiar-glumeț, "iubitor de pisici": "sunt mare pisicar și eu. Nimic mai frumos decât o pisică torcând în
Alte specializări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8214_a_9539]
-
mentală"? Sau în amîndouă? Sunteți, evident, înainte de toate scriitorul Andru. Ați lăsat cândva o catedră universitară - pentru a scrie, sau pentru o altă perspectivă de împlinire? - Împlinirea profesională înseamnă pentru unii să devii bogat, pentru alții să devii vedetă. Este accepția populară a împlinirii, sau accepția sălbatică a împlinirii, după care suntem clasați, distribuiți în funcții, căpătuiți ... Pentru mentalitatea sălbatică (generală azi) vedetele sunt mai grăitoare decât modelele. Vedetele sunt exhibate de masmedia, sunt mașini de făcut bani. Vedetismul se extinde
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
evident, înainte de toate scriitorul Andru. Ați lăsat cândva o catedră universitară - pentru a scrie, sau pentru o altă perspectivă de împlinire? - Împlinirea profesională înseamnă pentru unii să devii bogat, pentru alții să devii vedetă. Este accepția populară a împlinirii, sau accepția sălbatică a împlinirii, după care suntem clasați, distribuiți în funcții, căpătuiți ... Pentru mentalitatea sălbatică (generală azi) vedetele sunt mai grăitoare decât modelele. Vedetele sunt exhibate de masmedia, sunt mașini de făcut bani. Vedetismul se extinde, de la artiști la politicieni, până la
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
mari/ să dăm cu biciul/ cântând// să fluturăm tabla de metal să sune cât mai strident// dar când țipăm că nu vrem capul tăiat din farfurie/ când urlăm că nu asta/ nu nu asta" (# în rai). Testarea, mai curând în accepția experimentală decât în cea "tare" a termenului, merge împreună cu schimbarea perspectivei: procedeu folosit frecvent, la nivelul unui text sau al unui întreg ciclu. Două versuri subliniate și atent inserate într-un poem ("un om înmărmurit luat în stop-cadru inert traversând
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
argot", 1935, cf. Dobrescu 1938, Dragoș 1942), descris comparativ de G. Istrate, în studiul său "Noțiunea Ťfemeie stricatăť și terminologia animală" (1944-1945) și consemnat de altfel chiar în fasciculele dicționarului academic - Dicționarul limbii române (DLR), tomul VI, Litera M (1965-1968). Accepția peiorativă poate fi legată și de folosirea termenului pentru a desemna organul sexual feminin, de asemenea înregistrată în studiile mai vechi despre argou (Dragoș 1942). În limbajul familiar, epitetul se poate aplica - bărbaților și femeilor deopotrivă - pentru două trăsături care
Maimuță by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9750_a_11075]
-
unei persone (fie copilul, fie părintele săuă, un lucru sau o fantasmă. În genitalitatea adultă, obiectul este o persoana. Este perversiunea un act sexual? Unul de agresiune? Ce determină această fuziune aparte Între sexualitate și agresivitate, caracteristică perversiunii? Într-o accepție pe care i-o dă psihanaliza, conceptul de perversiune se Încadrează În categoria actelor sexuale, fără a fi obligatoriu genital, deci face parte din caracterul femeilor fără scrupule, dar nu numai. Există, de asemenea, acte de perversiune ca tâlhăria și
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
și spectacole, are atu ul descendenței dintr-o familie de actori. De mică a trăit În culise, ori În sala de repetiții și simte altfel momen tul acela inefabil, magic și chinuitor / Îmbătător al arderii scenice. Iluzia are o altă accepție. Efortul interpretului sau gîndul regizorului , coroborate cu propunerea drama turgului, sunt privite, de privilegiata cercetătoare, „din 189 năutru”(cum se spune În lumea noastră). Comentariul nu e frigid sau anapoda partizan, verdictul nu e dur, elogiul nu se pierde În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
împrumut cult din latină, ale cărui sensuri au fost însă modelate după limbile moderne, în primul rînd după franceză (așa cum o dovedesc îmbinările gen muzical, genuri și specii, pictură de gen etc.). Termenul gen nu a avut de la început o accepție gramaticală: în cele mai vechi gramatici românești, este folosit pentru acest sens termenul neam: la D. Eustatievici Brașoveanul (1757), la I. Heliade Rădulescu (1828) - "Aceste despărțiri le numim neamuri, și așa substantivul mai are încă și trei neamuri: bărbătesc, femeesc
Genul din gramatici și cel din chestionare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9209_a_10534]