1,639 matches
-
MASĂ ȘI SARE DENATURATA) ȘI CLORURA DE SODIU PURĂ, CHIAR SUB FORMĂ DE SOLUȚIE APOASA SAU CU ADAOS DE AGENȚI ANTIAGLOMERANTI SAU AGENȚI CARE ASIGURĂ O BUNĂ FLUIDITATE; APĂ DE MARE. Poziția cuprinde clorura de sodiu sau sare într-o accepție universal admisă. Sarea este utilizată în scopuri culinare (sare de masă, sare de bucătărie) dar ea are și multe alte întrebuințări. La nevoie ea poate fi denaturata pentru a o face improprie alimentației umane. Se clasifică aici: A) Sarea extrasa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
de art. 535 din Codul civil, care arată că "Sunt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial". S-a constatat că art. 112 din Codul penal operează cu două noțiuni: "bunuri" și "bani". Prin urmare, în accepția art. 112 din Codul penal "bunul" nu include și "banii", confiscarea echivalentului bănesc al bunurilor realizându-se în condițiile prevăzute de acest articol de lege. În context, s-a arătat că prezintă relevanță și dispozițiile art. 249 din Codul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270967_a_272296]
-
de securitate națională Politică de securitate națională trebuie să asigure protejarea intereselor naționale fundamentale și promovarea intereselor strategice ale României - aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană. Din punct de vedere al cadrului legislativ, avem în vedere: - definirea într-o accepție largă a conceptului de securitate națională; - revizuirea unor legi emise anterior adoptării Constituției (Legea privind siguranța națională, Legea de înființare și organizare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Legea de înființare și funcționare a S.R.I., Legea de organizare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170637_a_171966]
-
16 iunie 2005, și prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, Curtea a reținut implicațiile deosebirii terminologice dintre noțiunea de "caz excepțional", utilizat în accepția art. 114 alin. (4) din Constituție anterior revizuirii, și cea de "situație extraordinară", arătând că, deși diferența dintre cei doi termeni, din punctul de vedere al gradului de abatere de la obișnuit sau comun căruia îi dau expresie, este evidentă, același
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249137_a_250466]
-
contextul social global și a felului în care individul contribuie la acest context. În același timp, concepția Eriksoniană a identității a rămas în vigoare, cu rezultatul că termenul de "identitate" a continuat până de curând să fie folosit într-o accepție socio-istorică pentru ca, atunci când se pune problema legăturilor unei persoane cu ceilalți în general și cu un anumit grup de oameni în particular, a se face referiri la calități de profundă asemănare și de uniformitate a persoanelor. Metoda ambiguă și derutantă
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
referiri la calități de profundă asemănare și de uniformitate a persoanelor. Metoda ambiguă și derutantă a studiului identității a dus la interpretări mai degrabă restrictive ale conceptului, în funcție de două tendințe mai mult sau mai puțin opuse. Prima tendință favorizează o accepție primordialistă potrivit căreia sinele și apartenența la un grup sunt lucruri imuabile, definite de criterii obiective precum caracteristici biologice comune și predecesori comuni. A doua tendință, înrădăcinată în teoria construcționismului social, este aceea de a considera că identitatea este formată
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
social, este aceea de a considera că identitatea este formată de alegeri predominant tactice a unor anumite Astfel, această tendință pune sub semnul întrebării ideea potrivit căreia identitatea este un dat natural, caracterizat de criterii imuabile și presupus obiective. Ambele accepții ale identității trebuie să fie înțelese în contextele lor istorice și politice respective, contexte caracterizate de dezbateri pe probleme de clasă, rasă și etnicitate. Deși ambele au fost supuse criticilor, aceste accepții continuă să exercite influență asupra conceptualizărilor identității. Aceste
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
caracterizat de criterii imuabile și presupus obiective. Ambele accepții ale identității trebuie să fie înțelese în contextele lor istorice și politice respective, contexte caracterizate de dezbateri pe probleme de clasă, rasă și etnicitate. Deși ambele au fost supuse criticilor, aceste accepții continuă să exercite influență asupra conceptualizărilor identității. Aceste diferite explorări ale ‘identității’ demonstrează cât este de dificil să delimitezi și să clarifici un concept. Cum identitatea este un lucru virtual, este imposibil să fie definită în mod empiric. Studiile asupra
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
analize'. Într-adevăr, în loc să țină cont de mecanismele prin care conceptul de "identitate" se cristalizează ca realitate, mulți cercetători dovedesc o tendință de a-și urma propriile preconcepții în privința identității, într-un cadru mai mult sau mai puțin strict al accepțiilor discutate mai sus. În acest context, anumiți cercetători, precum Brubaker și Cooper, au sugerat să se renunțe complet la utilizarea conceptului. Pe de altă parte, alții au căutat să introducă niște concepte alternative în încercarea de a captura dinamica și
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
de identificare, potrivit căreia identitatea este constituită din diverse componente care sunt ‘identificate’ și interpretate de către indivizi. Construcția unei accepțiuni individuale a sinelui este înfăptuită prin alegerea personală a indivizilor și a valorilor cu care individul se asociază. Astfel de accepții ale identității sunt eliberatoare deoarece recunosc rolul individului în interacțiunea socială și în construcția identității. Antropologii au contribuit la dezbatere deplasând centrul de interes al cercetării: una dintre primele provocări pentru cercetătorul dornic de a întreprinde o cercetare empirică în
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
substanțe medicamentoase precum penicilina și steroizii, a unor substanțe alimentare din alge (precum "Chlorella"), a biocombustibililor sau crearea unor soiuri de plante hibride (care s-au dovedit foarte performante în cadrul "Revoluției verzi", începută în agricultură în jurul anului 1945). Biotehnologia, în accepția domeniului modern al ingineriei genetice, ia ființă abia prin anii 1970, o dată cu descoperirea ADN-ului recombinant. La sfârșitul anilor 1960 fuseseră descoperite și descrise "enzimele de restricție"; a urmat descoperirea tehnicii duplicării și apoi a sintezei genelor virale. În 1972
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
individului de către diversele configurații (sisteme de interdependență) în sânul cărora acesta trăiește și acționează. Conceptul este de asemenea prezent în scrierile lui Max Weber și ale lui Edmund Husserl. Noțiunea de habitus a fost popularizată de sociologul Pierre Bourdieu. În accepția lui Bourdieu, habitus este faptul de a socializa. Habitus-ul permite individului să se miște în lumea socială și să o interpreteze într-o manieră care pe de o parte îi este proprie, iar pe de altă parte este comună
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
de tablouri intitulate ""Improvizații"", și publică un amplu studiu, ""Über das Geistige in der Kunst"" ("Despre spiritual în artă", 1911), ce a contribuit la afirmarea artei abstracte. Termenul de "abstract" este însă mult prea general, folosirea lui a pendulat între accepții extremiste, întreaga artă fiind considerată "abstractă", ca rezultat al procesului de abstragere a realității în imagine, sau, dimpotrivă, "concretă", opera existând ca o realitate în sine. În 1930, Theo van Doesburg introduce termenul de "artă concretă", părându-i-se absurd
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
un fel de locomotivă, numită "Puffing Devil", dar care putea circula și pe drumurile rutiere. Contribuții de pionierat în domeniul motoarelor cu ardere internă au adus: Nicéphore Niépce, François Isaac de Rivaz, Gustave Trouvé și alții. Însă inventatorul automobilului în accepția modernă este considerat Karl Benz. În 1878, acesta proiectează un nou tip de motor cu ardere internă, mult îmbunătățit și care va fi patentat un an mai târziu. Părțile principale ale oricărui automobil sunt motorul, șasiul, caroseria și partea electrică
Automobil () [Corola-website/Science/297484_a_298813]
-
CONȚINUTURI A. LITERATURA ROMÂNĂ 1. Textul. Aspecte generale - elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcțiile comunicării; - textul literar/nonliterar; - text și context; - teme și motive literare; - literatura și alte arte. 2. Proza a. Proza narativa - accepții ale termenului; evoluție și tipologie (proza romantică, proza realistă; proza fantastică). b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvelă istorică, fantastică, psihologică; românul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; românul de până la al doilea război mondial, românul de dupa al doilea război mondial). c
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
de caracterizare a personajului. d. Limbajul prozei narative - modalități ale narării: povestire; rezumat, scena; - mărci ale prezenței naratorului; limbajul personajelor; vorbire directă și indirectă, stilul indirect liber; - registre stilistice (popular și cult, scris și oral etc.). 3. Poezia a. Poezia - accepții ale termenului; evoluție (poezia pașoptista; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului și ale clasicismului; simbolismul; tradiționalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirica și epica). b. Structura textului poetic - comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric); - tipuri de lirism
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorica, exclamația retorica, invocația retorica), figuri semantice (epitetul, comparația, metaforă, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsura metrica, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepții ale termenului: text dramatic, arta a spectacolului teatral. b. Specii dramatice (comedia, dramă); forme ale dramaturgiei în teatrul modern. c. Structura textului dramatic - construcția subiectului dramatic: conflicte dramatice, intrigă, scena, relații temporale și spațiale; - compoziția textului dramatic: act, scena, tablou
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
In domeniul ziaristicii, informația trebuie înțeleasă în dublu sens. Informația este un termen devenit celui de presă. Unii autori chiar definesc informația drept "procesul comunicării sociale și instituțile care asigură acest proces".1 ) Termenul de informație este folosit și în accepția de gen ziaristic, dar toate genurile ziaristice implică existența unei informații. Iată de ce pentru a delimita genul în sistemul mijloacelor de expresie ziaristică, termenul de știre este mai corespunzător, toată presa fiind purtătoare de informație tratată și selectată, semnificativă, nouă
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
În accepția modernă, un perpetuum mobile este un dispozitiv care își menține o "mișcare ciclică permanentă" încălcând legile de conservare acceptate, sau încălcând ireversibilitatea fenomenelor din natură, ireversibilitate de asemenea acceptată. Se discută despre următoarele tipuri de perpetuum mobile: Istoricul mașinilor cu
Perpetuum mobile () [Corola-website/Science/309546_a_310875]
-
fenomenelor din natură, ireversibilitate de asemenea acceptată. Se discută despre următoarele tipuri de perpetuum mobile: Istoricul mașinilor cu mișcare perpetuă se confundă cu istoria fizicii. Încercările de a realiza o astfel de mașină au dus la dezvoltarea cunoștințelor științifice. În accepție termodinamică se discută doar despre perpetuum mobile de speța întâi și a doua, corespunzător echivalenței dintre lucru mecanic și căldură. În sens larg, expresia este folosită la toate dispozitivele cu mișcare perpetuă, indiferent de formele de energie (electrică, magnetică etc.
Perpetuum mobile () [Corola-website/Science/309546_a_310875]
-
de filosofia bizantină. După cum ne spune Pavel Florenski, trăsăturile principale ale prieteniei (φιλία) sunt următoarele: Sfânta Scriptură preia acest termen și îi dă un conținut spiritual. El va semnifica iubirea creștină, bazată pe un sentiment și o comuniune personale. În accepția comună se vorbește de prietenii lui Corneliu Sutașul (Fapte 10, 24) și alte prietenii omenești (cf. Luca 11, 5, 6, 8, 16; 15, 6, 29; 23, 12). Se vorbește și de „prietenii lui Pavel” dintre care unii erau dregătorii Asiei
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
populând coloniile Llanquihue, Osorno, Valdivia cu etnici Germani. "Regiunea Magellan a fost incorporată, în 1843, cu etnici croați. Și zona Antofagasta a devenit populată." După 30 ani (1831-1861) de guvernare conservatoare, balanța politică a înclinat spre liberali (stânga politică, în accepție anglofonă). În acest timp creșterea economică a fost foarte puternică, datorită exploatărilor de salpetru, în regiunea Antofagasta. Aceste resurse au provocat gelozia boliviană, care a revendicat posesiunea teritoriului. Chiar după semnarea a mai multor tratate, părțile nu au găsit o
Chile () [Corola-website/Science/298085_a_299414]
-
lamentar, etc.) se folosește, de regulă, conjunctivul: :: Lamento que no hayas venido. O acțiune viitoare (mai rar o acțiune trecută) dependența de un verb care exprimă teamă poate fi redata și cu modul indicativ: În acest caz verbul temer are accepția de a bănui, a crede. Când se exprimă o stare afectiva față de un fapt real sau care se enunța că efectiv, folosirea conjunctivului este necesara: Expresiile și verbele care arată o posibilitate, o probabilitate cer totdeauna conjunctivul: Expresiile și verbele
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
bolții plantare astfel încât planta (talpa) vine în contact complet sau parțial cu solul. Această deformare, care poate determina dureri și oboseală, se poate corecta prin utilizarea de susținătoare plantare (talonete). Astfel, braț, mină, picior sînt utilizate în limbajul anatomiei cu accepții mai restrînse decît în LC ("limbajul comun"), desemnînd segmente ale membrelor (vezi definiția pentru picior in DEX, p. 686: "„Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la șold pînă la vîrful degetelor [...]”" și accepția dată aceluiași cuvînt în
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
în limbajul anatomiei cu accepții mai restrînse decît în LC ("limbajul comun"), desemnînd segmente ale membrelor (vezi definiția pentru picior in DEX, p. 686: "„Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la șold pînă la vîrful degetelor [...]”" și accepția dată aceluiași cuvînt în AF, XI , p. 93: "„Scheletul membrului inferior este format din scheletul coapsei, scheletul gambei și scheletul piciorului”" [sn]). Riscurile confuziei de sens, ale înțelegerii și utilizării neadecvate a termenilor sînt mai mari în cazul cuvintelor polisemantice
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]