3,948 matches
-
politică în relațiile internaționale 96 și dreptul sau autoritatea acesteia de a conduce. Legitimitatea transferă puterea în autoritate. Această transformare este o condiție esențială pentru acceptarea normelor politice și ordinii sociale instituționale.”51 Istoria gândirii politice prezintă o varietate de accepțiuni date acestui concept: legitimitatea supranaturală întemeiată pe natura divină a monarhului, pe vocația divină a guvernanților sau pe inspirația divină; legitimitatea civilă exprimă o apreciere valorică privind întemeierea și justificarea exercitării puterii politice; legitimitatea, accepțiune întâlnită în gândirea politică modernă
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
politice prezintă o varietate de accepțiuni date acestui concept: legitimitatea supranaturală întemeiată pe natura divină a monarhului, pe vocația divină a guvernanților sau pe inspirația divină; legitimitatea civilă exprimă o apreciere valorică privind întemeierea și justificarea exercitării puterii politice; legitimitatea, accepțiune întâlnită în gândirea politică modernă și contemporană, bazată pe încrederea în instituțiile puterii politice. Autoritatea unui conducător politic apare ca și competență profesională și interpersonală sau ca și drept de comandă oferit de poziția de lider în funcție de tipul de grup
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de acțiune pe care trebuie să-l adopte organismul politic în cazul consensului politic. Consensul se poate realiza pe o scară largă, între mai multe organisme politice, într-un stat asupra unor probleme fundamentale ale vieții politice. Într-o altă accepțiune, prin consens se realizează integrarea diferitelor interese sub egida unor partide politice.”52 V. Măgureanu distinge trei tipuri de consens: „consens de bază, vizează legitimitatea existenței comune în cadrul unei societăți; se constituie prin acordul de voință al membrilor asupra valorilor
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
consideră că sferele de influență sunt „expresia politicii de putere, a încercărilor unor state de a-și asigura un rol dominant în viața internațională.”63 Fenomenul capătă un aspect distructiv în condițiile subminării suveranității unui stat de către un altul. În accepțiunea sa, „zonele de influență reprezintă de fapt state sau grupuri de state sub o influență - ce, evident, comportă anumite gradații - ale unor puteri care încearcă în temeiul unor acorduri inegale, înrobitoare, să mențină situații 61 Duculescu, V. - În pragul mileniului
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ca la orice: metatranzitivitatea. Cum s-ar defini aceasta, pe scurt, fără volutele istorice presupuse de negocierea problematicii realului și pe treptata transmutare dinspre naturalețea empirică înspre medierea culturală - și literară - a percepției ? Iată, abia la pagina 88 a studiului, accepțiunea impusă chiar de Catrinel Popa: În ceea ce privește poezia ultimei jumătăți de secol, nu este nevoie de foarte mult efort pentru a înțelege că, în contextul schițat, esențială se dovedește și la acest capitol înscenarea, teatralitatea. S-a vorbit mult despre coborârea
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
ofertantă deopotrivă, splendid renovată. Ambele punctări au fost nu numai necesare, de bun-simț, dar și de efect asupra celor prezenți în seara de premieră într-o instituție ce de la o stagiune la alta își afirmă o personalitate distinctă. Managerul (în accepțiune tradițională directorul) Lucian Sabados gândește și trăiește fenomenul teatral la un ridicat grad de competitivitate. Nu se poate spune altfel despre un ins care se arată interesat să lucreze constant cu regizori de primă mărime, creatori, în măsură să producă
D'ale carnavalului și mai multe paranteze by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8763_a_10088]
-
o manualitate și printr-o capacitate de adaptare la spiritul formei și la somațiile materiei cu totul ieșite din comun, se transformă, finalmente, în ambiguă trăire estetică și în vibrație metafizică adîncă. Fără să fi fost un om cultivat în accepțiunea academică a cuvîntului, adică fără o cultură narativă solidă și sistematizată, dar cu o profundă cultură vizuală și cu un instinct infailibil al livrescului, Bitzan a intuit că una dintre cele mai eficiente modalități de a provoca interogații filosofice și
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
urmașilor urmașilor noștri, o viață liberă, înfloritoare, în viitor minunat, comunist"), "crăciun" era de altfel trecut la numele comune și definit, scurt, ca "sărbătoare creștină, amintind nașterea lui Hristos". Deși comerțul era exclusiv unul "de stat" și bineînțeles "socialist", în accepțiunea din Est a termenului "socialist", brazii de Crăciun, simbolul sărbătorii, cel mai evident, cel mai cunoscut și cu neputință de disimulat, se vindeau însă peste tot. Liber, la vedere, nu în ascuns, după același principiu al realităților paralele. Podoabele de
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
a fost posibil, desigur, datorită unor regizori extraordinari precum Vlad Mugur, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Radu Penciulescu, Horea Popescu, David Esrig sau Valeriu Moisescu. Ei își asumă actul regizoral de pe poziții polemice cu predecesorii, contrapunând vechiului concept de teatralitate o accepțiune modernă, care constă într-un proces de reașezare a artei spectacolului pe principii novatoare la toate nivelele, de la felul cum e citit un text și cum i se captează tensiunile la creativitatea actorului și concepția scenografică. Dintr-o atare perspectivă
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
obiceiurile tradiționale și insistînd, cu precădere, asupra elementelor eroice și civic-mobilizatoare. Cel ce scria literatură în românește era astfel individualizat în comparație cu un autor străin tradus sau citit în limba respectivă. Încercînd să sintetizăm elementele caracteristice pentru un "autor național", în accepțiunea românească de la mijlocul secolului al XIX-lea, ajungem la următoarea constatare: "autor național" însemna un etnic român care, fie pentru că își imagina că are talent, fie pentru că, într-adevăr, îl avea, fie pentru că i-l atribuiau conaționalii, fie pentru că, din
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
sensul, sau sensurile, sintagmei în discuție. Nu o face nici Călinescu, într-un studiu din 1964, intitulat chiar Eminescu, poet național 14. Este motivul pentru care, încercînd să aflu prin ce este definit Eminescu drept "poet național", am grupat posibilele accepțiuni pe care această construcție lexicală le-ar avea în funcție de centrul de greutate al argumentelor care o înconjoară. În consecință, "Eminescu poet național" ar avea următoarele accepțiuni: 1. etnică (vîrf al specificității etnice: "cea mai glorioasă întrupare a geniului românesc"); 2
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
încercînd să aflu prin ce este definit Eminescu drept "poet național", am grupat posibilele accepțiuni pe care această construcție lexicală le-ar avea în funcție de centrul de greutate al argumentelor care o înconjoară. În consecință, "Eminescu poet național" ar avea următoarele accepțiuni: 1. etnică (vîrf al specificității etnice: "cea mai glorioasă întrupare a geniului românesc"); 2. culturală (culme a specificului nostru cultural: "o conștiință de cultură"); 3. psihologică (expresia supremă a specificului psihologic al românilor: "ieșit din adîncul firei românești"); 4. etno-filosofică
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
poporului român: "expresia integrală a sufletului românesc"); 5. istorică (vîrf al concepției despre istorie a poporului român: "un maiestos sens al istoriei"); 6. artistică (vîrf al artei românești a cuvîntului: "cel mai genial poet al națiunei noastre"); În toate aceste accepțiuni, calificativul "național" circumscrie un superlativ absolut: "cel mai mare", "unicul" ș.a.m.d. Cum se poate lesne constata, diluîndu-și, prin supralicitare, capacitatea de cuprindere, formula "poet național" a ajuns o simplă etichetă, pusă pe un conținut eterogen, nemaiavînd nici o relevanță
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
datorită spectatorului suprainformat care vede ceea ce nu văd personajele. N-aș vrea să închei fără a adăuga că, aici, mai mult ca în oricare dintre cărțile sale de pînă acum, George Banu se revelă a fi și un moralist, în accepțiunea nobilă, deschisă a termenului, care îl definește pe cel care meditează asupra existenței umane, plecînd nu de la concepte și lucruri abstracte, ci, asemeni lui Montaigne, de la propria sa experiență, de la trăirile sale, pentru a găsi ceea ce e exemplar și important
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
experiențe culturale și sufletești similare, prin grefarea hieraticii bizantine pe arhitectura somatică a formei renascentiste, maestrul greco-hispanic este rima istorică perfect adecvată pentru o parte semnificativă din lucrările lui Vladimir Zamfirescu, în care estetica și ideologia, cea din urmă în accepțiunea ei etimologică de știință, de abilitate a ideii, sunt, în mod evident, de factură manieristă. Și asta nu doar în ceea ce privește morfologia elementară, alungirea formelor, prevalența conceptului față de anatomie etc., ci și în ceea ce privește perspectiva intelectuală care stă la baza compozițiilor, anume
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
a volutelor unor console sugerate de compozitor și angajarea într-un tip superior de formare a unei ambianțe muzicale (în Prop a Vicmar). Dincolo de asumarea acestor "variabile conceptuale", interpretului îi mai este dat să releve variile straturi de percepție și accepțiuni ale unor atare lucrări: sensul finalității (ca scop al traseului temporal), sensul gramatical (ca dispoziție particulară a obiectelor sonore), sensul figurativ (ca declanșator de sugestii și asociații muzicale) și, nu în ultimul rînd, sensul etic (cel ce mărturisește raportul dintre
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
tip de privire mult mai familiar unui mediu catolic. Altfel spus, el și-a asumat, însingurat și, evident, în contratimp, o filosofie antropocentristă, o disciplină clasică și o formă de gesticulație eroică. Aproape că nu este ipostază a umanului, în accepțiune biologică, sociologică, morală și formală, pe care pictorul să n-o fi avut în vedere, să n-o fi investigat asiduu, prin reveniri și prin variante, și a cărei salvare să n-o fi rîvnit în absolut. Individul și grupul
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]
-
secvență de luare de decizii; planificare, dezvoltare, implementare, determinarea rezultatelor și diseminare; lucrul cu ipoteze, prin generarea și testarea acestora. Evaluarea poate fi psihometrică (apelând la teste) sau se poate realiza prin alte mijloace (calitativă); spre deosebire de testare, evaluarea are o accepțiune mai largă și nu urmărește doar măsurarea și raportarea la o populație, ci este centrată pe identificarea de nevoi sau probleme. Evaluarea psihologică presupune o pregătire psihologică de bază, de nivel de licență, iar când este însoțită de testare, cere
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
tendințe. Respingerea a funcționat nu pentru că e mai ușor să pari inteligent negînd și contestînd, decît admirînd și savurînd, ci pentru că negația e parte esențială și indispensabilă a spiritului, în timp ce lăcomia a fructificat-o, oarecum șmecherește, în cea mai neaoșă accepțiune prevert-iană: "grăbiți-vă să mîncați pe iarbă, înainte ca ea să mănînce din voi". Dar Stockhausen a fost și un destoinic admirator, mai puțin de dragul modelor (care, se știe, au jucat un rol imens în avangarda de după 1945), cu scopul
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
Bitzan și Ion Șetran care, dintr-un oportunism care ar merita o atenție mai mare și o analiză mai amănunțită, au acceptat un negoț direct și explicit cu regimul. Cel de-al doilea segment îi includea pe artiștii oficiali în accepțiunea nepeiorativă a cuvîntului, adică pe acei artiști care au reușit să se facă acceptați atît la nivelul propagandei de partid, cît și la nivelul larg al opiniei publice, fără compromisuri amendabile și fără concesii evidente. Cel de-al treilea segment
Cinci decenii de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8949_a_10274]
-
alcătuită preponderent din artiștii care au debutat în deceniul șapte. Exista vag și un al patrulea segment, dar unul difuz și cu puține șanse de coagulare din pricina suspiciunii și a ostilității oficiale, acela care privea expresiile și atitudinile neconvenționale în accepțiunea strictă a cuvîntului. Exprimat mai mult individual decît ca o tendință largă și explicită, acest comportament artistic îi avea ca protagoniști de frunte pe Geta Brătescu, Ion Bitzan, Ion Grigorescu etc., în timp ce unii dintre pionierii săi, Paul Neagu, de pildă
Cinci decenii de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8949_a_10274]
-
experiențele eului, expunându-le privirii cititorului. Sinceritate maximă, patetism asumat, autenticitate fără halou literar, am zice, parcurgând episoadele de spital ale autorului-narator-protagonist, povestaș neobosit al vieții sale. Însă, așa cum nu avem aici proză propriu-zisă, pseudo-referențială, nu descoperim nici un jurnal în accepțiunea curentă, un document al mișcărilor lăuntrice și sociale. Intervine, decisiv, componenta artistică, acel unghi de refracție ficțională ce transformă materia existențială brută în literatură semnificativă și expresivă. Până la urmă, un termen ca autoficțiune și o colecție ca Ego-proză i se
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
Radu Cosașu realizează, prin Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață (numele complet al cărții ieșite pe piață de câteva zile) un jurnal exterior, întemeiat pe datele de apariție ale ziarelor, și simultan un roman-foileton în cea mai strictă accepțiune, cu personaje în carne și oase, intrate - însă - la timp sub microscopul presei. Ambele remacabile, hrănindu-se neîntrerupt din viață și acordând vieții cuvenitul respect. Ambele exploatând cu folos un gen la rândul său parazit - dar peste poate de energic
Pururi tânăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9048_a_10373]
-
o manualitate și printr-o capacitate de adaptare la spiritul formei și la somațiile materiei cu totul ieșite din comun, se transformă, finalmente, în ambiguă trăire estetică și în vibrație metafizică adîncă. Fără să fi fost un om cultivat în accepțiunea academică a cuvîntului, adică fără o cultură narativă solidă și sistematizată, dar cu o profundă cultură vizuală și cu un instinct infailibil al livrescului, Bitzan a intuit că una dintre cele mai eficiente modalități de a provoca interogații filosofice și
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
trecut primul șoc, lucrurile au prins să se limpezească și paradoxul și-a pierdut treptat din agresivitate. Prevăzînd o asemenea reacție, regretatul profesor și estetician Titus Mocanu, unul dintre teoreticienii și analiștii acestui gen de artă, explica în catalogul expoziției accepțiunea termenului concret prin sensul originar al cuvîntului latinesc concretum care desemna "agregare exactă a mai multor elemente", înainte de a semnifica "obiect real, palpabil," așa cum îl înțelegem noi astăzi. Arta concretă este, așadar, o alcătuire severă, o structurare în care prevalentă
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]