4,868 matches
-
apei, acești carbonați dubli se descompun astfel : Dicianura de cupru Cu(CN)2 rezultă sub formă de precipitat galben - brun, prin tratarea sulfatului de cupru divalent cu cantitatea steochiometric necesară de cianura de potasiu sau prin acțiunea acidului cianhidric asupra acetatului de cupru divalent. Combinația Cu(CN)2 are stabilitate redusă, se transformă ușor în Cu[Cu(CN)2]. H2O și apoi în monocianură de cupru cu degajare de dician. Ditiocianatul de cupru se obține sub formă de precipitat negru cristalin
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
stabilitate redusă și în contact cu apa ( mai rapid în prezența unui sulfit sau a dioxidului de sulf în soluție apoasă) se transformă în monotiocianat de cupru. Dupa uscare rapidă, ditiocianatul de cupru poate fi păstrat bine la temperatură obișnuită. Acetatul cuprului divalent Cu(CH3COO)2 ∙ H2O se separă prin concentrarea la 30°C a soluțiilor care au rezultat prin dizolvarea oxidului, carbonatului bazic sau a acetatului bazic de cupru divalent în acid acetic și prin tratarea sulfatului de cupru cu
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
cupru. Dupa uscare rapidă, ditiocianatul de cupru poate fi păstrat bine la temperatură obișnuită. Acetatul cuprului divalent Cu(CH3COO)2 ∙ H2O se separă prin concentrarea la 30°C a soluțiilor care au rezultat prin dizolvarea oxidului, carbonatului bazic sau a acetatului bazic de cupru divalent în acid acetic și prin tratarea sulfatului de cupru cu acetat de calciu, cu acetat de bariu sau de plumb. Combinația Cu(CH3COO)2 ∙ H2O se prezintă în cristale clinorombice, verzi - închis ( cu nuanță albastră ), care
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
cuprului divalent Cu(CH3COO)2 ∙ H2O se separă prin concentrarea la 30°C a soluțiilor care au rezultat prin dizolvarea oxidului, carbonatului bazic sau a acetatului bazic de cupru divalent în acid acetic și prin tratarea sulfatului de cupru cu acetat de calciu, cu acetat de bariu sau de plumb. Combinația Cu(CH3COO)2 ∙ H2O se prezintă în cristale clinorombice, verzi - închis ( cu nuanță albastră ), care sunt ușor solubile în apă. Pe lângă monohidratul acetatului de cupru divalent se cunoaște și pentahidratul
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
2 ∙ H2O se separă prin concentrarea la 30°C a soluțiilor care au rezultat prin dizolvarea oxidului, carbonatului bazic sau a acetatului bazic de cupru divalent în acid acetic și prin tratarea sulfatului de cupru cu acetat de calciu, cu acetat de bariu sau de plumb. Combinația Cu(CH3COO)2 ∙ H2O se prezintă în cristale clinorombice, verzi - închis ( cu nuanță albastră ), care sunt ușor solubile în apă. Pe lângă monohidratul acetatului de cupru divalent se cunoaște și pentahidratul Cu(CH3COO)2 ∙ 5H2O
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
și prin tratarea sulfatului de cupru cu acetat de calciu, cu acetat de bariu sau de plumb. Combinația Cu(CH3COO)2 ∙ H2O se prezintă în cristale clinorombice, verzi - închis ( cu nuanță albastră ), care sunt ușor solubile în apă. Pe lângă monohidratul acetatului de cupru divalent se cunoaște și pentahidratul Cu(CH3COO)2 ∙ 5H2O sub formă de cristale albastre, care pierd apa de cristalizare la 140°C și se descompun la 250°C. Prin fierberea soluțiilor apoase ale acetatului de cupru divalent se
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
în apă. Pe lângă monohidratul acetatului de cupru divalent se cunoaște și pentahidratul Cu(CH3COO)2 ∙ 5H2O sub formă de cristale albastre, care pierd apa de cristalizare la 140°C și se descompun la 250°C. Prin fierberea soluțiilor apoase ale acetatului de cupru divalent se separă cristale albastre ( solubile în exces de amoniac ) de acetați bazici de cupru divalent. Acetații bazici ai cuprului divalent sunt folosiți la combaterea tăciunelui la cereale și ca pigment în vopselele de ulei cu apă. Acetatul
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
2 ∙ 5H2O sub formă de cristale albastre, care pierd apa de cristalizare la 140°C și se descompun la 250°C. Prin fierberea soluțiilor apoase ale acetatului de cupru divalent se separă cristale albastre ( solubile în exces de amoniac ) de acetați bazici de cupru divalent. Acetații bazici ai cuprului divalent sunt folosiți la combaterea tăciunelui la cereale și ca pigment în vopselele de ulei cu apă. Acetatul cuprului divalent cu acetatul de amoniu sau cu acetații a o serie de elemente
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
cristale albastre, care pierd apa de cristalizare la 140°C și se descompun la 250°C. Prin fierberea soluțiilor apoase ale acetatului de cupru divalent se separă cristale albastre ( solubile în exces de amoniac ) de acetați bazici de cupru divalent. Acetații bazici ai cuprului divalent sunt folosiți la combaterea tăciunelui la cereale și ca pigment în vopselele de ulei cu apă. Acetatul cuprului divalent cu acetatul de amoniu sau cu acetații a o serie de elemente formează acetați dubli 2Cu(CH3COO
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
acetatului de cupru divalent se separă cristale albastre ( solubile în exces de amoniac ) de acetați bazici de cupru divalent. Acetații bazici ai cuprului divalent sunt folosiți la combaterea tăciunelui la cereale și ca pigment în vopselele de ulei cu apă. Acetatul cuprului divalent cu acetatul de amoniu sau cu acetații a o serie de elemente formează acetați dubli 2Cu(CH3COO)2 ∙ Prin combinarea acetatului de cupru divalent cu arsenitul cuprului divalent se formează verdele lui Schweinfurt, de formuă Cu(CH3COO)2
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
se separă cristale albastre ( solubile în exces de amoniac ) de acetați bazici de cupru divalent. Acetații bazici ai cuprului divalent sunt folosiți la combaterea tăciunelui la cereale și ca pigment în vopselele de ulei cu apă. Acetatul cuprului divalent cu acetatul de amoniu sau cu acetații a o serie de elemente formează acetați dubli 2Cu(CH3COO)2 ∙ Prin combinarea acetatului de cupru divalent cu arsenitul cuprului divalent se formează verdele lui Schweinfurt, de formuă Cu(CH3COO)2 ∙ 3Cu(AsO2)2 sau
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
în exces de amoniac ) de acetați bazici de cupru divalent. Acetații bazici ai cuprului divalent sunt folosiți la combaterea tăciunelui la cereale și ca pigment în vopselele de ulei cu apă. Acetatul cuprului divalent cu acetatul de amoniu sau cu acetații a o serie de elemente formează acetați dubli 2Cu(CH3COO)2 ∙ Prin combinarea acetatului de cupru divalent cu arsenitul cuprului divalent se formează verdele lui Schweinfurt, de formuă Cu(CH3COO)2 ∙ 3Cu(AsO2)2 sau [ Cu{Cu(AsO2)2}3
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
de cupru divalent. Acetații bazici ai cuprului divalent sunt folosiți la combaterea tăciunelui la cereale și ca pigment în vopselele de ulei cu apă. Acetatul cuprului divalent cu acetatul de amoniu sau cu acetații a o serie de elemente formează acetați dubli 2Cu(CH3COO)2 ∙ Prin combinarea acetatului de cupru divalent cu arsenitul cuprului divalent se formează verdele lui Schweinfurt, de formuă Cu(CH3COO)2 ∙ 3Cu(AsO2)2 sau [ Cu{Cu(AsO2)2}3](CH3COO)2, care nu se folosește în
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
divalent sunt folosiți la combaterea tăciunelui la cereale și ca pigment în vopselele de ulei cu apă. Acetatul cuprului divalent cu acetatul de amoniu sau cu acetații a o serie de elemente formează acetați dubli 2Cu(CH3COO)2 ∙ Prin combinarea acetatului de cupru divalent cu arsenitul cuprului divalent se formează verdele lui Schweinfurt, de formuă Cu(CH3COO)2 ∙ 3Cu(AsO2)2 sau [ Cu{Cu(AsO2)2}3](CH3COO)2, care nu se folosește în pictură, deoarece sub acțiunea reducătoare a mucegaiului
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
folosind cuțite de sticlă. Secțiunile semifine au fost preluate pe lame de sticlă, colorate cu albastru de toluidină și analizate la microscopul fotonic, iar cele fine au fost depuse pe grile de 400 Mesh, contrastate cu citrat de plumb și acetat de uranil și analizate la microscopul electronic cu transmisie. După cele mai relevante aspecte au fost realizate fotografii. IV.STRUCTURA ORGANELOR VEGETATIVE ȘI DE REPRODUCERE ÎN CURSUL PROCESULUI DE ONTOGENEZĂ LA Salvia officinalis L. La aceasta plantă am analizat organele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
mai folosiți sunt: Azotatul de argint se folosește în concentrații de 1-10% ca agent cauterizant pentru dirijarea granulării și în concentrații mai mici: 1-2%o ca antiseptic citofilactic în plăgile infectate, în tratamentul cistitelor și intraconjunctival în profilaxia conjunctivitei neo-natorum. Acetatul de argint coloidal se folosește în creme, pentru tratamentul infecțiilor în arsuri. 1.3.2.2.2. Compușii de mercur Si-au restrâns mult câmpul de utilizare, dintre aceștia mulți fiind scoși din practica medicală datorită riscului intoxicației cu mercur
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
Principiul metodei. Arsenul din compușii cu arsen se reduce cu hidrogen la hidrogen arsenat, care dă o clorura mercurica, o combinație colorată în galben-brun. 68 Reactivi -acidul sulfuric concentrat; clorura de staniu; granule de zinc; -hârtie de filtru îmbibata cu acetat de plumb ; -soluție etalon pentru arsen ; iodura de potasiu, sol.5% ; parafina, soluție de 5% în eter de petrol ; -colodiu. Pregătirea soluției pentru analiză - mineralizarea umedă Sucul de fructe - produs fermentescibil, dar nefermentat obținut din fructe sănătoase și capete proaspete
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
inferioară a extractorului. Are loc sifonarea și alcoolul cu zaharoza solubilizată trece în balonul cotat. Încălzirea se realizează astfel încât să avem o sifonare la 5 minute. Pentru analiză se cântăresc 26 g tăiței de sfeclă, se adaugă 3 ml de acetat de Pb, se amestecă cu 10 ml soluție de alcool de 90%. Tubul sifonului se acoperă cu un dop de vată, astfel încât la sifonare să nu poată fi antrenată și sfecla. Nivelul tăițeilor din extractor trebuie să fie sub nivelul
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
care țin cont de volumul de suc conținut în greutatea normală a sfeclei. Digestia apoasă la cald Proba de analizat formată din 26 g de tăiței de sfeclă se cântăresc într-o capsulă de porțelan, se adaugă 7 ml de acetat de Pb, amestecul se trece într-un balon cotat marcat la un volum de 201,5 ml pentru digestie. Creșterea de 1,5 ml se face pentru a compensa volumul ocupat de subtanțele insolubile din marc (tăiței) și de precipitatul
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
Pb, amestecul se trece într-un balon cotat marcat la un volum de 201,5 ml pentru digestie. Creșterea de 1,5 ml se face pentru a compensa volumul ocupat de subtanțele insolubile din marc (tăiței) și de precipitatul de acetat de Pb. În balon se introduce apa caldă, până la 4/5 din volumul balonului, se menține balonul pe baie de apă încălzită la 85șC și se menține 30 minute. Conținutul balonului se agită prin rotație, după 30 minute se sparge
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
digestia la rece, însă datorită corectării volumului cu 1,5 ml, corespunzător substanțelor insolubile, determinarea nu este de precizie maximă. Digestia apoasă la rece La greutatea normală a sfeclei de 52 g se adaugă 178,2 ml soluție diluată de acetat de Pb, în vasul de digestie, se închide vasul ermetic și se agita 3 minute, se filtrează și se polarimetrează în tub de 400 mm. Această metodă este cea mai simplă și cea mai rapidă, însă necesită un grad de
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
de zahăr care se trec cantitativ, cu 75 ml apă distilată, întrun balon cotat de 100 ml, dizolvându-se prin agitarea ușoară a balonului. După dizolvarea completă a zahărului dacă soluția nu este complet limpede se folosește o picătura de acetat bazic de Pb. Se umple balonul cu apă până aproape de semn și se ține la această temperatură timp de 20-30 minute. Se completează balonul până la semn se șterge gâtul balonului cu hârtie de filtru și se filtrează cât mai repede
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
mare se realizează prin diluarea amestecului de monomeri cu un precipitant mai slab /31,32/. Sherrington și colab. /19/ urmăresc suprafața specifică BET a rășinilor polimerice înalt reticulate, derivate din monomerii metilmetacrilatului, sintetizate prin polimerizarea în suspensie utilizând drept porogeni: acetatul de butil, xilenul, izobutiratul de etil, acetatul de izobutil și acetatul de propil cu scopul de a găsi condițiile de reglare a microstructurii acestor polimeri. Se constată că există o strânsă dependență între natura și cantitatea de diluant folosit și
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
monomeri cu un precipitant mai slab /31,32/. Sherrington și colab. /19/ urmăresc suprafața specifică BET a rășinilor polimerice înalt reticulate, derivate din monomerii metilmetacrilatului, sintetizate prin polimerizarea în suspensie utilizând drept porogeni: acetatul de butil, xilenul, izobutiratul de etil, acetatul de izobutil și acetatul de propil cu scopul de a găsi condițiile de reglare a microstructurii acestor polimeri. Se constată că există o strânsă dependență între natura și cantitatea de diluant folosit și suprafața specifică a polimerului final. Autorii au
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
mai slab /31,32/. Sherrington și colab. /19/ urmăresc suprafața specifică BET a rășinilor polimerice înalt reticulate, derivate din monomerii metilmetacrilatului, sintetizate prin polimerizarea în suspensie utilizând drept porogeni: acetatul de butil, xilenul, izobutiratul de etil, acetatul de izobutil și acetatul de propil cu scopul de a găsi condițiile de reglare a microstructurii acestor polimeri. Se constată că există o strânsă dependență între natura și cantitatea de diluant folosit și suprafața specifică a polimerului final. Autorii au obținut valori pentru suprafața
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]