378 matches
-
cu palmele desfăcute, și a început să împingă gospodărește, cu tălpile, pământ peste mormântul lui Haiduc. Picioarele! N-am mai văzut asemenea picioare...! Umflate, lăbărțate, crăpate, cu niște călcâie elefantine și niște falii laterale în care al rigoare se puteau aciua greierii în sezonul hibernal. Tumefiate asemenea unor butuci de miile de lovituri primite de-a lungul vieții sale, lățite și deformate în urma pișcăturilor și mușcăturilor de furnici, țânțari, viespi, păianjeni, coropișnițe și urechelnițe, având o culoare vineție-maronie-roșietică, cu unghii mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
că au tras cei de la Bateria I, se întâmplase diversiunea cu "libienii din Pantelimon", pe care o prezintă Cartianu 30 în lucrarea sa. Vreo 60 de milițieni și securiști au fost trimiși spre Brănești cu misiunea de a opri teroriștii aciuați în pădure să vină spre Capitală. La Neferal au fost opriți de militari ai armatei și tratați ca teroriști. Fiind puși în legătură cu Miliția Capitalei, care preluase ordinul de la Militaru, aceștia primesc ordin să se prezinte la Miliția Pantelimon. Acolo, li
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
or fi udat bateriile?). Caraghioasă situație. De ce nu mă caută? Ar fi trebuit să termine dimineața, așadar timpul a expirat. Poate cred că m-am cărat. Să tot fie de mers câteva zeci de kilometri pe drumuri noroioase. Să mă aciuez aici. O fi mergând vreun telefon în altă căsuță pentru turiști. (Pe-aici turist e un cuvânt urât, sau cel puțin negativ. Turistul cu casă proprie e numit gotlandez de vară.) Îmi vine greu să scriu pe hârtie creponată, mai
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
s-a întâlnit cu Comenius în Olanda, trăia într-un castel mic și liniștit de lângă Leiden. Dar se afla acolo invitat de aceeași „regină de o iarnă” a Boemiei, Elisabeta Stuart, văduva Electorului Friedrich. Scăpase de bănuielile parizienilor, dar se aciuase într-un adăpost mai sigur. Nu avea chef să stârnească zvonuri noi stând prea mult de vorbă cu ghinionistul Comenius 11. A apucat doar să-l prevină „frățește” că nu are ce căuta în Franța lui Richelieu. Comenius știa. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se alăturau semenilor lor pentru a îngroșa stratul de omăt. John nu avea căciulă și fulgii s-au așezat în părul său bogat, reușind să clădească și acolo un strat de cîțiva centimetri. La început scutura zăpada aceea care se aciuase în podoaba sa capilară, apoi a renunțat, mai ales că și ceilalți prezenți la înmormîntare, suportau stoic situația. Venise tocmai din Alabama, din orașul Mobile, ca să-l conducă pe ultimul drum pe tatăl său, un pădurar destoinic de prin părțile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Herbert von Karajan și Rubinstein la pupitru! Îți închipui! Am primit și un dar din Franța, de la Paris: Malraux "Antimémoires", Céline "Voyage au bout de la nuit" și Sartre "Le mur". Astea ar fi faptele generale ce mi s-au mai aciuat în memorie! Mai vorbește-mi și tu despre tine, zilele petrecute la București și ce mai faci! Mi-e dor de tine, dar pe frigul ăsta infernal nu știu cînd vom reuși să ne reîntîlnim! Poate vii tu pe aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
harcea-parcea, dezorientat și debusolat, gata-gata să renunțe la iubirea lui concretă, reală și carnală pentru frumoasa și pătimașa Ildiko, de dragul unor noțiuni abstracte, generale și impalpabile, de o demagogie strigătoare la cer, echivalentă doar cu discursurile bombastice ale ploșnițelor semianalfabete aciuate în confortabilele și bănoasele fotolii parlamentare. ... patria, patriotism, patria-mumă, naționalism, etc., etc. Drept care, flăcăul nostru, ținându-se ferm pe poziția inițială, a adus drept argument în apărarea iubitei sale de origine hună un raționament zdrobitor din arsenalul filozofic al strămoșilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
știi la locul lui de o viață, tot astfel este și dânsul. Totuși, într-o zi, Teodosie s-a apropiat de mine și mi-a cerut să-l ajut cumva, să-l sfătuiesc ce să facă "într-un caz". Se aciuase lângă el un animal care nu era un vagabond oarecare, părea un câine aristocrat, un fel de conte al dinților. Animalul, un lup alsacian, se ținea cu dragoste de Teodosie. "Mă tem să nu-mi spuie că l-am furat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
să reziste eroic doar prin cultură. Sărbătorirea unui sfert de veac de la înființarea Solidarității prinde România tot pe picior greșit și tot la șpriț. Bancurilor le-a luat locul gripa aviară, adusă nu de păsări călătoare, ci de zburătoare indigene aciuate în Parlament, ministere, curți care mai de care mai supreme și mai constituționale, parchete, partide politice - cu toate istorice. Să nu uit - rezistența doar prin cultură rezistă, în continuare, oricărei însușiri a culturii politice. Neînțelegând că nu ai cum să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
a primit la Casa de copii. A dormit sub cerul liber, a mâncat din gunoaie, dar le-a preferat pe acestea decât să se apuce de furat sau să dea cuiva în cap sau să devină un aurolac. Acum era aciuat pe lângă o firmă particulară, unde făcea de pază noaptea, alte munci - ziua, iar pentru acestea i se dădea ceva de mâncare și i s-a asigurat și o cămăruță în care să locuiască. Mi-a arătat cu o oarecare mândrie
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
crăpceni agățați. Erau niște pești minunați, cam de 1 kilogram fiecare, cu o carne delicată și dulce. Pe mal mai pescuiau chilieni și turiști străini, înarmați până în dinți cu scule "de milioane", dar care nu prea aveau noroc și se aciuau pe lângă noi pentru "a prinde meserie". Secretul era nada, respectiv râmele adunate de nu știu pe unde de "colectivul ambasadei", din fiecare deplasare, în afară de 20-30 de crapi, întorcându-ne și cu câteva sticle de Pisco sau whisky, primite cadou de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
susținea că locul cu pricina era sfânt, mai sfânt decât cel de la Sfântul Petru, și amărâții din satele vecine duraseră acolo din trunchiuri de brad o bisericuță și o fântână. Cu timpul, nimeni nu-și mai aducea aminte când se aciuase acolo și un pustnic. Bătrânii po vesteau că asta se Întâmplase În vara când molima cea nouă secerase multe vieți. Pe neașteptate, aripa morții se Întinsese peste ținutul muntos cu aer curat și ape limpezi, unde oamenii mureau de bătrânețe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se strecoare ori un copchil ori taică-tu, Ghiță, că-i slab și subțire și să vadă ce poate lua din râpă, i-am spus eu să caute furculițe și linguri boierești. S -a dus pe seară, după ce lumea se aciuase pe la case, a ales ce-a ales, că nu era decât lumina lunii, dar la întoarcere nu a văzut fântâna nou săpată ce-i aghe începută, la chetruit. Nefiind împrejmuită a chicat în ea. A tot încercat el să iasă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
estetice ale lui Proust; noțiunea de Bavaria am căpătat-o, tot atunci, prin Lola Montez - înainte cu mult de a-l visa pe Ludovic al II-lea), lecturi de taină (closetul, podul sau ascunzișurile grădinii) pe măsura bordelului care se aciuase iarăși în casa din strada General Poetaș (moștenind, sub cu totul altă formă și sub altă istorie, pe cel de pe vremea când strada se numea Dézsma utca). Se produseseră, între timp, schimbări în vagoanele Cotuțeștilor, care încetaseră a se conforma
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
până unde „castel” ? În franțuzește, cuvântul acesta, arhaism de origine provensală, înseamnă un mic castel medieval, mai mult sau mai puțin întărit. Curtea-Veche nu avea nimic comun cu așa ceva. Era fostul palat al lui Brâncoveanu, căzut în părăsire. Acolo se aciuaseră, într-o perioadă de anarhie, după plecarea lui Mavrogheni, o seamă de derbedei și teleleici, în frunte cu unul Melamos și una Marghioala, care și-au făcut mendrele în cel mai autentic stil de carnaval (lumea cu josul în sus
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cu trei copii. Tatăl meu murise pe front, în atacul de la Pearl Harbour. Pe la 10 ani eram destul de înaltă și frumoasă după cum se exprimau cei din jurul meu. Viața mea era atât de aspră, încât am fugit de acasă. M am aciuat pe lângă un templu unde m-a găsit un domn ce mi-a oferit ajutor. Domnul m-a prezentat unei Gheișe renumite care mi-a testat aptitudinile, apoi m-a admis ca ucenică. Mai târziu, acel domn avea să-mi devină
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
e tare ca lemnul. Voi mai fi în învățământ? Nu știu. Mă vor scoate la pensie cu pensie ori fără? Nu știu. La ce școală voi fi repartizată dacă mai sunt menținută în învățământ? Nu știu. La cine mă voi aciua dacă mă vor despărți de Mimi? Nu știu. Această nesiguranță nu e numai a mea, ci a tuturor. Eu nu mai cred în teza ta de doctorat, decât după ce se va fi izbit de invazia poeților toată lumea; din o suferință
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
crăpceni agățați. Erau niște pești minunați, cam de 1 kilogram fiecare, cu o carne delicată și dulce. Pe mal mai pescuiau chilieni și turiști străini, înarmați până în dinți cu scule "de milioane", dar care nu prea aveau noroc și se aciuau pe lângă noi pentru "a prinde meserie". Secretul era nada, respectiv râmele adunate de nu știu pe unde de "colectivul ambasadei", din fiecare deplasare, în afară de 20-30 de crapi, întorcându-ne și cu câteva sticle de Pisco sau whisky, primite cadou de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Armatei Rusesci și nu sunt Însoțiți de pașapoarte În regulă și vă invit”, etc., etc. Exprimarea ministeriabilului fusese mult mai draconică și anume „...a nu se tolera intrarea În țară a persoanelor nedomiciliate În țară”. Pesemne că acești indivizi se aciuau pe lângă trupele rusești și românești dacă e să luăm În calcul varianta exprimată de ministrul de Interne În circulara sa nr.10.624/iunie 1877, trimisă tuturor prefecturilor interesate: „(...) Pentru siguranța Armatelor ruse și române se simte necesitatea ca autoritățile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
libere de sălbaticul comunism, ci și Începuseră a trimite loturi masive În Palestina. a.n. Pogrom și „informațiuni” Astfel, Începând cu anul 1945, la fiecare 29 iunie se comemora În toate comunităților evreiești din țară acest act nesăbuit al nemților aciuați pe la noi În așteptarea trecerii Prutului, spre frontul de Răsărit. Cu toată ura viscerală pe care o aveau evreii față de Mareșal, totuși În documentul arhivistic intitulat „Comemorarea zilei de 29 iunie 1947 la Huși” nu este pomenit nicio dată numele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Își puseseră fracurile de gală și cuvenitele papioane, iar pe cap vestitele șepci leniniste sau băști proletare deoarece se Împlineau doi ani de la constituirea organizației lor, ghidată politic de către Partidul Comunist Român. Cu acest prilej, cei câțiva adepți se aciuaseră În cine știe care sală din Orașul dintre Vii pentru a pune-o de-o moțiune ce urma a lua calea Capitalei patriei noastre dragi. Documentul nu a fost semnat dar bănuim că autor i-a fost vrednicul Iancu Gutman, cel care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
noblețea spirituală. În realitate, cultura nu este suferindă și nici pe moarte. Ceea ce se întâmplă cu ea acum nu e diferit de ceea ce sa întâmplat întotdeauna: cultura na fost niciodată iubită de masele largi. Altfel, în nișele în care se aciuează, ea o duce bine mersi. E adevărat, multe dintre faptele culturale care ne sunt prezentate la televizor sunt muribunde, dar așa au fost de la bun înce put, niște avortoni culturali - în fine, asta e o altă poveste. Această atitudine caritabilă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Numai ce mă vede Mișa, că și începe a povesti: Dacă ai ști, mata,boierule, de câte ori i-am adus eu aici pe Eminescu și Creangă în vizită!...După ce terminau de pus la cale cine știe ce treburi, treceau fuguța strada și se aciuau la Bolta Rece, unde continuau cisla în fața unei ulcele cu vin... Ca să nu-l țin din treburi pe Mișa, îi spun: Am să te rog ca mâine să mă aștepți în Piața Unirii, așa cam pe la chindie. Vreau să mergem
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
șî el tot nu doarmi, a-nceput sî aduni merili” (Izvoare - Soroca). Suflarea apariției avimorfe instituie starea de latență, provocând retragerea conștientului și pierderea controlului exercitat de acesta. În credințele arhaice, suflatul are puteri apotropaice, fiind practicat pentru alungarea spiritelor aciuate la suprafața apei, dar și pentru definitivarea efectului taumaturgic al descântecului. Principiul magic catalizator stă în puterea interioară, aerul expirat bucal este încărcat cu energia spiritului și acționează direct asupra lumii. Suflarea păsării măiestre aduce o briză din nucleul sacru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unde locuiesc ei, să meargă la minele de cărbune Livada-Asău. Ca să contemplu și mai bine priveliștea, mă așez jos, trag sub șezut câteva frunze din uscăturile care abundă, mă concentrez cu privirea dornic să desprind de la locul unde m-am aciuat casa părinților, casa noastră. O știu așezată doar la circa 100 de metri de calea ferată. Mă uit atent, văd școala din sat, clădirea bisericii, cimitirul, casele vecinilor și undeva, aproapeăaproape, casa acoperită cu draniță, casa noastră, cu grajd mare
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]