312 matches
-
Clătite din făină de castane cu cicoare roșie Smochine umplute Sărmăluțe în foi de varză chinezească Măsline Morcovi și roșii cu brânză feta Fasole cu caș și măsline Salată verde cu brânză feta și măsline Salată de legume cu sos acrișor Brioșe cu măsline și salată verde Pizza cu ceapă și măsline Roșii umplute cu orez negru Paste cu dovlecei și ardei grași Pateuri vol-au-vent cu legume și măsline Dovlecei și mozzarella în coșulețe crocante Urzici Supă cu găluște de urzici
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
verde și ardei cu sos de lămâie Bruschete cu cremă de fasole Chiftele de cartofi cu sos ragu de ardei grași Gazpacho cu legume coapte pe grătar Lasagne vegetale Legume crude în coșulețe de năut Salată de legume cu sos acrișor Ciulama de ciuperci cu mozzarella Paste cu bulbi de mărar și ardei grași Ardei umpluți cu fasole păstăi Pizza umplută cu sfeclă și cașcaval Roșii umplute cu orez negru Ravioli vegetariene Pilaf cu ardei grași Paste cu dovlecei și ardei
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
țelină și coacăze negre Supă de cereale cu legume Pilaf cu ciuperci Minitarte cu țelină și spanac Tartă de legume cu sos vinegretă Supă țărănească Soia, păstăi de Ciorbă de legume cu găluște de cartofi Spanac Spanac fraged cu sos acrișor Roșii umplute Linte cu spanac și cașcaval Minitarte cu țelină și spanac Supă de legume cu rulouri din făină integrală Păpădie, frunze de Omletă cu verdeață Dovlecei și salată verde de frunze de păpădie Napi Napi cu două tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cu brânză de oaie Cremă de morcovi Cremă rece de morcovi și curry Cremă rece de năut și crudități Musaca de legume Gazpacho cu legume coapte pe grătar Dovlecei gratinați Salată de orz cu păstăi verzi Spanac brisée cu sos acrișor Lasagne vegetale Legume în gelatină Supă călduță cu busuioc și semințe de pin Plăcintuțe briséee cu legume Pârjoale cu năut Supă cu găluște de urzici Pizza umplută cu sfeclă și cașcaval Ravioli vegetariene Pilaf cu dovlecei, mazăre și piper roșu
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de către generațiile din ziua de astăzi. Enumerăm, spre exemplificare, o parte din poreclele întâlnite în zona Onceștiului: Aruxandei, Oacă, Amaziliței, Cioric, Haplea, Briciu, Șotroagă, Gheoguța, Ciocănel, Veneticu, Ghebosu, Șchiopu, Floșcanu, Buzatu, Mustăciosu, Vulpoi, Munteanu, Iepure, Iepuroaica, Chițâgoi, Gânsac, Broscoi, Olteanu, Acrișor, Băbuță, Bâzgoi, Bursuc, Cap de Cal, Cartofoi, Ceas rău, Chioru, Ciorsoi, Covrig, Fleașcă, Pârțoi, Piciu, Butelie, Tuluc, Țâganu, Turculea, Vrăghioi, Zdrea, Sugurel, Ciot, Mocanu, Lungu, Pruna, Boureanu și Belciug. După cum arată academicianul Iorgu Iordan, „toponimia poate fi socotită istoria nescrisă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe răzătoare, tăiat În cuburi sau În felii subțiri, mărul se potrivește, după gustul fiecăruia, cu jambonul crud, cu feliuțele de șuncă sau cubulețele de brânză... Mere arlechin Spălați și tăiați miezul unei verze albe. Adăugați 2 sau 3 mere acrișoare (sau dulci, după gustă de culoare diferită, tăiate În cuburi, și 3 ardei grași (roșu, verde, galbenă spălați, curățați de semințe și tăiați. Condimentați cu un oțet bun din vin vechi și cu ulei de măsline legat cu un pic
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
comori de neprețuit. În treacăt fie spus, la liceu Bidaru a luat notă maximă la chimie, când a reprodus fără a schimba nici un singur cuvânt din cele auzite de la învățător despre gazul acela galben-verzui, cu miros iritant, înecăcios, cu gust acrișor, care se răspândea deasupra tranșeelor producând tuse, vărsări de sânge și moarte. Tot de la el aflase despre fabrica de țigarete făcute cu mâna de locuitorii de origine turcă de pe insula Ada-Kaleh, cum a fost invitat de aceștia să tragă din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu aparențe logice din Secretul lui Julien Ospitalierul dă utilizare intensă ludicului. Într-o dimineață tristă de toamnă, Ospitalierul scoate din magazie un burghiu "suav", prilej de "emoție și fericire". Într-o scândură "geluită cu melci și îmbătată de ploi acrișoare" va face găuri, după care va strânge "rumegușul curat în casete de fildeș cu balamale de piele de căprioară". Jocuri de comediant, pastișe inteligente mizând pe grotesc și gratuitate, o scenerie de vădit rafinament deschisă ambivalențelor și asocierilor lexicale imprevizibile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
amar(70); dulce(62); borș(51); gust(43); oțet (26); murături(20); sărat (19); neplăcut(18); rău(18); lapte(15); castraveți(12); bun(11); dezgustător(9); castravete(7); mîncare(7); iute(6); murătură(5); varză(5); vin(5); stricat(4); acrișor(3); acru (3); ciorbă (3); iaurt (3); măr(3); moare (3); urît (3); viață(3); acid (2); aspru (2); dezgust (2); lămîia (2); limonadă (2); nașpa (2); oribil (2); portocală (2); senzație (2); simț (2); suflet (2); verde (2), acritură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dulceață (2); dulciuri (2); fură (2); gustos (2); harnic (2); lucrează (2); mere (2); nobil (2); povara (2); prinț (2); prințesă (2); regalitate (2); trage (2); a transporta (2); tren (2); ține (2); veni (2); vorbă (2); zahăr (2); -; acadea; acrișor; acțiune; adaugă; aduna; adună; ajunge; ajută; a alunga; amară; antrenat; apa; aproapele; autobuz; avere; bagă; bani; baron; bătaie; bogăție; broască; bucurie; burtică; calească; care; calul; camion; casa; castel; căi diferite; călătorie; căldare; a căra ceva; cărămidă; cărți; cărucior; căruță; cireșe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
89/171/1 dulce: ciocolată (109); amar (80); miere (67); zahăr (61); prăjitură (53); bun (50); acru (32); bomboană (18); bomboane (18); gustos (18); plăcut (17); gust (14); sărat (14); tort (14); sărut (12); prăjituri (8); dulciuri (7); mierea (6); acrișor (5); drăguț (5); înghețată (5); plăcere (5); amărui (4); bucurie (4); copil (4); delicios (4); desert (4); dulceață (4); gem (4); bine (3); cafea (3); dragoste (3); măr (3); mere (3); suc (3); amară (2); amor (2); bomboana (2); bunătate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
metabolismul glucidelor, proteidelor și lipidelor, iar în procesul de respirație sunt acceptori de hidrogen sau substrat oxidativ. În sucul celular, acizii organici se găsesc dizolvați în stare liberă, sau combinați sub formă de săruri, esteri sau glicozide. Gustul acid, ușor acrișor, conferit produselor horticole de către acizii organici, constituie o componentă majoră și apreciată a calității organoleptice/senzoriale. Studiile de marketing au evidențiat specificitatea preferințelor unor consumatori pentru produse lipsite de aciditate (Europa de Sud, coasta vestică a S.U.A., extremul orient
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
valoroase (mai ales vitamina C, 165 mg %) și săruri minerale (1 %), dintre care, predomină K cu 175 mg%. Vitamina C a fost separată din ardeiul iute aducând premiul Nobel descoperitorilor (A. Szent Gyorgy și W.N. Haworth, 1937). Gustul ușor acrișor provine de la conținutul foarte stabil în aciditate (0,3 g% acid citric), iar gustul iute de la capsaicine, un grup de amine aromatice (1 mg% s.u.). Valoarea alimentară și dietetică este completată de conținutul în glucide (5 %) și betacaroten (3
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
rizibil așa cum demonstrează Caragiale în Smărăndița roman modern, acel Caragiale care a avut tăria să-și parodieze chiar unele din propriile opere: "puf bogat, moale și dulce"; "nebună, săltătoare, zglobie"; "ciripiturile ei argintii și călduroase, aprinse, fierbinți"; "dulce și acră, acrișoară și dulceagă"; "o gospodină bătrînă, cinstită, harnică, vioaie, cuminte, neobosită și neodihnită"; "o doină jalnică, molatică, domoală, pătrunzătoare"; "valea-nverzită, înflorită și smălțată"; "micșunele, galbene, roșii, albastre, pestrițe"; "apă proaspătă, rece și curată"; "un miros îmbătător, adormitor, omorîtor de dulce
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Ca boabele de mărgăritar, lacrimile brăzdau obrazul și, împletite cu sudoarea frunții scursă pe obrajii roșii, cădeau pe bluza de pânză topită. Fata își supse buzele, iar pe cea de jos o mușcă până la sânge. Simți cum gustul dulce acrișor al sângelui îi umple gura. Îl înghiți și își pansă cu limba rana provocată de dinți. - Hai, acum... hai, tare!! Îndemnul o făcu să scoată un urlet de durere, ochii s-au mărit gata să iasă din orbite, nările largi
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
toți japonezii venit aici. - De ce? - Nimeni știut. Ei galbeni, domnu d'Arrast. Pădurea începuse să se mai rărească, iar drumul se făcuse mai bun dar era la fel de lunecos. Mașina patina pe nisip, prin geam pătrundea o adiere umedă, călduță, puțin acrișoară. - Tu simțit? spuse șoferul, trăgând aerul în piept cu lăcomie, ăsta miros de mare. Până la Iguape puțin. - Dacă nu ni se termină benzina, spuse d'Arrast. Și adormi din nou, liniștit. În zori, d'Arrast, abia trezit din somn, privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
proprietarilor mari) cimilitură sau cimulitură cinel, cinel (ciumel, ciumel) cepariu (negustor cu ceapa) cep meliță - a melița melițoi cânepă puzderii câlți câlțos a se gudura gudurătură alivenci azimă (pînea dospită) a aiuri aiurea pască cozonac boabă *** acru a se acri acrișor a bolborosi bolboros clei a încleia beseclea chesea *** tablă gunoi glicor * (la ochi) 110 {EminescuOpXV 111} 2261 șoim, cal roib Circumscriere - parafrază 2262 flori albe de cireș - - perseci, meri bob mirosul pelinului liliac - gutăi frunzele de prun coada șoarecelui caise
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în glumă, să nu creadă cineva că nu-l pedepsise. Se-ntreba dacă mai erau copacii din livadă. Da, se zăreau pe deasupra casei, coroanele celor doi meri care rodeau pe rând, unul într-un an, celălalt în următorul. Făceau mere acrișoare, cu coaja groasă. În acea livadă, care era în dreapta casei și mai în spate, erau pruni și zarzări, printre care se aranjau straturi pentru ceapă și pătrunjel. Locului, cei ai casei îi ziceau ,,arie” fiindcă acolo se aduceau cartofii, porumbul
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
spus, o zeamă din făină de cereale semifermentată, servită alături de aceeași făină, de astă-dată însă coaptă... Aparținând aceluiași regn culinar, mai putem cita o rețetă descrisă de Radu Anton Roman, chiselița, astăzi specifică doar anumitor sate din Oltenia. Prune (probabil acrișoare, mai necoapte) fierte și făcăluite, servite ca o ciorbă, cu mămăligă alături. De fapt, pe vremuri, rețeta era întâlnită peste tot și se foloseau mai toate fructele disponibile, așa cum precizează Lupescu: „zarzăre, caise, vișine, cireșe, coarne ș.a.“. Diferența dintre chiseliță
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care nu trebuie confundată cu berea de astăzi, căci se făcea fără hameiul care dă gustul amărui; altfel spus, era o bere dulce... Spre deosebire de aceste două exemple, în Franța acelor secole se beau vinuri seci, acestea potrivindu-se unor mâncăruri acrișoare. Aceeași stare de lucruri se regăsea, probabil, și în țările române. Nu avem cum ști cu exactitate ce fel de vinuri se făceau la noi înainte de filoxeră, dar avem suficiente motive să credem că ele erau predominant seci: foarte multe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
apoi fierte împreună cu feliuțe de costiță afumată, frunze de dafin, boabe de piper, muștar, oțet, zahăr și coajă rasă de lămâie. Când era aproape gata, sosul se îngroșa cu smântână. Se pare că era o mâncare mai mult dulce decât acrișoară, deși pe vremuri mai conținea și ghimbir. Dacă adăugăm acestei rețete ciuperci și ceapă, nu ne aflăm prea departe de celebrul fel de mâncare numit bœuf Stroganoff. Meritul bucătarilor români constă în tonurile originale pe care le-au adus în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sfeclă murată. Pierre Gagnaire obișnuia, la începutul anilor ’90, să prăjească felii ultrafine de sfeclă. De ce n-am încerca noi, românii, maeștri ai murăturilor, să facem același lucru folosind rondele de sfeclă maturată în saramură sau/și oțet, așa încât gustul acrișor al murăturii să supraviețuiască trecerii prin baia de ulei încins (a nu se uita, bineînțeles, presarea rădăcinoasei înfeliate într-un ștergar, pentru eliminarea prealabilă a excesului de umiditate!)? Din nefericire pentru noi, ultima sugestie pe care o putem oferi nu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dat pe răzătoare 2 căței de usturoi curățați și pisați zeama de la o jumătate de lămâie sare și piper după gust KORHELYLEVES (Supă ungurească acrită) Consumată de obicei după petreceri, pentru a alunga mahmureala de a doua zi, această supă acrișoară, cu carne din belșug, e suficient de sățioasă ca să constituie un prânz îndestulător de iarnă. Se fierbe jambonul în supa de carne, timp de minimum 30 minute; se lasă la răcit. Carnea se taie bucăți, iar supa se păstrează. Se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
rusască, a venit rândul horelor și bătutelor, la care s-au deprins a dănțui și copiii. Numai bătrâna stătea bucuroasă pe scăunelul de lemn, uitându-se, cu luare aminte, la petrecăreți. Așa petrecură câteva ceasuri bune, cinstind din vinul dulce acrișor, mai înfruptânduse din bucatele reci ori răcorindu-se, afară, pe pridvor, în bătaia acum dulce a viscolului. După un răstimp, femeile se cerură să meargă spre casele lor. Dar cu cine? Bărbații dormeau duși, care pe jos, care pe laița
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
simplitate, cu toată prezența treimii feminine din viața mea eu n-am trăit în mod real alături de o femeie, n-am văzut-o curățind ceapă pentru mine, lăcrimând de înțepătorul miros, naf naf răspândea trupul ei pentru mine și nu acrișoare mirosuri de bucătărie, s-o fi văzut strângându-și părul, legându-și șorțul, suflecându-și mânecile, punând murături, mai taie pâine, cere femeia întinzând cuțitul soțului ei, să se întoarcă de la serviciu cu două, trei plase în mâini, să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]