176 matches
-
capacitatea de a transforma identitatea: "Când întâlniți la Paris un tip, acesta nu mai este un om, este un spectacol!" [Balzac, apud Stierle, p.148]. Într-un secol în mișcare, Pariziana apare că unul dintre protagoniștii spectacolului Parisului. În structura actanțială a comediei urbane, Pariziana îndeplinește un rol excepțional. Ea se găsește în centrul narațiunii și acțiunii, dramatizând-o, ea este cea care modelează situații și perspective. Femeia Pariziana din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea "inventează", devine regizor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
creație poetica a creatorului, dar și o poiețica a persoanei care o poartă, ambii reprezentând diferite etape ale punerii operei în reprezentare [v.Mavrodon, 1998]. Într-un secol în mișcare, Pariziana apare că unul dintre protagoniștii spectacolului Parisului. În structura actanțială a comediei urbane, ea îndeplinește un rol excepțional. Femeia pariziana este interesantă prin constituirea unor mecanisme, strategii, stratageme și tactici specifice. Rolurile și manifestările Parizienei se suprapun unul peste celălalt, entitatea să devenind tot mai condensata și mai esențializata. Pariziana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
acoperite cu văl alb, Macbeth a reușit să surprindă prin folosirea inteligentă a unor elemente-cheie care devin leit-motivele montării. Coroana, craniul, stâlpii din lemn deveniți piloni ai ringului în care este încoronat Macbeth au funcția unor semnale vizuale cu rol actanțial. În jurul lor se construiesc ascensiunea și căderea în cel mai „împlinit“ derizoriu pe care Macbeth îl corporalizează perfect. O roată din fier cu cranii care se rotesc ca niște bile mortuare îi agață lui Macbeth conștiința până i-o pulverizează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
instituie un cerc virtuos spart din când În când de tentații și provocări. Tocilescu reușește să nu priveze textul de o poeticitate faptică, adică de un nivel doi care dă dimensiune acțiunilor propriu-zise. Regizorul echilibrează stratul poetic și background-ul actanțial, aducând anumite accente lexicale contemporane. Tocilescu lucrează cu noțiuni etice liminare. Paradoxul situării lor la limita dintre asumarea până la capăt a cuvântului dat, indiferent de riscurile implicate, și devierea În capcanele trădării stă tocmai În faptul că valorile etice sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
ea devenind relevanță prin unele trăsături variabile care determină, la rîndul lor, apariția altor trăsături în sistem; sînt amintiți parametrul subiectului nul (numit și "pro-DROP")80, parametrul poziției S(ubiectului) în raport cu V(erbul) și O(biectul)81 și parametrul mărcii actanțiale 82. Tot cvasiuniversale sînt și categoriile de Agent și Pacient, doar modul lor de codare sintactica devenind relevant din punct de vedere tipologic, codare în funcție de care se disting limbile acuzative de cele ergative. Fiecare parametru determina apariția în lanț a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mod). Émile Benveniste observa că " Ceea ce este comparabil în sisteme lingvistice complet diferite între ele sînt funcții, ca și relațiile între aceste funcții, semnalate prin mărci formale"99. Codarea particularităților semantice și relaționale ale elementelor nominale este centrală în orientarea actanțială a lui Gilbert Lazard. Român Jakobson afirmă, în baza tezei fuziunii totale sau parțiale a două structuri diferite, ca "Izomorfismul poate uni diferite stări ale unei aceleiași limbi sau două stări (simultane sau separate în timp) ale două limbi diferite
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sens tipologic real înseamnă în viziunea sa, după cum am arătat deja, "o înlănțuire coerentă a unei întregi serii de procedee". 4.3.4. Criterii morfo-sintactice O clasificare promovată de lucrarea lui Gibert Lazard, L'actance 176 are în vedere structura actanțială a unei limbi, structura numită și aliniament morfo-sintactic. Structura actanțială se referă la modul în care gramatică unei limbi organizează raporturile dintre diferitele tipuri de verb și actanții lor principali. În tipologia limbilor se urmărește modul în care o limbă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
deja, "o înlănțuire coerentă a unei întregi serii de procedee". 4.3.4. Criterii morfo-sintactice O clasificare promovată de lucrarea lui Gibert Lazard, L'actance 176 are în vedere structura actanțială a unei limbi, structura numită și aliniament morfo-sintactic. Structura actanțială se referă la modul în care gramatică unei limbi organizează raporturile dintre diferitele tipuri de verb și actanții lor principali. În tipologia limbilor se urmărește modul în care o limbă distinge subiectul de obiectul unui verb tranzitiv, față de modul în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
modul în care o limbă distinge subiectul de obiectul unui verb tranzitiv, față de modul în care acea limba marchează subiectul unui verb intranzitiv. Din această perspectivă, o limbă poate fi: 1. acuzativă Într-o limbă acuzativă (o limbă cu structura actanțială de tip nominativ-acuzativ), subiectul verbelor intranzitive și cel al verbelor tranzitive este marcat similar, opunîndu-se în ansamblu obiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor tranzitive și intranzitive stă în nominativ, în timp ce obiectul verbelor tranzitive stă în acuzativ. Tipul acuzativ este cel
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
stă în nominativ, în timp ce obiectul verbelor tranzitive stă în acuzativ. Tipul acuzativ este cel mai răspîndit (toate limbile indo-europene, cu excepția cîtorva limbi indo-iraniene, limbile fino-ugrice, limbile afro-asiatice, limbile negro-africane etc. 2. ergativă Într-o limbă ergativă (o limbă cu structura actanțială de tip absolutiv-ergativ), subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive este marcat similar, opunîndu-se în ansamblu subiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive stau în cazul absolutiv, în timp ce subiectul verbelor tranzitive stă în cazul ergativ. 3
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
opunîndu-se în ansamblu subiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive stau în cazul absolutiv, în timp ce subiectul verbelor tranzitive stă în cazul ergativ. 3. activă (duală) Într-o limbă activă, numită și duală (o limbă cu structura actanțială de tip activ-inactiv), subiectul verbelor intranzitive ia cînd marca subiectului unui verb tranzitiv, cînd marca obiectului unui verb tranzitiv. Așa se întîmplă, de pildă, în cazul cîtorva limbi amerindiene (siu, guaraní etc.). Pentru că structura actanțială acuzativă ne este mult mai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
duală (o limbă cu structura actanțială de tip activ-inactiv), subiectul verbelor intranzitive ia cînd marca subiectului unui verb tranzitiv, cînd marca obiectului unui verb tranzitiv. Așa se întîmplă, de pildă, în cazul cîtorva limbi amerindiene (siu, guaraní etc.). Pentru că structura actanțială acuzativă ne este mult mai familiară, descriem în continuare mai detaliat structura ergativă. Ergativitatea (din gr. érgon, "produs, lucru") are un rol mai mult sau mai puțin important în aproximativ un sfert dintre limbile lumii. O limbă ergativă aparține unui
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
georgiana: kac-i (nominativ) midis - "omul merge" vs kac-ma (ergativ) molda datv-i (nominativ) - "omul a ucis ursul". Multe limbi au trăsături atît de tip acuzativ, cît și de tip ergativ. În sintaxa, termenul ergativ este folosit pentru a descrie o structură actanțială, spre deosebire de acuzativ. "Ergativitatea este o structură în care pacientul (actant secund) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care furnizează (prin intermediul absolutivului, caz nemarcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor acuzative care rezervă această funcție agentului, adică primului dintre cei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
construcției intranzitive, contrar structurii limbilor acuzative care rezervă această funcție agentului, adică primului dintre cei doi actanți ai construcției tranzitive. Ergativitatea rezidă deci în marcajul primului actant al construcțiilor tranzitive."181 În schimb, "termenul acuzativ descrie în sintaxa o structură actanțială, spre deosebire de ergativ. Acuzativitatea este, astfel, o structură în care agentul (primul actant) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care ofera (prin intermediul nominativului, caz non-marcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor ergative care rezervă această funcție pacientului, adică celui de-
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
123, 124, 125, 132, 149, 158, 159, 165, 167, 169, 170, 172, 179, 186, 187, 188, 190, 192, 193, 196, 197, 198, 200, 207, 208, 209, 210, 212, 213, 216, 217, 219, 220, 222, 230, 231, 237, 360, 361, 362, ~ actanțială, ~ genealogica 12, 13, 16, 20, 21, 49, 50, 52, 57, 59, 115, 116, 119, 121, 167, 179, 184, 207, 210, 211, 212, 237, ~ genetică 219, ~ geografică 12, 103, 116, 196, 237, ~ morfologica 20, 50, 52, 57, 58, 88, 91, 101
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
323, 324, 333 mansi (vogulă) 179, 284, 324, 332 manx (manx gaelic, gaelg, gailck) 161, 284, 328, 331 maori 88, 196, 198, 284, 321, 330 marathi 152, 284, 325, 339 marcare 52, 68, 92, 95, 96, 101 marca 94, 205, ~ actanțială 56, ~ de plural 178, ~ formală 63, ~ gramaticala 59, 204, 205, ~ morfologica 204, 205 marchiziană 284 mari (ceremîșă) 179, 284, 328, 332 marshalleza (ebon) 198, 284, 328 marwari 285 materialitate 33 maya 95, 223, 268, 275, 285, 295, 318, 323, 351
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
319, 321 papua 97, 194, 195, 199, 200, 201, 202, 206, 207, 220, 291, 292, 298 parametru 52, 55, 56, 59, 84, 91, 99, ~ abstract de variație 92, ~ tipologic 52, 55, 56, 91, ~l gradului de sinteză 59, ~l mărcii actanțiale 56, ~l subiectului nul (pro-DROP) 56, 92, ~ tehnicii de sinteză 59, ~l SVO 56 parole 28, 64, 379 paștu (afghana) 152, 292, 317 pasiv 56, 205, anti~ 56, 307 patrie primitivă 15, 141, 148, 161, 164, 167, 169, 179, 189
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
36, 45, 50, 57, 59, 63, 64, 71, 75, 76, 79, 80, 87, 93, 96, 106, 113, 114, 124, 129, 132, 133, 136, 158, 172, 185, 186, 196, 200, 204, 210, 227, 229, 231, 270, 288, 292, 353, 357, 362, ~ actanțială 93, 94, 96, ~ acuzativă 96, ~ aglutinanta 174, 251, ~ analitică 68, ~ centrifuga (descendentă) 96, ~ centripeta (ascendentă) 96, ~ deschisă 82, ~ de suprafață 76, ~ dialectala 19, ~ ergativă 94, 96, ~ filogenetica 220, ~ fonologica 19, 216, 275, ~ genealogica 121, ~ gramaticala 19, 49, 58, 76, 106
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cinesemiotică (fenomenul cel mai spectaculos al ecranizării literaturii), bazându-se pe analogia cadrului cu unitățile minimale ale limbii cercetătorii au definit filmul că limbaj. în marele sistem semiologic al filmului sunt incluse subcategorii semiotice majore: enunțarea, instanța narativa și modelul actanțial, având în vedere natură pluricodică a limbajului filmic. O teorie a ecranizării trebuie să aibă un caracter general, să stabilească principii teoretice pertinente și aplicabile tuturor fenomenelor de transmutare cinesemiotică. Ecranizarea reprezintă trecerea de la un tip de rostire ce are
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
de semnificație (cuvinte, simboluri), recunoașterea unor tipuri sintactice particulare (repetiții, expresii de legătură) și definirea "structurii profunde" a articolelor. Dincolo de structura de suprafață (pamflet, articol de atitudine, notă informativă, cronică), limbajul publicistic eminescian prezintă în structura de profunzime o schemă actanțială de tipul: Figura 7. Structura de profunzime a limbajului publicistic eminescian Referențial Jurnalist Subiect Cititor Întemeiat pe un proces de resemantizare a evenimentelor din sfera publică, limbajul politic eminescian contribuie la construirea socială a realității și la responsabilizarea opiniei publice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fi nevoie, să-și plătească cu prisos datoria de sânge, suntem un neam de oameni lipit, prin tradiții, moravuri și limbă, de un petec de pământ, pe care, cu titluri netăgăduite, îl putem numi țara noastră"381. Pornind de la modelul actanțial elaborat de A.J. Greimas, pentru a explica logica structurilor narative prin intermediul unui factor transformator 382, propunem următorul model de formalizare a fenomenului de semie specific limbajului politic eminescian: Referențial politic [R1] Resemantizare [R2] Responsabilizare [R3] Dinamica celor trei R
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
studiului de pionierat pe care Pavel Ruxăndoiu l-a consacrat dimensiunii metaforice a acestor unități 157, e de semnalat îndeosebi sinteza lui Cezar Tabarcea, care a realizat o clasificare "logico-semantică" a proverbelor, distingând în cadrul lor cinci "tipare simple" (implicativ-calitativ, implicativ-obiectiv, actanțial, circumstanțial și comparativ) și alte cinci "combinate", adică derivate din primele 158. Însă asemenea considerații ocupă un loc relativ redus în economia lucrării, care se concentrează mai mult asupra invariantelor semiotice din cadrul textemelor decât asupra productivității lor semantice în cadrul textelor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Urciorul nu merge de multe ori la apă/la fântână, Vrabia mălai visează etc. Pe lângă proverbele de factura celor amintite, în această categorie se încadrează o mare parte a "citatelor celebre". B. Texteme descriptive relaționale (complexe/cuaternare), în care schema actanțială AB ("A este B") se corelează cu o schemă calificativă (ab), indiferent de natura verbului care materializează predicația. Conform acestui criteriu, putem distinge două subcategorii de texteme: a) echivalente, în cadrul cărora se manifestă o relație de tipul "Aa este (precum
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
predicative și determinanți obiectuali (obiect direct, obiect indirect etc.). În schimb, elemente substituibile în cazul unei reîncadrări "forte" sunt, de regulă, subiectul (agentul) textemului și feluritele determinări circumstanțiale ale verbului. În funcție de natura componentei substituite, reîncadrarea "forte" poate fi divizată în actanțială și circumstanțială. 2.4.1. Reîncadrarea "forte" actanțială se caracterizează prin substituirea subiectului textemului cu subiectul coreferentul. Un exemplu concludent în această privință îl constituie modulațiile afirmației lui Cațavencu potrivit căreia industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
etc.). În schimb, elemente substituibile în cazul unei reîncadrări "forte" sunt, de regulă, subiectul (agentul) textemului și feluritele determinări circumstanțiale ale verbului. În funcție de natura componentei substituite, reîncadrarea "forte" poate fi divizată în actanțială și circumstanțială. 2.4.1. Reîncadrarea "forte" actanțială se caracterizează prin substituirea subiectului textemului cu subiectul coreferentul. Un exemplu concludent în această privință îl constituie modulațiile afirmației lui Cațavencu potrivit căreia industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire. În discursul public actual, maniera
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]