867 matches
-
prin complementaritatea dimensiunilor sintactică și pragmatică a enunțului (textului): „Sintactic, exprimă relația Verb-Subiect - Complement direct, respectiv Verb-Subiect, iar, pragmatic, realizează o deplasare a interesului comunicativ de la Agentul - subiect (diateza activă) spre Pacientul-subiect (diateza pasivă), spre procesul însuși, fără referire la actanți / argumente (diateza impersonală). ” (vol.I, p.480). Această înțelegere face posibilă interpretarea coerentă a raportului dintre planul expresiei și planul semantic specific opoziției interne între termenii identificați:activ-pasivimpersonal (Idem, p.481), dar se poate extinde și la alți termeni, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui Greimas (Sémantique structurale, Paris, 1966), din perspectivă semiotică: „Trebuie introdusă o diviziune în clasa predicatelor, postulând o nouă categorie clasematică, cea care realizează opoziția dinamism-statism; sememele predicative sunt în măsură să informeze, fie despre stările, fie despre procesele circumscrise actanților.” De predicat narativ și predicat descriptiv vorbește, în lingvistica românească, G.Ivănescu 21: „Distincția între predicatul verbal și cel nominal rămâne mai departe valabilă, însă nu vom mai întrebuința aceste expresii, ci pe aceea de predicat de acțiune sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în demersurile sale teoretice și metodologice din filosofie, antropologie, sociologie, adoptând o atitudine paternalista și integratoare în raport cu celelalte științe sociale (Umberto Eco vorbea chiar de vampirismul semioticii care invadează toate domeniile); această abordare combinată cu limbajul ermetic (al careului semiotic, actanților, actorilor, funcțiilor) a trezit ostilitatea unor cercetători de teren că și reticența mediilor academice lente în incorporarea noii discipline la nivelul programelor de licență și masterale, ca și la cel doctoral. Odată cu răsturnarea de perspectivă pragmatică a anilor '80 (pragmatic
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
enunțiativ al lui Pottier depășește analiza lexicala descriptiva pentru a pătrunde într-o semantica a predicației (SP = schemă predicației cu cinci variabile: existența З, trăsături α, localizare λ, proces cognitiv μ și activitate β), atrăgând implicit o teorie semantica a actanților/ rolurilor tematice (SE = schemă de interpretare) și o analiză sintactico-semantică (SR = schemă rezultativa) axată pe patru categorii operaționale (timpul, aspectul, modalitatea și determinarea), care sunt, de asemenea, utilizate în metodologia semioticii pasiunilor (vezi I.2.c.2.). Pornind de la definiția
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a condițiilor de producție a unei secvențe discursive de referință Secvență discursiva de referință va fi schemă analitică construită (SAC) ale cărei condiții de productie le vom analiza prin cele trei scheme: schemă de interpretare, unde există două tipuri de actanți: (1) actanți-participanți [animați], între care există tensiuni dialogice (Marková [2003] 2004: 214-216) implicite și pe care le vom prezenta sub forma careului semiotic al lui A.J. Greimas (1983: 51): Relațiile dintre actanți sunt următoarele: * relații de (sub)contrarietate: EU
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de interpretare, unde există două tipuri de actanți: (1) actanți-participanți [animați], între care există tensiuni dialogice (Marková [2003] 2004: 214-216) implicite și pe care le vom prezenta sub forma careului semiotic al lui A.J. Greimas (1983: 51): Relațiile dintre actanți sunt următoarele: * relații de (sub)contrarietate: EU (candidații) vs Ei (contracandidații); VOI 1 (votanții simpatizanți) vs VOI 2 (votanții împotriva lui NOI); * relații de contradicție: NOI vs VOI 2; Ei vs VOI 1; * relații de implicație: VOI 1 → NOI; VOI
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
se pot observa diferite triade care se formează în funcție de discursul ales. (2) actanți-obiecte [concrete] sau [abstracte], care vor avea anumite roluri tematice (Charles Fillmore, Jane Grimshaw, apud Cornilescu 1995: pacient, beneficiar, locație, instrument, scop etc.) în cadrul predicației. * schemă de predicație. Actanții prezentați mai sus vor intra în cele cinci tipuri de procese (existențiale З, identitare α, de localizare λ, cognitive μ și acționale β). * schemă rezultativa (o combinare a celor două scheme, în funcție de patru categorii operaționale: timpul, aspectul, modalitatea și determinarea
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de fapt, de la text la discurs. Pentru a înțelege procesul discursiv, vom lua în considerație următoarele aspecte: * contextul social real și contextul social creat care se obține cu ajutorul actanților-obiecte de valoare și care formează temele respectivului discurs. Vom interpreta acești actanți prin piramida nevoilor, a lui A. Maslow (nevoi fiziologice primare, nevoi de siguranță și securitate, nevoi de apartenență și dragoste, nevoi de prețuire și nevoi de realizare de sine), și teoria pulsiunilor, a lui Serge Tchackotine (pulsiunea defensivă, nutritiva, paternala
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
vot." SAC 6 = "Eu sunt altfel." Ne propunem să analizăm fiecare schemă analitică construită în parte, individualizând sintagmele generale, precum "un pact", "următoarele acțiuni/ întrebări" sau "astfel". SAC 1 = "Noi realizăm un pact." • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Careul actanților participanți este format din EU EI VOI 1 VOI 2. Aceste trei vârfuri vor forma pronumele personal de persoana I, NOI, care poate reprezenta toți cetățenii țării. Includerea lui EI în acest careu al relațiilor este subliniat
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Eu sunt altfel." Ne propunem să analizăm fiecare schemă analitică construită în parte, individualizând sintagmele generale, precum "un pact", "următoarele acțiuni/ întrebări" sau "astfel". SAC 1 = "Noi realizăm un pact." • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Careul actanților participanți este format din EU EI VOI 1 VOI 2. Aceste trei vârfuri vor forma pronumele personal de persoana I, NOI, care poate reprezenta toți cetățenii țării. Includerea lui EI în acest careu al relațiilor este subliniat implicit în sintagma
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de un eveniment cauzativ evolutiv, unde cauzatorul este A1 (Iliescu + ceilalți), instrumentul este pactul, iar rezultatul final sunt cei doi pacienți abstracți (țară și nivelul de trai). SAC 2 = "Voi sprijini următoarele acțiuni." • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Triunghiul electoral are drept punct de plecare vârful EU, iar drept bază implicită sunt cele două instanțe ale lui VOI. (2) Rolurile tematice sunt: * agent: EU (Ion Iliescu); * pacient abstract: "reforma", "priorități de ordin social" (pensiile, alocațiile, program național
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
finală. Observăm același eveniment cauzativ evolutiv, dar de această data combinat cu un eveniment static implicit ("Biserică, Școala și Armata, ca reazem al dăinuirii noastre naționale"). SAC 3 = "Nu voi sprijini următoarele acțiuni." • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Se observă același triunghi electoral că la SAC2, dar de această dată se conturează un atac implicit asupra acțiunilor întreprinse de EI. (2) Rolurile tematice sunt: * agent: Ion Iliescu; * pacient abstract: "integritatea teritorială a țării și caracterul de stat
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
aspectualizare terminativa a unor acțiuni implicite ale contracandidaților. • schemă analitică finală. Evenimentul este unul cauzativ static, care presupune o stopare a unui presupus eveniment evolutiv negativ. SAC 4 = "Votanții ar trebui să judece". • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Actanții participanți în SAC 4 sunt votanții (VOI). (2) Rolurile tematice sunt următoarele: * agenți activi: cetățenii români; * posibil experimentator: pronumele relativ-interogativ "cine" este marcator al identității viitorului; * tema: posibilele întrebări (despre "șeful Statului", "cel care asigura stabilitatea") • schemă de
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a unor acțiuni implicite ale contracandidaților. • schemă analitică finală. Evenimentul este unul cauzativ static, care presupune o stopare a unui presupus eveniment evolutiv negativ. SAC 4 = "Votanții ar trebui să judece". • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Actanții participanți în SAC 4 sunt votanții (VOI). (2) Rolurile tematice sunt următoarele: * agenți activi: cetățenii români; * posibil experimentator: pronumele relativ-interogativ "cine" este marcator al identității viitorului; * tema: posibilele întrebări (despre "șeful Statului", "cel care asigura stabilitatea") • schemă de predicație este
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
forță de sugestie agresională mult mai mare. De data aceasta, telespectatorii văd scene violente reale, și nu ficționale. Elevii adolescenți pot urmări în detaliu, bunăoară, cum egali de-ai lor își agresează sau chiar omoară colegii și profesorii, uneori părinții. Actanții și scenariile sunt vii și concrete, se întâmplă în locurile unde își petrec și ei viața (familie și școală), o fac din motive ușor de întâlnit la aproape oricare dintre elevi (sentimentul de a fi neînțeles și nedreptățit de profesori
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
american este de importanță vitală, atât în ce îl sau o privește, cât și în ce privește povestea ca atare. Cel care acționează corespunzător logicii narațiunii lui Reagan devine erou al poveștii președintelui, în timp ce non-acțiunea sau acțiunea neadecvată logicii narative transformă (non)actantul în destinatar, nici mai mult, nici mai puțin, decât al responsabilității pentru "declinul Americii"555. Ne întrebăm, cu siguranță, cine ar rezista unei astfel de interpelări. Însă ce anume o face eficientă, iată întrebarea mai utilă cu care putem urmări
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
privești pentru că rușinea curăță viitorul de repetiții similare. Dacă pogromul a fost un cumplit masacru asupra evreilor români, polonezi, unguri sau ruși sub regimul nazist uneori cu complicitatea celorlalți, alteori doar cu tăcerea lor vinovată, există și un gulag unde actanții sunt comuniștii sovietici iar pătimiții sunt cei sub jugul sovietic, aceiași est-europeni. „Arhipeleagul Gulag” este scris de martorul Soljenițîn ce gustă nemijlocit din senzațiile de neuitat ale morții. Poate tocmai datorită acestei vecinătăți cu moartea, scriitorul expulzat și el în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
integratoare”, problematica acestui străvechi obicei agrar românesc. Punând la contribuție peste o mie de atestări de teren de pe toată întinderea spațiului etno-cultural românesc, cei doi autori iau în discuție fiecare dintre constituenții ritualului (vechime, răspândire, circulație, context generator și performant, actanți, evoluție), încercând să descifreze semantica, funcțiile, codul cultural integrator, structurile estetice caracteristice acestuia. Se procedează în continuare la catalogarea și tipologizarea textelor de paparudă, care sunt receptate ca rituri verbale plurivalente și multifuncționale, având semnificații conexe celor ale ritualului. Autorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
arabi a constituit o permanentă cauză a stărilor tensionale arabo-israeliene, adăugată clasicelor conflicte bilaterale. Arealul de derulare și miza de interes este apa din bazinul râului Iordan, pe care o râvnesc în proporții cât mai mari fiecare din cei cinci actanți limitrofi: Israel, Iordania, Cisiordania, Siria, Liban. La debușeul din Marea Galileii, Iordanul scurge un volum de 500 mld. mc./ an, iar după primirea afluenților (între care Yarmuk - 500 mld. mc./an), la vărsarea în Marea Moartă totalizează 1.850 mld.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
el le crează și le gestionează. Din acest punct de vedere factorul uman acționează de pe coordonatele unei formule de trivalență funcțională: el este artizanul, jucătorul și în același timp arbitrul competiției derulate, după caz, la scară globală ori regională, între actanții teritoriali din spațiul geopolitic. De asemenea, pe lângă factorul uman propriu-zis, rețelele create de acesta (sistemele de habitat, structurile sociale și instituționale, infrastructurile economice), fluxurile aferente funcționării lor și repartiția teritorială a fondului de resurse valorificabile, organizează și ierarhizează spațiul geografic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
6-lea perimetrul Golfului Persic furniza 20% din producția petrolieră mondială, dintre care 2/3 reveneau Arabiei Saudite și Kuwaitului, deveniți astfel principalii actori ai jocului petrolier mondial în epocă. Ulterior, pe piața hidrocarburilor și-au consolidat poziția și alți actanți regionali: E.A.U., Oman, Algeria, Libia, Egipt (în anii ’60), Bahrain, Qatar (în anii ’70). Regiunea petrolieră arabă dispune de trei atuuri semnificative care o mențin în cărțile jocurilor geoeconomice și geopolitice planetare: deține cca. 35% din producția mondială, 70
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
coordonată în poziția de subiect sunt, în general, următoarele: - predicatele colective nu au corespondente bipropoziționale: (16) a. Ion și Maria sunt un cuplu frumos. b. *Ion este un cuplu și Maria este un cuplu. - unele evenimente nu pot avea ca actant (în poziția subiectului) doar unul dintre conjuncți: (17) Ion și Gheorghe au răpus balaurul - această propoziție nu este echivalentă cu Ion a răpus balaurul și Gheorghe a răpus balaurul dacă niciunul dintre cei doi nu ar fi putut să răpună
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
unul cu celălalt. - asociativă: cu, împreună cu, și cu; conjuncții sunt prezentați ca participând asociați în evenimentul denotat de verb. Acest lucru nu împiedică utilizarea predicatelor bievenimențiale, asocierea fiind, în acest caz, una pragmatică, modalizatoare (locutorul îi percepe pe cei doi actanți ca asociați, chiar dacă aceștia nu au participat la același eveniment): (93) a. Ion și cu Gheorghe au câștigat medalia de aur de două ori, unul în 1990 și 1991, celălalt, în 1996 și 1997. b. Ion cu Gheorghe vin mâine
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
diferențe de structurare a informației în funcție de topică, cf. Allan, 1986: 177-178): Ion se înrudește cu Gheorghe - Gheorghe se înrudește cu Ion, Ion s-a căsătorit cu Maria - Maria s-a căsătorit cu Ion. Aceste predicate se pot construi cu ambii actanți în poziția de subiect (sub forma unei sintagme coordonate): Ion și Gheorghe se înrudesc, Ion și Maria s-au salutat (acest exemplu fiind ambiguu, cu două lecturi posibile: reciprocă și non-reciprocă). În GALR (II: 163-164), verbele simetrice sunt doar verbele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2008: 15). 114 Firesc și omenesc sunt derivate de la substantive din sfera +uman (fire, om), cu sufixul adjectival -esc. Sufixul corespunzător lui -esc, pentru derivarea de adverbe, este -ește. Și când sunt folosite ca adverbe, aceste cuvinte se referă la actantul implicat în eveniment, nu la eveniment în sine (ceea ce favorizează utilizarea formei adjectivale în poziții specifice adverbului). În exemplele (71a), (71c) și (72), verbele din poziția de subiect se referă la acțiuni cu actant +uman. 115 Sunt atestate și exemple
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]