170 matches
-
ghetou. Exstă, antologic, reconfortanta fotografie cu un Călinescu în maximă ebuliție discursivă inspirată mască de histrion superior studenții amfiteatrului, împresurîndu-l pe orator și neputîndu-și stăpîni rîsul la schima serioasă a magistrului. (Căruia nu-i dispăruse hazul zeflemitor nici cînd hahalerele activiste vizate în fel și chip de scriitor îl pedepsiseră cu înlăturarea de la catedră.) Între două personaje... antagonice mi s-au consumat sublim primele ieșiri în larg: Catargi și Comarnescu. Embleme ale unei Românii dispărînd, dar care, minunat, prin ele, rezista
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
afară din sală pe Cetățeanul turmentat: Stimabile, stimabile (cu afabilitate) rog, dați afară pe onorabilul! Întrunirile și discursurile candidaților fac parte din același ritual. Discursul lui Farfuridi are o orientare conservatoare, pe când cel al lui Cațavencu trădează porniri radicale și activiste. Nu putem să nu cităm în cele ce urmează cuvintele lui Farfuridi: „După ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric și din punctul de vedere de drept, voi încheia, precum am zis, cât se poate mai scurt. (...) La anul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
atitudinea sa nedezmințit anticipatoare. Ca simțire "personală" primară și nucleu de putere, eul este expresia atitudinii posesive, atitudine ce premerge folosirii anticipației (chiar emoționale) și puterii fizice în scopul muncii. Avem de-a face, în privința înțelegerii eului, cu o concepție activistă, care evită, prin ideea deschiderii "culturale" a acestuia, modelul teoretic al vitalismului. Nu putem susține cu probe irefutabile influența, în privința acestei înțelegeri, a lui Fr. Nietzsche, dar putem afirma existența unui accent nietzschean în felul în care C. Rădulescu-Motru concepe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
oblige pe ceilalți s-o admire, nu doar s-o accepte indiferenți și s-o evite prin segregare rezidențială și ocupațională (atitudine pe care unii activiști civici români o iau drept toleranță). Marginalii trebuie neapărat să se grupeze în asociații activiste, să-și promoveze (deci să-și politizeze) „diferența”; nu există marginalitate solitară ori în cerc restrâns; marginalul are în consecință o intimitate... publică, asemănătoare cu specific americana afirmare publică a convingerii religioase (pe care europenii o consideră o chestiune strict
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
afișează drept un profet al rezistenței umane în fața intruziunii tehnologiilor în toate domeniile vieții, drept un militant care ia atitudine critică radicală, abordând implicațiile teletehnologiilor cu îngrijorare existențială. Avertismentele sale devin uneori extremiste din dorința de a lua o poziție activistă, de a opune rezistență ideologiei entuziaste a vizionarilor tehnologiei. Chiar dacă, în apărarea umanismului ontologic și etic, discursul lui Virilio capătă accente persuasive lipsite de moderație și de aplicabilitate analitică, demersul său de analiză critică a „peisajului” tehnologic actual ridică probleme
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
politic individual sau colectiv controversabil. În momentul în care discursul teoreticienei se ideologizează, nelimitându-se doar la simpla schițare a digitalizării vieții contemporane, lucrurile se complică. Haraway radicalizează discursul cyborgic, împingându-l la o limită criticabilă, legându-l de practicile activiste, social-politice ale femininului și de o încercare de schimbare a percepției asupra feminismului însuși. Imaginea ontologică a cyborgului începe să se constituie din acest moment deopotrivă ca o epistemologie militantistă și ca o ideologie feministă postmarxistă și postfuturistă. Această ideologie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unei conversații față în față, aducând o șansă femeilor pentru cooperare în rezolvarea de probleme. Sau Youngs (2001Ă observă cazul implicării femeii în politica internațională grație interconectivității netului, în timp ce Vehviläinen (2001Ă adresează conjunctura comunității virtuale de femei. Deși numeroase grupuri activiste de femei pe Internet au succes în dezbaterea și în rezolvarea unor probleme, de la cele de cancer la cele de violență în familie, acestea nu pot schimba, prin atitudinea utopică, conjunctura social-politică în întregul ei. De cealaltă parte se întind
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ce conferă ideilor, sentimentelor, reprezentărilor putere de realizare, de actualizare în plan social. „Socialul este activitate, faptă”; „societatea este realitate vie, ea trăiește întrucât se manifestă”. Ori tocmai voința socială are în constituția sa intimă mișcarea, manifestarea, ea fiind „eminamente activistă”. Abilitățile intuitive ale fondatorului Școlii de la București s-au dovedit productive și în „transferul” de sociabilitate asupra voinței sociale, demonstrând existența unei legături intime între caracterul social de activitate al acesteia și constituția sa psihică. Modelul gustian al voinței sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acestei ideologii și a produselor sale politice. În opinia sa, "fascismul în esența sa este (...) sentiment, acțiune, iubire și ură pătimașă, el nu e teorie propriu-zisă, ci o formulă de acțiune"14, constituindu-se pe baza următoarelor elemente ideologice: concepția activistă și aristocratică asupra lumii; misticismul și clericalismul; naționalismul etatist integrat; imperialismul și mesianismul; caracterul antidemocratic și antiparlamentarist; acțiunea directă și întrebuințarea violenței. Plecând de la analiza acestor atribute, Petre Andrei a delimitat cu claritate caracterul dictatorial al fascismului, arătând că "nu
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Ion Iliescu nu ar fi subscris la o astfel de restaurație. Ceilalți se mobilizează pentru a stârpi răul totalitar, neavând de înfruntat numai patru milioane de membri ai partidului comunist din 22 de milioane de locuitori. România devenise o țară activistă sau cangrenată. Desigur, cele patru milioane de membri de partid nu sunt toți comuniști convinși, dar sunt totuși impregnați de un sistem ai cărui prizonieri au fost. De fapt, în sinea lor, ei știu foarte bine acest lucru: o parte
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
stau alături, așa cum e și firesc într-o lume a diversității inepuizabile, cu panseuri juvenile, cu alcătuiri mai școlărești, cu pagini înduioșătoare de adolescență întârziată. Cartea tipărită nu păstrează, din nefericire, floricelele presate sau desenate timid pe colțul scrisoricii câteunei activiste de organizație sătească, tot așa cum ignoră scriitura apăsată și fermă a vreunei ministrese omnipotente. În sine, această colecție de autobiografii, de schițe de program politic, de analize subtile sau de self marketing sunt extrem de interesante. Eu nu le-am citit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și comprimată pentru a prezenta în mod adecvat învățăturile lui Malcolm și complexitatea poziției lui de mai tîrziu. Episodul-cheie îl reprezintă trecerea bruscă de la aderarea lui Malcolm X la învățăturile lui Elijah Muhammed și ale Națiunii Islamului, la filosofia socială activistă atît de radicală. S-ar putea susține, totuși, că în film avem parte de prea multe predici dubioase pe teme religioase și rasiale proprii Națiunii Islamului și de prea puține dintre opiniile filosofice proprii perioadei de maturitate a lui Malcolm
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mult această dominație. Este singura creație socială cu adevărat solidă a sistemului comunist. Aș fi chiar uneori înclinat să spun că nu dau Noua clasă a lui Milovan Djilas pe întreaga sovietologie occidentală și, în special, americană. Singură această clasă activistă, nomenclaturistă a creat și întreține în mod esențial vitalitatea mitului situației ireversibile. Fiindcă doar acest mit îi legitimează apariția, existența, supraviețuirea, viitorul. Deși experiența istorică actuală îl dezminte categoric, noua clasă acționează în continuare în sensul mitului ireversibil. Ea deține
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
În plus, definiția responsabilității morale față de generațiile viitoare are În vedere exclusiv fiii acestor păzitoare morale și exclude astfel, implicit, potențialele datorii față de asigurarea unei mai bune educații pentru fiice, În vederea asumării unor roluri mai active În viața publică. Atunci când activistele femei și-au reformulat prioritățile, revendicând dreptul la vot pe baza egalității cu bărbații, și nu doar o mai bună recunoaștere a rolurilor lor de soții și mame, tonul analizelor eugeniste a suferit, la rândul său, o schimbare. Eugeniștii au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și de deliruri. La antipodul acestui model, o altă școală de gândire descoperă în cultura contemporană prelungirea și accentuarea vechilor valori puritane ostile desfătării simțurilor. Hedonismul moravurilor este un șiretlic, lumea care ne impune regulile proprii ar fi în realitate activistă și performativă, lozincile ei fiind „competiție”, „excelență” și „urgență”. Adio voluptăților vagabonde, totul nu-i decât desfășurare de forțe, exploatare maximă a potențialelor, depășire de sine. Pe frontonul societății de performanță stă scris cu litere digitale numele eroic Superman. Conform
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
întreprinde. Obsesia consumeristă n-a ruinat nicidecum exigența antropologică a Activității, a lui a Face, surse de recunoștință socială și de respect de sine. Felul de adaptare pe care-l manifestăm față de „a avea” nu este fără legătură cu esența activistă a dorinței. Pentru că a acționa - a lupta - a face - a transforma- a reuși - a te depăși constituie o necesitate umană ce nu poate fi ignorată, sursă de satisfacții și de mobilizare de sine, pentru că insuficiențele nivelului de trai nu se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
feminin, glorificat de publicitate, consolidează obsesia tinereții și a măsurilor perfecte. Ceea ce o face pe Superwoman să intervină permanent în evoluția corpului ei, să vrea să-și șteargă ridurile și să-și corecteze silueta. Frumuseții decorative îi succedă o frumusețe activistă sau prometeică, cerând reparații (chirurgie estetică), eforturi și restricții (activități fizice, regim alimentar), întreținere și prevenire (alimentație sănătoasă, hidratarea și regenerarea tenului, a pielii). Regim, consum cosmetic, chirurgie plastică: în faza III, optimizarea aparenței (antiîmbătrânire, antiriduri, anticreștere în greutate) apare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de a fi matură în cazul acestor imigrante indiene asiatice. Participarea la orice fel de activism politic era practic inexistentă. Orice schimbare legată de comportamentul politic va dura și, probabil, va cere eforturi serioase de trezire a conștiinței politice printre activistele indiene asiatice. Această lipsă de interes pentru politică este o extindere a lipsei de interes în conducerea comunității și nu doar o chestiune de supraîncărcare a rolurilor, explicație adoptată de majoritatea respondentelor. Pentru imigrantele indiene asiatice, separare celor două sfere
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
crescut semnificativ de la 24,4% în 1970 la 36,7% în 1989, iar numărul celor cu rol de conducere în cadrul acestor mișcări a înregistrat, de asemenea, o creștere (Leexe "Lee", 1996, p. 268). JOCxe "Young Christian Workers (JOC)", o organizație activistă ce ținea de Biserica Maryknoll*, a oferit femeilor, la rândul său, pregătire în formarea liderilor, în special prin intermediul sistemului Tusa (luptător), centrat pe activismul sindical. Sistemul „școlilor de noapte” este un program educațional de tipul „muncitori contra hegemoniei” apărut în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Sudxe "Coreea de Sud": violența sexuală la care a fost supusă Kwonxe "Kwon, In-Sook" In Sook (1986) și moartea lui Parkxe "Park" Chong-Chul (1987). În ambele cazuri, organizațiile de femei au jucat un rol crucial. În primul, Kwonxe "Kwon, In-Sook", o studentă activistă care se deghizase în muncitoare pentru a intra în fabrică și a sprijini mișcarea sindicală, a fost agresată sexual în timpul anchetării activității ei antiguvernamentale. Cu ajutorul organizațiilor de femei și a 166 de avocați specializați în drepturile omului (cea mai mare
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]