236 matches
-
creștin. Este vorba de credința în strigoi, un spectru rătăcitor în lume și în visele celor vii (vezi M. Eliade, Domnișoara Cristina, de exemplu). astăzi, animismul se mai regăsește doar în tradițiile unor popoare nonoccidentale. A suferit schimbări semnificative grație aculturației, globalizării și multiculturalismului. La timpul respectiv, specialiștii în știința religiilor i-au adus mai multe critici. Una dintre ele se referea la faptul că animismul ignoră credința într-o putere spirituală, alta decât sufletul/spiritul, dar și în existența unor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
edenul), ale miturilor escatologie (sfârșitul lumii, apocalipsa, diluviul), nemurirea, infernul, problema răului etc. Preluând clasificarea tematică a Christinei Renard-Cheinisse, care identifica șase teme majore prin care aspectul religios este abordat în genul SF (demistificarea, descrierea religiilor prin prisma ceremoniilor cultice, aculturația religioasă, valorizarea gândirii magice și a practicilor vrăjitorești, experiența mistică și speculațiile teologice și metafizice), autorul francez întocmește o listă mai detaliată a temelor religioase din producțiile SF: religii ale extratereștrilor, religii viitoare, alte planete ca destinații pentru misionariat, extratereștri
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
africani recurg adesea, în lucrările lor, prin intermediul ficțiunii literare și al acțiunii eroului, la „mecanisme care, în marea lor majoritate, par a avea funcția de control asupra stimulărilor provenite din contactul dintre culturi”. Aceste mecanisme îl ajută pe subiectul supus aculturației „să negocieze cu una sau alta din componentele identității sale și-l scutesc de participarea la un fenomen cultural altfel inevitabil”. Pentru Gounongbé, aceste mecanisme susțin identificarea și ajută la rezolvarea problematicii aculturației, încercând să unifice și să integreze cei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Aceste mecanisme îl ajută pe subiectul supus aculturației „să negocieze cu una sau alta din componentele identității sale și-l scutesc de participarea la un fenomen cultural altfel inevitabil”. Pentru Gounongbé, aceste mecanisme susțin identificarea și ajută la rezolvarea problematicii aculturației, încercând să unifice și să integreze cei doi termeni ai clivajului identității aculturate. Gounongbé descrie mai multe mecanisme de control pe care le pune în legătură cu unele dintre mecanismele de apărare cunoscute în psihopatologie. Astfel, el stabilește corespondențe între: - scotomizarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
negri / refuzul și anularea; - iertarea, fraternizarea și metisajul / formația de compromis și negarea realității; - denunțarea, denigrarea și demistificarea / proiecția; - idealizarea metropolei / identificarea cu agresorul; - procesul / reparația. Originalitatea acestui demers constă tocmai în punerea în relație a mecanismelor specifice situației de aculturație cu mecanismele psihice de apărare. Astfel, mecanismele iertării, fraternizării și metisajului se leagă de unificarea și integrarea celor doi termeni ai clivajului identității aculturale prin intermediul formației de compromis și al negării realității. Alte trei mecanisme - denunțarea, denigrarea, demistificarea - ajung la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
televizual (este mai puternică în cazul „marilor” consumatori de TV) și cu absența sau limitarea altor repere valorice și culturale și insuficiențele altor cadre de socializare și de integrare socială. Mecanismele acestei influențe sunt desemnate prin conceptele de identificare și aculturație (a se vedea și paragraful despre funcțiile evazioniste ale media). Un număr important de studii europene au scos în evidență fenomene de aculturație produse la adolescenți, tineri și adulți de programele americane difuzate sau exportate (filme, producții TV, casete video
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cadre de socializare și de integrare socială. Mecanismele acestei influențe sunt desemnate prin conceptele de identificare și aculturație (a se vedea și paragraful despre funcțiile evazioniste ale media). Un număr important de studii europene au scos în evidență fenomene de aculturație produse la adolescenți, tineri și adulți de programele americane difuzate sau exportate (filme, producții TV, casete video, discuri etc.) care devin un factor de inducere a unei „culturi a violenței”, specifice modelului sociocultural american și care conduc la atitudini de
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
spațiu imens, de la granița cu Norvegia și Finlanda în vest la Marea Bering în est, Rusia Arctică este foarte slab populată. Între populațiile băștinașe prezente aici se numără: ciukcii, neneții, evencii, inuiții, saami, care au fost supuse unui proces de aculturație prin ocupația rusească ce a început în secolul XVIIII, pierzându-și mare parte din specificul dat de ocupațiile tradiționale. Imensele resursele minerale din Rusia Arctică (îndeosebi hidrocarburile) au constituit însă principalul element de atracție al acestui spațiu geografic inospitalier din
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
tehnici de propagandă, valorile culturii dominante. Promovate prioritar și cu mare frecvență, aceste valori sunt întotdeauna prezentate hiperbolizat pentru a ecrana obiective submerse, tainice. Acestea din urmă nu sunt niciodată devoalate; ele constituie însă esența curriculumului-fantomă. Dar și procesele de aculturație comportă curricula-fantomă. Integrarea într-o comunitate, adică într-o cultură minoră sau chiar într-o subcultură, presupune ecranarea obiectivelor-fantomă ale demersului, prin afișarea exagerată, demonstrativă a valorilor comunității respective. Este tehnica folosită de un etnolog care vrea să studieze un
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nostru permite structurarea unui stat de ciobani ș( plugari. Specificul traiului pe un teritoriu ș( relief ce conduc la practicarea cu precădere a unor anumite (ndeletniciri conduce la apariția unei specificități a unor "rase" (popoare de fapt). Ș( dacă fenomenul aculturației ajunge să amenințe evoluția naturală, atunci poetul nu ezită să-ș( dorească "sănătoasa barbarie", deși poziția publică ține cont de inevitabilitatea proceselor de sincronizare. Simplul gest al imitației are rezultate grotești. Tensiunea dintre formă (ideea abstractă) ș( fond (natura) nu dispare
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
paradigmă nu a (ncetat să (ș( demonstreze valențele epistemice. Desigur, av(nd acea rară calitate a unor modele de a putea fi folosite (n analiza oricărui moment istoric, ea este "condamnată" să dăinue. Formele deosebit de complexe (n care se realizează aculturația (n cele mai noi etape ale dezvoltării civilizației umane, oferă cu generozitate posibilitatea utilizării acestei paradigme. Cu at(t mai mult astăzi, la noi. Cu siguranță, (ntre poziția lui Maiorescu, care promova ideea (nlăturării tuturor formelor străine ș( reconstruirea (ntregului
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mediul natural și securizat al patriei Identității. Spațiul alterității se 'definește' prin accesibilitate, care nu se reduce numai la aspectele strict geografice (...) ci implică și pe cele sociale, mentale și culturale. Între spațiile Sinelui și Celuilalt se situează zone de aculturație, de influență reciprocă sau de tensiune în funcție de situația imediată"392. Din acest punct de vedere, imaginarului îi revine rolul de a ghida individul în procesul identității și alterității, rol care trece într-un plan secund atunci când individul intră în contact
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lucru nu era posibil decât în spațiul, chiar și evolutiv, al unui sistem de credințe ierarhizat, care nu mai există pentru majoritatea contemporanilor noștri, evrei sau nu, care evoluează acum într-o lume demistificată și foarte individualistă. În ciuda secularizării și aculturației din epoca modernă, riturile kadish-ului și doliului rămân singurele care-i însoțesc constant pe evrei în peregrinările lor; și astăzi sunt destul de vii. Ne putem imagina în ce măsură au reușit cultul martirilor și practicile legate de moarte în general să servească
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în sens modern, ci, dimpotrivă, pe convingerea că ziua de astăzi seamănă cu cea de ieri și că genealogia indivizilor și a grupului primează asupra bulversărilor doar aparente ale istoriei. Ar fi, de altfel, eronat să credem că emanciparea și aculturația față de mediul ne-evreiesc au fost singurii factori declanșatori ai istoricizării în lumea evreiască. Această evoluție este pregătită și de mișcări interne din iudaism. Curentul evreiesc al Luminilor, Haskala, care se naște în a doua jumătate a secolului al XVIII
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
al XIX-lea, se scrie istorie pentru a satisface o căutare a rădăcinilor și a tradiției, la un moment când, paradoxal, memoria evreiască și identitatea care-i este asociată nu pot fi încă revendicate ca atare în plin proces de aculturație. Trebuia deja să devii un "adevărat" german, un "adevărat" francez etc., înainte de a te gândi să te prevalezi de calitatea de evreu. Istoria, în acest context, devine o legătură "neutralizată" prin știință cu propriul popor pentru toți cei pe cale să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
la obîrșii, înțelege omul începînd de la picioare (hominizarea începuse cu poziția verticală, care va da libertate mîinii și a feței). Mediologul, care vine mai tîrziu (3000 ani î.Hr.), îl vede prin mîna și prin instrumentele pe care le-a manipulat (aculturația începînd cu adaptarea degetelor și gesturilor la un suport sau altul). Omul gîndește cu cele zece degete. Plăci de piatră, tăblițe de argilă, cărămidă, papirus, pergament, hîrtie, bandă magnetică, ecran catodic: natura suporturilor este ceva mai mult decît un stil
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Religiosul șovăielnic" preferă efuziunea mistică, Biserica permanentă are nevoie de o dogmatică. Filiația Cărnii se laudă cu autenticitatea, filiația Cuvîntului invocă adevărul. Prima beneficiază de o aderare spontană la valorile electronice ale modernității, cea de-a doua suportă rigorile unei aculturații de ucenicie și de competență. Este Cuvîntul viu împotriva Scripturii, parohul din Horsaint împotriva lui Jean Guitton, charisma împotriva academismului. Adevărul rostit prin viu grai contra spunerii adevărului, sufletul contra culturii. Best-seller-ul exploziv contra tirajului scăzut cu vînzare lentă. Este
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
literare a apărut un articol intitulat „Pornind de la Caragiale”. În acest articol ni se spune că zeflemeaua e un „criticism de suprafață” și „de ocazie” manifestat ̀ mpotriva instituțiilor, obiceiurilor și culturii locale și izvorât din iluzia propriei superiorități, prin aculturație, prin influențe străine. Mai aflăm din acest articol că „marea idee este bruscată sub complicitatea râsului anecdotic” și că există două „unghiuri” care polarizează spațiul românesc, și anume „unul ar putea fi ilustrat prin comedia lui Caragiale, al cărei nucleu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cele care impun reguli de funcționare pentru piețe, modalitățile de valorificare a resurselor, cele care creează și administrează expansiunea noilor tehnologii, reglementează relațiile internaționale și inițiază în acest sens negocieri cu state și guverne pentru fundamentarea noii ordini. Ceea ce deosebește aculturația trecutului de globalizarea culturală modernă este amploarea omogenizării și dominanța culturală. În sensul că, inițial, tipul de omogenizare culturală se producea la scară cel mult regională, pe când acum omogenizarea este mondializată. Iar supremația și dominanța în exportul de valori culturale
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
nivel continental, ci și la cel mondial. Cantonarea în naționalism preia avantajul granițelor, dar și dezavantajele mărginirii, este cealaltă lecție la care statele mai au mult de exersat. Concluzie Fenomenul de globalizare actual este altfel decât celelalte forme istorice de aculturație, îndeosebi datorită schimbării polilor politici între state-corporații multinaționale și instituții politice internaționale. Utilizând un termen consacrat de A. Schutz, lumea de astăzi este compusă din realități multiple, între care nu există frontiere rigide, ci orizonturi deschise. Lumea nu mai este
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a globalizării, monocauzal economic proiectează globalizarea culturală sau pe cea civil-socială în subordinea pieței mondiale. Globalizarea culturală s-a realizat simultan și inextricabil cu globalizarea tuturor celorlalte dimensiuni ale societății mondiale. Istoria omenirii este, în fapt, un lung șir de aculturații și zilnic sunt scoase la iveală "drumuri" chiar dacă uneori doar "poteci" pe care și prin care se difuza, în și dinspre Europa, China sau Arabia, informații, cunoștințe, modalități de a face, de a crede, de a ști și trăi. Și
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
vechime, transferurile culturale se numeau romanizare, elinizare, arabizare, și, mai aproape de noi, sovietizare (Friedman, 1999)28. Analiști ai istoriei vorbesc despre decadența centralismului cultural european, înlocuit de centralismul cultural American care pare deja șubrezit grav de cel Asiatic. Ceea ce deosebește aculturația trecutului de globalizarea culturală modernă este amploarea omogenizării și dominanța culturală. În sensul că, anterior, tipul de omogenizare culturală se producea la scară regională, pe când acum omogenizarea este mondializată. Iar supremația și dominanța în exportul de valori culturale actuale se
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a reificat/instituționalizat aceste constructe umane și le dă semnificații exagerat pragmatice și, în ultimă instanță, pecuniare. Prin instruire, prin învățare, prin propagandă și marketing, prin mass-media și oricare formă de influențare a comportamentelor umane se predică virtuțile fenomenelor de aculturație, enculturație, contra-culturație și interculturalitate. Platforma cea mai potrivită pentru toate aceste acțiuni este așa-numita industria TIME: Telecomunicații, Tehnologia Informațiilor, Medii, Divertisment 33. Telecomunicațiile ne conectează la rețele cluster, de unde putem consulta statistici despre urși din Groenlanda, ziarele din Mozambic
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a prins potaia Și-a-nceput să-l scuture... Peste toată hărmălaia Trece-n zbor un fluture.” (G. Topârceanu, Primăvara) M-aș fi așteptat ca de ziua îndrăgostiților, ziua Sfântului Valentin Yankeul, venit de pe meleagurile Potomacului, într-un efort de aculturație, datorat mai mult imitației decât necesității, altfel, numai cu Dragobetele, n-am fi știut cât de iubăreț ne este neamul, m-aș fi așteptat zic, ca politicienii să îngroape securea războiului, să fumeze pipa păcii, obicei tot de pe acolo, pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
țiganii infractori, și-i expediază în țară, atunci ne va fi și mai rău decât ne este acum, iar acuzațiile de discriminare, de restrângerea drepturilor de liberă circulație, nu au nicio valoare, din moment ce nu poate avea loc niciun fenomen de aculturație între francezi și țiganii din România. Foarte curioasă este poziția fruntașilor (un fel de bulibaș cu studii) țiganilor care, văzând că guvernul francez nu-i lasă să fure, să cerșească și să facă toate blăstămățiile, zic că-i discriminare. E
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]