232 matches
-
în cazul cărora ritmul și modalitățile de asimilare culturală sînt însușite prin forță. Efectele generate de aceste tipuri de aculturații diferă în funcție de gradul lor de flexibilitate. Distanța mai mare sau mai mică dintre culturile aflate în contact va influența procesul aculturației, gradul prestigiului pe care îl au aceste culturi; istoria mai tensionată sau mai permisivă a relațiilor reciproce, omogenitatea lor mai ridicată sau mai scăzută joacă de asemenea un rol important asupra impactului fenomenului aculturativ. 3.4. Procese de aculturație Abou
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
procesul aculturației, gradul prestigiului pe care îl au aceste culturi; istoria mai tensionată sau mai permisivă a relațiilor reciproce, omogenitatea lor mai ridicată sau mai scăzută joacă de asemenea un rol important asupra impactului fenomenului aculturativ. 3.4. Procese de aculturație Abou (1981, 2009) distinge cinci procese de aculturație, toate însoțite însă de o anumită ambiguitate semantică. Astfel, reinterpretarea se referă la asumarea trăsăturilor culturii dominante în spațiul public, menținînd propriile repere culturale în spațiul privat, fenomen care se întîlnește deseori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
aceste culturi; istoria mai tensionată sau mai permisivă a relațiilor reciproce, omogenitatea lor mai ridicată sau mai scăzută joacă de asemenea un rol important asupra impactului fenomenului aculturativ. 3.4. Procese de aculturație Abou (1981, 2009) distinge cinci procese de aculturație, toate însoțite însă de o anumită ambiguitate semantică. Astfel, reinterpretarea se referă la asumarea trăsăturilor culturii dominante în spațiul public, menținînd propriile repere culturale în spațiul privat, fenomen care se întîlnește deseori în comunitățile emigrante, mai precis în cazul primei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
procesul de respingere brutală, bruscă a culturii care se află în curs de dispariție într-o situație colonială și care produce un mesianism politic și o reîntoarcere la izvoare" (Dasen et al., 1999, p. 103). Există un anumit stres al aculturației (Berry et al., 1987; Rudmin, 2008), manifestat prin tulburări depresive, sentimente de marginalizare și respingere, ce articulează o identitate confuză și poate genera chiar anumite boli cu manifestare psihosomatică. J.W. Berry constată că există șase tipuri de schimbări specifice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al., 1987; Rudmin, 2008), manifestat prin tulburări depresive, sentimente de marginalizare și respingere, ce articulează o identitate confuză și poate genera chiar anumite boli cu manifestare psihosomatică. J.W. Berry constată că există șase tipuri de schimbări specifice fenomenului de aculturație (apud Cucoș, 2000, p. 128): schimbări fizice (de exemplu, zona geografică, clima, expunerea la soare, locuința); schimbări biologice (un nou tip de alimentație, noi boli etc.); schimbări politice (precum pierderea unor drepturi politice); schimbări economice (salarii, șomaj etc.); schimbări culturale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tip de alimentație, noi boli etc.); schimbări politice (precum pierderea unor drepturi politice); schimbări economice (salarii, șomaj etc.); schimbări culturale (limba, educația, religia dominantă etc.); schimbări sociale (noi relații interindividuale și grupale, noi moravuri comunitare). 3.5. Tipologia fenomenelor de aculturație Berry și colaboratorii săi (1997), făcînd distincție între adaptare și aculturație, evidențiază patru strategii de adaptare, procese care la rîndul lor sînt însoțite de patru tipuri de aculturație. În primul rînd, avem asimilarea, care presupune abandonarea deplină a identității culturale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
drepturi politice); schimbări economice (salarii, șomaj etc.); schimbări culturale (limba, educația, religia dominantă etc.); schimbări sociale (noi relații interindividuale și grupale, noi moravuri comunitare). 3.5. Tipologia fenomenelor de aculturație Berry și colaboratorii săi (1997), făcînd distincție între adaptare și aculturație, evidențiază patru strategii de adaptare, procese care la rîndul lor sînt însoțite de patru tipuri de aculturație. În primul rînd, avem asimilarea, care presupune abandonarea deplină a identității culturale în favoarea identității comunității dominante, integratoare. Aceasta se petrece în registrul identității
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relații interindividuale și grupale, noi moravuri comunitare). 3.5. Tipologia fenomenelor de aculturație Berry și colaboratorii săi (1997), făcînd distincție între adaptare și aculturație, evidențiază patru strategii de adaptare, procese care la rîndul lor sînt însoțite de patru tipuri de aculturație. În primul rînd, avem asimilarea, care presupune abandonarea deplină a identității culturale în favoarea identității comunității dominante, integratoare. Aceasta se petrece în registrul identității și caracteristicilor culturale vitale (limba, religia, obiceiurile cotidiene etc.). Asimilarea constituie, de fapt, un proces unidirecțional, care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturale. Segregarea/separarea implică fie dorința individului de a-și păstra, insular simbolic, identitatea sa culturală intactă, fie prin articularea unor strategii de refuz și respingere din partea societății integratoare. în schimb, marginalizarea este un proces ce exprimă un tip de aculturație care copleșește și evacuează simbolic "ținta" socială. Nemaifiind voluntară, societatea dominantă joacă un rol foarte important în practica marginalizării. Nici unul din aceste tipuri de aculturație nu reprezintă o alegere deplin liberă din partea subiectului individual, în toate existînd o negociere simbolică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
respingere din partea societății integratoare. în schimb, marginalizarea este un proces ce exprimă un tip de aculturație care copleșește și evacuează simbolic "ținta" socială. Nemaifiind voluntară, societatea dominantă joacă un rol foarte important în practica marginalizării. Nici unul din aceste tipuri de aculturație nu reprezintă o alegere deplin liberă din partea subiectului individual, în toate existînd o negociere simbolică tacită între actorii sociali implicați. 3.6. Șocul cultural Șocul cultural se referă la "acea experiență emoțională și intelectuală ce apare la cel care, plasat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
70 ai secolului XX, membrii unui proiect de cercetare pe tema înțelegerii experiențelor emigranților germani prin scrisori au dorit să interpreteze informațiile găsite într-o asemenea "sursă" despre evenimentele sociale și politice, cu scopul de a formula concluzii despre fenomenul aculturației. Dar multe dintre aceste scrisori, în special cele scrise de femei, au fost considerate ca avînd o însemnătate redusă, pentru că tematica lor dominantă făcea referire la sfera privată, mai degrabă neglijată de către cercetătorii sociali și istorici. Lalonde și Cameron (1994
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorile culturale ale părinților au stat la baza acestei înclinații, prin valorificarea educației și a realizării profesionale, coeziunea vieții de familie și munca asiduă. Există multe cercetări care au studiat factorii ce amenință sau facilitează adaptarea psihologică a emigranților în timpul aculturației (Liebkind, 2008). Unele studii au demonstrat că percepția discriminării are un efect negativ puternic asupra diferitelor aspecte ale bunăstării emigranților tineri (Liebkind, Jasinkaja-Lahti, 2000). O altă problemă a aculturației o constituie insuficienta cunoaștere a limbii dominante a țării gazdă, handicap
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
studiat factorii ce amenință sau facilitează adaptarea psihologică a emigranților în timpul aculturației (Liebkind, 2008). Unele studii au demonstrat că percepția discriminării are un efect negativ puternic asupra diferitelor aspecte ale bunăstării emigranților tineri (Liebkind, Jasinkaja-Lahti, 2000). O altă problemă a aculturației o constituie insuficienta cunoaștere a limbii dominante a țării gazdă, handicap care diminuează abilitatea emigrantului de a funcționa eficient în noul context social. A fost sugerat teoretic și dovedit empiric faptul că relațiile familiale de calitate joacă un rol important
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
limbii dominante a țării gazdă, handicap care diminuează abilitatea emigrantului de a funcționa eficient în noul context social. A fost sugerat teoretic și dovedit empiric faptul că relațiile familiale de calitate joacă un rol important în prevenirea problemelor provocate de aculturație ale tinerilor emigranți (Liebkind, Jasinkaja-Lahti, 2000; Liebkind, 2008). Percepția calității suportului parental emoțional și social se poate deteriora în timpul aculturației. în familiile amenințate de acest risc, gradul scăzut de aculturație (de exemplu, menținerea valorilor tradiționale) poate fi văzut ca un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sugerat teoretic și dovedit empiric faptul că relațiile familiale de calitate joacă un rol important în prevenirea problemelor provocate de aculturație ale tinerilor emigranți (Liebkind, Jasinkaja-Lahti, 2000; Liebkind, 2008). Percepția calității suportului parental emoțional și social se poate deteriora în timpul aculturației. în familiile amenințate de acest risc, gradul scăzut de aculturație (de exemplu, menținerea valorilor tradiționale) poate fi văzut ca un mijloc de a susține coeziunea familială și de a evita conflictul intergenerațional. Așadar, menținerea valorilor culturale tradiționale, în special cele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
calitate joacă un rol important în prevenirea problemelor provocate de aculturație ale tinerilor emigranți (Liebkind, Jasinkaja-Lahti, 2000; Liebkind, 2008). Percepția calității suportului parental emoțional și social se poate deteriora în timpul aculturației. în familiile amenințate de acest risc, gradul scăzut de aculturație (de exemplu, menținerea valorilor tradiționale) poate fi văzut ca un mijloc de a susține coeziunea familială și de a evita conflictul intergenerațional. Așadar, menținerea valorilor culturale tradiționale, în special cele legate de familie, împreună cu suportul parental perceput, pot ajuta emigranții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
văzut ca un mijloc de a susține coeziunea familială și de a evita conflictul intergenerațional. Așadar, menținerea valorilor culturale tradiționale, în special cele legate de familie, împreună cu suportul parental perceput, pot ajuta emigranții adolescenți să facă față problemelor legate de aculturație. S-a demonstrat că între perioada care a trecut de la integrarea tinerilor în societatea gazdă și gradul de prezervare a valorilor tradiționale ale culturii de origine există o corelație inversă. Astfel, crește riscul apariției conflictelor cu părinții. Liebkind și Jasikaja-Lahti
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
perioada care a trecut de la integrarea tinerilor în societatea gazdă și gradul de prezervare a valorilor tradiționale ale culturii de origine există o corelație inversă. Astfel, crește riscul apariției conflictelor cu părinții. Liebkind și Jasikaja-Lahti (2000), în studiul lor despre aculturație și bunăstarea psihologică a emigranților adolescenți din Finlanda, au ajuns la concluzia că subiecții de gen feminin au acuzat mai multe simptome cauzate de stresul aculturației (în special anxietate și simptome psihosomatice) decît subiecții de gen masculin. Cu cît emigranții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
crește riscul apariției conflictelor cu părinții. Liebkind și Jasikaja-Lahti (2000), în studiul lor despre aculturație și bunăstarea psihologică a emigranților adolescenți din Finlanda, au ajuns la concluzia că subiecții de gen feminin au acuzat mai multe simptome cauzate de stresul aculturației (în special anxietate și simptome psihosomatice) decît subiecții de gen masculin. Cu cît emigranții tineri au perceput mai intens discriminarea, cu atît mai modest au aderat la valorile tradiționale legate de familie, și cu cît suportul și înțelegerea părinților erau
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
decît subiecții de gen masculin. Cu cît emigranții tineri au perceput mai intens discriminarea, cu atît mai modest au aderat la valorile tradiționale legate de familie, și cu cît suportul și înțelegerea părinților erau mai puțin exprimate, cu atît stresul aculturației sporea. Adolescenții devin tot mai conștienți de contrastul dintre relațiile cooperante pe care le au cu colegii din grupul de co-vîrstnici și relațiile tot mai unilaterale experimentate cu părinții. Acest aspect al dezvoltării poate fi mai problematic pentru tinerii emigranți
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai problematic pentru tinerii emigranți decît pentru cei care au rămas în țara lor natală, pentru că ei pot adopta valori familiale vestice mai devreme decît părinții lor. Astfel, lupta adolescenților pentru autonomie poate fi accentuată de diferențele intergeneraționale în contextul aculturației. în concluzie, adolescenții emigranți care aderă mai puțin la autoritatea parentală consfințită tradițional și care se bucură de suport parental au șansele cele mai mari de a evita diversele probleme legate de aculturație. Jeanne L. Tsay, Yu-Wen Ying și Peter
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fi accentuată de diferențele intergeneraționale în contextul aculturației. în concluzie, adolescenții emigranți care aderă mai puțin la autoritatea parentală consfințită tradițional și care se bucură de suport parental au șansele cele mai mari de a evita diversele probleme legate de aculturație. Jeanne L. Tsay, Yu-Wen Ying și Peter A. Lee (2000) au realizat un studiu ce investiga elaborarea semnificației de a fi "chinez" sau de a fi "american" pentru emigranții asiatici în Statele Unite. Ei au urmărit în ce măsură gradele diferite de expunere
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cine sînt eu?" în 20 de propoziții (așa-numitul test Who am I?, elaborat de Kuhn și Partland în 1954). în SUA și Hong Kong (unde situația era similară cu cea a SUA, deoarece regiunea asiatică a fost supusă unei intense aculturații occidentalizante, elevii și studenții de aici fiind educați în limba engleză, după un curriculum occidental), subiecții au enumerat mai multe trăsături personale decît cei din China și Japonia. De asemenea, rolurile sociale menționate au fost diferite: independenții (din SUA și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
200 de publicații pe această temă (L. Taylor, 2005, 24) -, istoria a oferit suficiente argumente în favoarea faptului că moda a reprezentat, de-a lungul timpului, un instrument al puterii, al celor cu un status socio-economic ridicat și că procesele de aculturație care însoțesc moda se propagă pe verticală, de sus în jos. Semiotica, o altă tradiție a studiilor modei, preocupată îndeosebi de problemele de semnificare, a arătat că indivizii se raportează la obiectele și practicile care compun "sistemul modei" (R. Barthes
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
multiform: maniera, curentul sau vestimentația? (D. Waquet și M. Laporte, 1999/2003, 6) De-a lungul timpului, ideea de modă în istorie, literatură și filozofie a cuprins, în principal, două sensuri. Primul, generic, de fenomen cultural care reflectă modernitatea sau aculturația, iar cel de-al doilea, ca aspect exterior al individului înfățișarea ilustrată de îmbrăcămintea și înfrumusețarea corpului. Ambele sensuri au fost susținute sau combătute în filozofie, în literatură și în istorie, fapt ce i-a determinat pe unii autori să
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]