631 matches
-
km, iar de la Pârcovaci până la Hârlău prezintă o pantă de 16 m/km. De la Hârlău până la Cotnari râul Bahlui străbate depresiunea de contact dintre Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei. În acest sector râul prezintă numeroase meandre albia minoră este destul de adâncită, ajungând până la 8 10 m, în zona de debușare a râului Buhalnița și la Cotnari (această situație împiedică uneori revărsările). În albia minoră a râului Bahlui s-a dezvoltat pe marnele și argilele bazale nivelul suport al apelor subterane de la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
albia râului Bahlui, ca în zona Pârcovaci, în sudul orașului Hârlău, la Bădeni și Ceplenița. În urma acestor surpări ale malurilor, iau naștere mici trepte de albie minoră, cu altitudine de 1-2 m. În sectorul Cotnari, albia minoră apare cu meandre adâncite și cu maluri abrupte, cu puternice fenomene de surpări sufozionale condiționate de prezența apelor subterane de la baza aluviunilor șesului care ies sub formă de izvoare, subminând baza malurilor. Panta albiei minore este în jur de 2,6 m la 1
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
curs permanent de la 435 m altitudine. Între izvor și vărsarea în Jijia, are o lungime de 110, 5 km. Pe teritoriul aflat în cercetare, curge pe o distanță de 35 km (M. Pantazică, 1974). Albia minoră este bine conturată, puțin adâncită, chiar de la obârșia văii. Cursul este ușor meandrat, având o albie majoră neînsemnată. Valea este îngustă și adâncă, cu versanți înclinați, în jur de 10°, pe care alunecările de teren sunt fixate de pădure. În cadrul acestei văi se deschid ape
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
predominant nisipoasă, permite înmagazinarea unei cantități mari de apă. În albia minoră a Bahluiului s-a dezvoltat, pe marnele și argilele bazale, nivelulsuport al apelor subterane, de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută. Albia minoră este puternic adâncită, ajungând până la 10 m în zona de debușare a pârâului Buhalnița (În dreptul localității Ceplenița), împiedicând revărsarea Bahluiului. Afluenții Bahluiului, până la Cotnari sunt scurți, cu bazine de recepție reduse, incluzând un relief degradat. În asemenea condiții, șesul Bahluiului este inundat lateral
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și disciplină, un rar emul evadat treptat din cavaleria ordonată a mediilor academice în care se formase și pe care Eliade le-a cucerit ca din afara lor. De-o parte o succesiune de mărturii ale creșterii, de alta un ton adâncit al stabilizării. Din punctul de vedere al biografiei științifice a lui Eliade, dar și al evoluției istoriei religiilor în secolul XX, scrisorile cu Pettazzoni și cu Wikander secompletează reciproc, suprapunându-se cronologic în perioada 1948-1959 și subîntinzând un arc temporal
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
de stînga al Dornei și un sat în județul Suceava). Baza o constituie entopicul romînesc de origine slavă (așa cum o indică sufixul -na), dornă, pentru care au fost consemnate sensurile „vîrtej de apă, bulboană, vîltoare“; „cădere de apă; un loc adîncit format din căderea apei“; „lac format artificial prin oprirea apei curgătoare“; „locul unde peștii depun icre și se face bătaia peștelui“; „adîncitură în pămînt, o groapă unde se strînge apa de ploaie“, „morman de pămînt ca semn de hotar între
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
validități ecologice diferite. De exemplu, în cazul figurilor nonrectangulare și al celor rectangulare, perceperea corpului stimul se realizează în perspectivă și se interpretează ca reprezentare bidimensională a unui obiect tridimensional. Toate aceste tendințe au validitate mai crescută în spații "verticalizante", "adîncite", spre deosebire de "orizontul deschis", în ceea ce privește iluziile descrise prin paralelogramul Sander și asociația Müller-Lyer, unde acestea sînt mai "modeste". În cazul iluziei orizontal-vertical, validitatea ecologică este mai ridicată în spațiile deschise, în care linia verticală este "văzută" ca o proiecție bidimensională a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
icoanelor cunoscute ale sfântului; dimpotrivă, e străluminată de un zâmbet de tinerețe eternă, un zâmbet care lucește din ochii misterioși, din umerii fin strălucitori ai obrajilor și din arcuirea largă a buzelor tăioase și strînse. E zâmbetul enigmatic al Giocondei, adâncit aici într-o taină și mai nepătrunsă, fluturată de finețea gurii acesteia despre care nu poți spune dacă e femeiască sau bărbătească. Înclinarea ușoară a feței face ca linia ochilor și curba zâmbetului să fugă paralel cu arcul brațului spre
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
studiilor necesare la fiecare etapă tehnologică, până la popualrea puilor pentru creștere. Pentru creștere, s-au utilizat eleșteiele din pepinieră cu cea mai redusă suprafață (7 și 10 hectare). pentru a ușura activitatea de selecție masală. De asemenea, două dintre bazinele adâncite, (care asigurau acum nivele de apă de 1,5-2,5 m.) au fost utilizate pentru iernarea materialului piscicol experimental și a lotului martor. Astfel, prin reamenajarea bazinelor de reproducere, creștere și iernare, s-a asigurat o bază experimentală eficientă pentru
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Studiul problemelor învățământului necesită gruparea populației pe vârste specifice diferitelor grade și trepte de învățământ: 0-2 ani, 3-5 ani, 6-14 ani, 15-18 ani, 19-24 de ani etc. În analiza fenomenului mortalității infantile, structura populației în vârstă de zero ani trebuie adâncită, prin utilizarea unor intervale de grupare de dimensiunea zilelor, săptămânilor, sau lunilor. Un alt aspect important ce trebuie avut în vedere la analiza structurii populației pe vârste este necesitatea studierii particularităților de manifestare a acesteia în cadrul unor subcolectivități delimitate pe
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
contururile ilustrației urmau să devină vizibile. Textul și ilustrația sunt pictate pe placă utilizându-se o soluție impermeabila la acid. Cand placă este apoi expusă unei soluții acide, suprafața ilustrației care urmează a fi colorată este mai curând elevata decât adâncita" (1992, p. 60). Potrivit lui Stewart Crehan, care analizează cu elegantă caracteristicile artei lui Blake, lumina cade invariabil frontal, adăugând că aceasta și eliminarea fundalului ajuta la "proiectarea în prim-plan (subl. în text, n.m.) a tuturor componentelor desenului, reducând volumul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pată humerală și o alta discală în jumătatea posterioară a elitrelor. Partea ventrală a corpului prezintă o pubescență gălbuie, fină. Coxele mediane sunt ușor depărtate între ele, iar tibiile mediane și posterioare arcuite. Tibiile anterioare au câte un șanț longitudinal adâncit. Fața ventrală a tarselor este acoperită cu o pubescență galben-tomentoasă. În Europa cu excepția nordului continentului și a Peninsulei Iberice. l=12-14 mm. ♂ Tarsele anterioare și mediane ușor lățite, iar tibiile posterioare sunt puternic arcuite. 4 Genul Necrodes Leach În fauna
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
de peri. Clipeul nu este bilobat, sutura clipeofrontală fiind absentă. Antenele prezintă o măciucă alcătuită din 3 articole. Scapul puțin mai lung decât articolele 2-3 luate împreună. Marginea anterioară a labrumului concavă. Vârful mandibulelor ascuțit. Marginea anterioară a pronotului ușor adâncită, iar suprafața pronotului este prevăzută cu mai multe ridicături. Atât capul cât și pronotul au o pubescență culcată, ± vizibilă, de culoare cenușie sau gălbuie, fiind uneori vizibile și pete pubescente negre. Elitrele prezintă 3 carene longitudinale fine, dar bine conturate
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
are o punctuație deasă, iar vertexul prezintă o pubescență culcată și deasă, cenușie sau gălbuie. Al 7-lea articol antenal este puternic transvers, mai lat decât articolul 6, însă mai îngust decât articolul 8. Pronotul prezintă un șanț median puțin adâncit, suprafața lui are o punctuație deasă și accentuată, fiind prevăzută cu o pubescență formată din pete negre, înconjurate de zone cu peri cenușiu-albicioși. Petele negre sunt situate în același plan cu pubescența de fond. Scutelul prezintă o punctuație extrem de deasă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cu primele 2 articole conice, articolul terminal fiind oval-ascuțit. Pronotul lățit, ușor îngustat anterior, marginea lui posterioară acoperă baza elitrelor. Atât marginea anterioară cât și cele laterale ale pronotului sunt rotunjite. Baza pronotului adesea cu 2 sau 3 impresiuni ușor adâncite. Unghiurile anterioare și posterioare ale pronotului rotunjite. Scutelul mare, triunghiular sau pentagonal. Elitrele au 4 (rar 3) carene longitudinale proeminente, una suturală și 2 discale. Marginile laterale ale elitrelor sunt prevăzute cu o bordură care se prelungește până la nivelul ultimului
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
o punctuație extrem de deasă în zona vertexului, la nivelul frunții punctuația este relativ deasă. Articolul 2 al antenelor evident mai lung decât articolul 3, ultimele 4 articole antenale formează uneori o măciucă slab conturată. Baza pronotului prezintă 2 impresiuni longitudinale adâncite, dispuse oblic. Marginea anterioară a pronotului nu este arcuită, fiind prevăzută cu o bordură fină. Discul pronotului cu o punctuație fină, relativ deasă, spre baza pronotului și spre marginile laterale punctuația este mai deasă. Marginea anterioară a elitrelor cu granulații
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
extrem de fină. Scutelul mic, triunghiular. Elitrele alungite, convexe, cu marginile laterale ± paralele pe cea mai mare parte din lungimea lor și cu vârfurile rotunjite. Marginile laterale ale elitrelor prezintă o bordură îngustă. Fiecare elitră are câte 10 rânduri de puncte adâncite, dintre care rândurile 2 și 3 sau 1 și 4 se unesc posterior. Epipleurele elitrelor lățite anterior, ele se îngustează spre partea lor posterioară. Prosternul scurt, el prezintă între coxele anterioare o prelungire triunghiulară. Mezosternul de asemenea scurt, cu epimerele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
specie. Triarthron maerkelii Märkel Corpul oval-alungit, convex, roșcat și lucios, cu antenele unicolore. Capul de aproximativ 2 ori mai îngust decât pronotul, mai dezvoltat la ♂, prevăzut cu o punctuație fină. Ochii mari, ovali și aplatizați. Fruntea cu 2 impresiuni ușor adâncite, marginile ei laterale prezintă o bordură anterioară fină. Clipeul la ♂ coriaceu (de consistența pielii), la ♀ el este cornos. Pronotul transvers, aproximativ la fel de lat cât elitrele, cu marginile laterale puternic rotunjite, ușor îngustate anterior. Unghiurile posterioare ale pronotului evident rotunjite. Suprafața
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
rară. Marginea anterioară și marginile laterale ale pronotului au o bordură fină. Elitrele convexe, de aproximativ 3 ori mai lungi decât pronotul. Fiecare elitră cu câte 9 strii punctate și accentuate, prima interstrie a elitrelor prezintă un rând de puncte adâncite. Specie central-europeană, foarte rară. Pe ciuperci și pe iarba de la liziera pădurilor. Semnalată numai în Transilvania. l=2,8-3,2 mm. ♂ Femurele posterioare puternic îngroșate la extremitatea distală, având la unghiul apical extern un dinte teșit, 3 dințișori mici și
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
foarte rară. Pe ciuperci și pe iarba de la liziera pădurilor. Semnalată numai în Transilvania. l=2,8-3,2 mm. ♂ Femurele posterioare puternic îngroșate la extremitatea distală, având la unghiul apical extern un dinte teșit, 3 dințișori mici și o știrbitură adâncită. 2 Genul Hydnobius Schmidt Corpul oblong. Capul cu ochii mari, fruntea prezintă înaintea ochilor câte o bordură laterală. Clipeul la ♂ coriaceu. Măciuca antenelor este formată din 5 articole libere, cu al 2lea articol mai scurt și mai îngust decât articolele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
dințișori ascuțiți. 6 Genul Leiodes Latreille Corpul rotunjit sau oval, adesea emisferic, de talie mică sau medie, având un colorit ce variază de la maroniu-deschis la negru. Capul cu ochii mari, ușor convecși, între ochi se află 4 (rar 2) puncte adâncite. Marginile laterale ale frunții prezintă o bordură înaintea ochilor. Clipeul concav anterior. Antenele au o măciucă alcătuită din 5 articole, articolul 7 este dezvoltat, dar mai îngust decât articolele 9 și 10, articolul 8 fiind mic și extrem de turtit. Labrumul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
extrem de turtit. Labrumul concav sau bilobat. Pronotul aproximativ la fel de lat cât elitrele, îngustat de la bază spre vârf, are marginile laterale rotunjite. Marginea anterioară, uneori numai unghiurile anterioare prezintă o bordură fină. Baza pronotului poate avea un rând transversal de puncte adâncite și îngroșate. Elitrele au câtre 9 strii longitudinale punctate, iar stria suturală este completă. Picioarele sunt adaptate pentru scormonit, cu femurele carenate și cu tibiile prevăzute cu dinți proeminenți. Tarsele anterioare și mediane pentamere, cele posterioare fiind tetramere (5-5-4). Insectele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
2, iar articolul terminal este ceva mai îngust decât articolul precedent. Pronotul puțin mai îngust decât elitrele el nu este îngustat spre bază. Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze, cu vârful rotunjit. Suprafața pronotului uneori cu un rând bazal de puncte adâncite și cu altul postmedian alcătuit din 4 puncte adâncite, dispuse transversal. Elitrele de peste 2 ori mai lungi decât pronotul, puternic convexe, prevăzute cu strii punctate și accentuate. Interstriile elitrelor au o punctuație de fond rară și extrem de fină precum și rânduri
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
articolul precedent. Pronotul puțin mai îngust decât elitrele el nu este îngustat spre bază. Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze, cu vârful rotunjit. Suprafața pronotului uneori cu un rând bazal de puncte adâncite și cu altul postmedian alcătuit din 4 puncte adâncite, dispuse transversal. Elitrele de peste 2 ori mai lungi decât pronotul, puternic convexe, prevăzute cu strii punctate și accentuate. Interstriile elitrelor au o punctuație de fond rară și extrem de fină precum și rânduri mai accentuate de puncte dispuse alternativ. Femurele posterioare simple
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
ales în zona montană. l=3,5-4,5 mm. 9 Leiodes longipes Schmidt (curta Fairm.) Oval-alungit, puternic convex dorsal, roșcat-maroniu, cu măciuca negricioasă. Capul normal dezvoltat, prevăzut cu o punctuație fină și deasă, fruntea are de regulă 4 puncte mai adâncite. Măciuca antenelor mai lată decât la dubius, iar articolul terminal al antenelor este mai îngust decât cel precedent. Pronotul ceva mai îngust decât elitrele, cu marginile laterale rotunjite, evident îngustate spre bază. Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze cu vârful rotunjit
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]