629 matches
-
de rolul lor, trebuie să remarcăm prezența elementelor de fortificație care le diferențiază de celelalte așezări medievale timpurii și ne indică rezistența la pericole. Așezările deschise aveau ca tip preponderent de adăpost locuința, cu cele două variante: parțial adâncită și adâncită. Atât în perioada precedentă, cât și în cea premergătoare culturii Dridu, cea mai folosită era locuința parțial adâncită, descoperită la Drăgești, Dodești, Gura Idrici (jud. Vaslui), Oncești (jud. Bacău) și mai rar locuința de suprafață, atestată doar la Dodești (L10
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și ne indică rezistența la pericole. Așezările deschise aveau ca tip preponderent de adăpost locuința, cu cele două variante: parțial adâncită și adâncită. Atât în perioada precedentă, cât și în cea premergătoare culturii Dridu, cea mai folosită era locuința parțial adâncită, descoperită la Drăgești, Dodești, Gura Idrici (jud. Vaslui), Oncești (jud. Bacău) și mai rar locuința de suprafață, atestată doar la Dodești (L10). Acest ultim tip de locuință se generalizează abia în secolele X-XI, datorită încălzirii climatice. Din cele 92 așezări
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
locuințele aceleeași așezări găsite în două puncte, Șipot și Călugăreasca), Gura Idrici (punctele La Coșare sau Islaz), Tanacu (punctul Chiscul Ulucilor) și Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc). Cele mai multe complexe de locuințe s-au dezvelit la Dodești (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), Gura Idrici (cinci locuințe adâncite) și Tanacu (patru locuințe adâncite), în restul stațiunilor găsindu-se maxim una sau două locuințe. Întrucât aria județului Vaslui ocupă cea mai mare parte a bazinului bârlădean, este explicabil ca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gura Idrici (punctele La Coșare sau Islaz), Tanacu (punctul Chiscul Ulucilor) și Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc). Cele mai multe complexe de locuințe s-au dezvelit la Dodești (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), Gura Idrici (cinci locuințe adâncite) și Tanacu (patru locuințe adâncite), în restul stațiunilor găsindu-se maxim una sau două locuințe. Întrucât aria județului Vaslui ocupă cea mai mare parte a bazinului bârlădean, este explicabil ca numărul preponderent de situri arheologice să fie din zona menționată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau Islaz), Tanacu (punctul Chiscul Ulucilor) și Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc). Cele mai multe complexe de locuințe s-au dezvelit la Dodești (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), Gura Idrici (cinci locuințe adâncite) și Tanacu (patru locuințe adâncite), în restul stațiunilor găsindu-se maxim una sau două locuințe. Întrucât aria județului Vaslui ocupă cea mai mare parte a bazinului bârlădean, este explicabil ca numărul preponderent de situri arheologice să fie din zona menționată, fapt observat și pentru etapa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Sistemul de construcție. Instalații pentru foc Așezările bazinului sunt de tipul siliștilor/seliște, iar complexele de locuințe respectă aceleași reguli ca și cele din intervalul precedent, poate cu ușoare modificări datorate încălzirii climei. Astfel, locuințele cu cele două variante, parțial adâncită și adâncită, cuprinse între 0,40 m și 1,20 m adâncime, au o singură cameră și forme diferite, cum ar fi pătrată (L1, L2, L4, L11-Dodești), dreptunghiulară (L3, L7, L17, L18-Dodești), patrulateră (B4, B5-Gura Idrici; L10, L12, L19-Dodești), trapezoidală
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
construcție. Instalații pentru foc Așezările bazinului sunt de tipul siliștilor/seliște, iar complexele de locuințe respectă aceleași reguli ca și cele din intervalul precedent, poate cu ușoare modificări datorate încălzirii climei. Astfel, locuințele cu cele două variante, parțial adâncită și adâncită, cuprinse între 0,40 m și 1,20 m adâncime, au o singură cameră și forme diferite, cum ar fi pătrată (L1, L2, L4, L11-Dodești), dreptunghiulară (L3, L7, L17, L18-Dodești), patrulateră (B4, B5-Gura Idrici; L10, L12, L19-Dodești), trapezoidală (L5-Dodești), rectangulară
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui) reprezentau circa jumătate din totalul unei stațiuni. Spre deosebire de situația amintită, pentru intervalul secolelor VIII-IX, se observă o creștere demografică, sugerată de numărul mai mare de locuințe, cum ar fi la Dodești, unde s-au găsit 19 locuințe (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), iar altele, cel puțin șase (conform opiniei autorului), au fost afectate de eroziunile provocate de ploile abundente ori de lucrărilor agricole anuale, din timpul cercetărilor arheologice de pe ambele terase (Călugăreasca și Șipot). Potrivit acestor informații
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Lutărie ori Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctul Grajduri), Roșiești-Gară - Roșiești (punctul Grădinărie), Simila-Zorleni (punctul Grădinărie) și Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). Tipurile de locuințe se mențin ca și în perioadele precedente: locuința, cu cele două variante ale sale, parțial adâncită și adâncită (ultima prezentă mai rar) și locuința de suprafață, folosită mai des. Dacă în secolele V-VIII (maxim început de IX), ultimul tip de locuință era semnalat sporadic și s-au folosit îndeosebi locuințele parțial adâncite sau adâncite (datorită
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctul Grajduri), Roșiești-Gară - Roșiești (punctul Grădinărie), Simila-Zorleni (punctul Grădinărie) și Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). Tipurile de locuințe se mențin ca și în perioadele precedente: locuința, cu cele două variante ale sale, parțial adâncită și adâncită (ultima prezentă mai rar) și locuința de suprafață, folosită mai des. Dacă în secolele V-VIII (maxim început de IX), ultimul tip de locuință era semnalat sporadic și s-au folosit îndeosebi locuințele parțial adâncite sau adâncite (datorită răcirii accentuate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ale sale, parțial adâncită și adâncită (ultima prezentă mai rar) și locuința de suprafață, folosită mai des. Dacă în secolele V-VIII (maxim început de IX), ultimul tip de locuință era semnalat sporadic și s-au folosit îndeosebi locuințele parțial adâncite sau adâncite (datorită răcirii accentuate a climei, față de veacurile I-IV), spre finalul mileniului I, în timpul culturii Dridu reapar în număr mare locuințele de suprafață, din cauza încălzirii climatice. De altfel, pentru intervalul de timp X-XI se constată în mod cert
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
parțial adâncită și adâncită (ultima prezentă mai rar) și locuința de suprafață, folosită mai des. Dacă în secolele V-VIII (maxim început de IX), ultimul tip de locuință era semnalat sporadic și s-au folosit îndeosebi locuințele parțial adâncite sau adâncite (datorită răcirii accentuate a climei, față de veacurile I-IV), spre finalul mileniului I, în timpul culturii Dridu reapar în număr mare locuințele de suprafață, din cauza încălzirii climatice. De altfel, pentru intervalul de timp X-XI se constată în mod cert răspândirea locuințelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
certe analogii la Dodești, Botoșana, Fundu Herții (Moldova), dar și la Capidava, Dinogeția-Garvăn (Dobrogea). Pe lângă informațiile amintite, alte date interesante privind modul de realizare al locuințelor de tip Dridu au fost observate (de către autorii cercetărilor) la analiza unei locuințe parțial adâncite (B1), descoperită la Bârlad-Prodana, unde pereții erau construiți prin împletirea nuielelor în jurul a două rânduri de pari subțiri, dispuși de-a lungul gropii casei. Totodată, intrarea, de tip „gârlici”, era amenajată în același fel (pl. XLVI/b). Chiar dacă acest sistem
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
casei. Totodată, intrarea, de tip „gârlici”, era amenajată în același fel (pl. XLVI/b). Chiar dacă acest sistem de construcție este considerat unicat pentru Moldova secolelor IX-XI, el își găsește analogii în perioada veacurilor V-VII la una din locuințele parțial adâncite găsită la Suceava-Parc. Așadar, este posibil ca acest mod de construcție a locuințelor să se fi păstrat și perpetuat ulterior, în etapa preliminară și perioada clasică a culturii Dridu. Cu toate aceste supoziții, în secolele X-XI acest sistem a fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
specifice secolelor VIII-XI, perioada când acest tip de așezare se generalizează în multe regiuni ale Europei. Ca urmare, în intervalul secolelor VI-VII, în arealul bazinului, așezările erau deschise, de tipul siliștilor/seliștilor, iar locuințele aveau două variante, fie parțial adâncite sau adâncite. În perioada veacurilor VIII-XI se păstrează același tip de așezare, iar caselor li se adaugă locuința de suprafață, care anterior fie era slab semnalată, fie lipsea. Acest ultim tip de locuință avea caracter sezonier și era construită din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VIII-XI, perioada când acest tip de așezare se generalizează în multe regiuni ale Europei. Ca urmare, în intervalul secolelor VI-VII, în arealul bazinului, așezările erau deschise, de tipul siliștilor/seliștilor, iar locuințele aveau două variante, fie parțial adâncite sau adâncite. În perioada veacurilor VIII-XI se păstrează același tip de așezare, iar caselor li se adaugă locuința de suprafață, care anterior fie era slab semnalată, fie lipsea. Acest ultim tip de locuință avea caracter sezonier și era construită din materiale ușoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nu de gropi pentru pari, podeaua era bătătorită simplu și conținea o vatră de foc. Pentru secolele VI-XI, locuințele aveau o singură cameră, ridicată pe un schelet din bârne de lemn, fixat pe centru și pe laterale, în gropi adâncite, finalizat cu un acoperiș în două ape. Lemnul folosit la construcția caselor era, de regulă, luat din pădurile situate în apropiere. De obicei, s-a întrebuințat lemnul de esență moale (arin, plop, salcie), care avea rezistență scurtă și mai puțin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
stejar), mai greu de găsit și de prelucrat. Interiorul caselor cuprindea instalații de foc, maxim una-două vetre ori cuptoare, pentru prepararea hranei și încălzirea casei. În timpul culturii Dridu, crește numărul locuințelor de suprafață, ca urmare a încălzirii climatice, iar locuințele adâncite au amenajate un singur cuptor. În intervalul cuprins între secolele X-XI se constată cu certitudine predominarea locuințelor de suprafață, pe întreg teritoriul românesc. Aserțiunea este susținută de numărul mare al vetrelor de foc simple (placate sau nu cu lespezi de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
românesc. Aserțiunea este susținută de numărul mare al vetrelor de foc simple (placate sau nu cu lespezi de gresie locală) și mai puține cuptoare cu boltă. În privința caselor, un caz aparte a fost semnalat la Bârlad-Prodana, unde pereții unei locuințe adâncite (B1) erau construiți prin împletirea nuielelor în jurul a două rânduri de pari subțiri, dispuși de-a lungul gropii casei. Totodată, intrarea, de tip „gârlici”, era amenajată în același fel. În același sit, dar într-o altă locuință (B3), s-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 108; Teodor 1997c, p. 79. 47. Dodești (comuna Dodești), județul Vaslui a) Călugăreasca: pe malul drept al Pârâului Șipote, în vatra satului, s-au efectuat săpături sistematice în anii 1967-1974, care au dezvăluit prezența unei așezări cu 14 locuințe adâncite, de formă rectangulară și având în interior vetre construite din piatră. Printre complexele de locuire se numără și o locuință de suprafață (L15), folosită ca atelier, întrucât dispunea de un cuptor special amenajat pentru prelucrarea fierului. De asemenea, nu lipsesc
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Teodor 1984b, p. 49-106; Teodor 1997c, p. 80-81. b) Șipot: în vatra satului, în apropierea grădinii lui V. Năstase, pe teritoriul delimitat de numeroase izvoare s-au desfășurat cercetări amănunțite ce au scos la iveală un număr de 16 locuințe adâncite, de formă rectangulară și prevăzute cu vetre din piatră. De remarcat este succesiunea stratigrafică a trei locuințe suprapuse, din secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI. Pentru perioada VI-VII s-au identificat 6 locuințe, dotate cu vetre și având ca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe cele două terase ale râului, în locul denumit Șapte case s-au găsit, cu prilejul lucrărilor de regularizare a apei (1981), câteva complexe de locuire. Cercetările ulterioare au condus la dezvelirea unui număr de 23 de locuințe de suprafață și adâncite, de formă rectangulară, prevăzute cu vetre ori cuptoare din piatră. Inventarul așezării este variat, cuprinzând ceramică (întreagă și fragmentară) modelată la mână și la roată, ultima decorată cu benzi de linii orizontale și vălurite, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu mai multe straturi culturale, specifice secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI, potrivit ceramicii fragmentare. Amplasată pe platoul Albeștilor (200-300m altitudine), pe un promontoriu de forma unui grind, stațiunea a beneficiat de câteva sondaje (1976-1978) care au descoperit o locuință adâncită (cu ceramică în inventar) și o groapă de provizii (Gr. 1/1977), cu resturi cerealiere, din care s-au extras două loturi de semințe carbonizate; ambele complexe datate în perioada secolelor X-XI. În cazul gropii, din primul lot (1602 semințe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe o distanță de circa 600-800m, s-au descoperit fragmente de vase modelate cu mâna și la roată caracteristice secolelor VII-VIII. Ulterior, s-a întreprins un sondaj, între 1986-1987, care a dezvăluit existența unei așezări, prin prezența a patru locuințe adâncite (parțial distruse), cu ceramică (fragmente de la vase-borcan și tipsii) și alte obiecte din lut (fusaiole) și piatră (cute). Cercetare S. Ștefănescu, 1984-1985; sondaj D. Gh. Teodor, R. Maxim-Alaiba, 1986-1987. Materialul inedit se află o parte în colecția personală S. Ștefănescu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Mesteacăn, un înger blond ca o lacrimă de aur, mlădioasă ca un crin de ceară, cu ochi albaștri și cuvioși precum albastru și cuvios e adâncul cerului și divina sa eternitate. Ades ea privise din cartea de închinăciune la fața adâncită și palidă a călugărului; o văzuse el ades răsărind - o floare în fereastă - și în nopți cu lună el își lepăda rasa și-și punea mantie de cavaler, în care veghea sub sticlitoarele-i fereste... până ce se deschideau, până ce se
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]