165 matches
-
Mică (Oltenia de azi, așa cum se credea până acum și locul acesta nu a fost pustiu ci pustiit). Odată ajunși în această zonă bogată, cu terenuri mănoase, păduri și fânețe multe, și-au amenajat fântâni pentru asigurarea apei necesare la adăpatul animalelor, dar și pentru oameni. Așa se face că în zona de astăzi cunoscută sub denumirea de Fântână lui Cucu, strămoșul nostru a amenajat o fântână (fântână în limba slavona înseamnă izvor), un izvor drept adăpătoare, i-a dat numele
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Dealurile se numesc: Dealul Glodului; Dealul Purcaretului; Turmătar; Priznel; Dealul Morii; Dealul Mare; Ciungi; Dealul Îngust; Dealul Viilor; La Prisaca; toate exprimă realități topo-geografice specifice graiului și diferitelor amplasamente teritoriale (Dealul Pietrii-calcaros; Turmătar- locul în care erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat; Dealul Viilor- acoperit cu vii aproape în totalitate). Legat de ultimul dintre ele, începând cu secolul al XVIII-lea, vinul de la Chelința era la mare căutare în capitala imperială, Viena. Pârâurile, denumite de către localnici, văi, cu un curs
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
prin răul Prut și afluentul său principal de pe raza comunei pârâul Volovăț(între 3-5m lațime, adâncime îintre 30cm-2m), la care se adaugă o rețea de pârâiașe mici cu caracter temporar. Apele stătătoare există sub formă de mici iazuri amenajate pentru adăpatul animalelor. Din anul 1977 se impune în peisajul comunei prezența lacului de acumulare de pe râul Prut în a cărui zonă adiacenta este situată și comuna Manoleasa. Vegetatia este reprezentata prin mici ochiuri de stepă destinate în general pășunilor și pâlcuri
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
contrastează puternic cu situația în care cei doi, unul fără un picior și altul orb și ciung, au fost aduși la "paradă". Alte lucrări expuse, au fost compoziția "Culesul merelor" care prin aspectele decorative se înscrie în realismul clasicist, precum și "Adăpatul vitelor", " Întoarcerea de la câmp" și "Tăietorii în pădure". Octav Băncilă a deschis o expoziție în anul 1927 la București, luna aprilie, unde a adus o compoziție de mari dimensiuni intitulată " După două mii de ani". În aceasta l-a reprezentat pe
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
n-au fost în vederea cea proastă atâta slăviți, dar în tainica vedere au fost prea slăviți, pentru că toți au stătut, unii, parte bisericească - preoți, duhovnici vestiți, clirici la scaunul Mitropoliei țării aleși - alții, dascăli slovani și rumâni, și mai toți adăpați oareșice și de latinească și de elinească.”" Tatăl său a fost Ioan starostea, acesta slujind țara timp de peste 40 de ani în diferite slujbe politice și ajungând chiar, de patru ori, să îmbrace caftanul marilor boieri. Între 1790 (înainte de 2
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
curgătoare este Râul Vedea ce are ca afluenți mai multe astfel de văi și pârâuri (Ciorâca, Alunișul, Teiușul, Corbul etc.). Pe firul apei acestor râuri s-au format adâncituri și iazuri ce vara rămân pline de apă fiind utilizate la adăpatul vitelor și pescuit. Structura geologică, precum și relieful, au marcat, în mod normal, vegetația ce este compusă din iarbă grasă (firuță), pe platourile folosite ca pășuni, precum și din crânguri și păduri formate din arbori ce produc diverse fructe utilizate de localnici
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
și cătunele din jur. Dacă să comparăm cu satul vecin Sărată- avea 150 gospodării. La acea vreme moșia s. Scumpia aparținea mănăstirii Sf. Sava din Iași. Paminturi arabile, finețe și pășune erau în deajuns. Satul mai avea trei iazuri pentru adăpatul vitelor, cinci lanuri cu vită de vie și șase cu livezi țărănești. Biserică din satul Scumpia a fost construită în anul 1776, din lemn și avînd hramul "Marelor Mucenici voevozii Mihail și Gavril". La începutul secolului XX Scumpia făcea parte
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
locuinței preotului Gherasim Andru , alta în fața prăvăliei lu Nucu, între strada a doua și a treia, una în colț la Pătru Moarcea și a patea în Cărtiz. Acum există una, în strada a treia. Au existat și două fântâni pentru adăpatul vitelor. Una a fost în vale, între strada a treia și a patra iar cealaltă la capătul satului, tot în vale, spre Timiș. Au mai existat aci vreo zece case frumos așezate într-o stradă în care au trăit tot
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Mihalachi Miron a fost citită gramota țăranilor din Sturdzeni în fața delegațiilor acestui sat Eftemii Carabulea, Agatii Cristianu, Donica Munteanu, Vasile Bălan, Ilea Iacub și Gavril Carabulea referitor la refuzul de a repara iezîtura motivînd că ei au dreptul numai la adăpatul vitelor. De către pisariul satului Sturdzeni Gheorghe Karali, a fost semnat actul din partea sătenilor referitor la refuzul reparației iezîturii.. Într-o lucrarea a Direcțiunii județiene de zemstvă a județului Bălti ce datează din anul 1888 este redat tabloul deținătorilor de pămînt
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
sub biserică, cimitir, casele preotului, diaconului, palamariului, două case moșierești, o cîrciuma în total 10 deseatine 150 sajini. Sub drumuri și străză 4 deseatine 356 sajini, sub albia rîulețelor 5 deseatine 487 sajini. III Locuitorii satului Cucueți se folosesc pentru adăpatul vitelor, oilor animalelor domestice de rîul Camencuța și de iazul arendatorului s. Cucueți. Ei nu au dreptul să folosească aceste ape în folosl personal pentru prinsul peștelui, spălatul linii, inului sau pentru a primi profit. Totodată ei șunt obligați de
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Ivan Cebotari și Vasilii Ianachii aleși la adunarea de obște.În această plîngere este reflectat neacordul de a îndeplini lucrările de reparare a iazîturii înaintat de arendatorul votcinii Cucueți, evreului Larmogan. Țăranii motivează că intradevar conform gramotei din 1870 în schimbul adăpatului animalilor domestice în iazul ce aparține arendatorului Larmogan ei șunt datori să repare iazîtura. Însă pe pămîntul țăranilor mai șunt două iaziuri și trece pîrăl Camenca, unde animalele șunt adăpate, si ei nu se folosesc de iazul nominalizat. În rezultatul
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
de centrala electrică locală. Însă din cauza prețului ridicat și a suprasolicitării energiei electrice, stația de desalinizare își întrerupe deseori lucrul. În timpul ploilor, naurienii strâng apa în recipiente speciale și o utilizează apoi pentru necesități casnice, la stropitul grădinilor și la adăpatul vitelor. În perioadele aride, apa este adusă pe cale maritimă din Australia. În districtul Yaren se află un mic lac subteran, numit Moqua Well, legat de sistemul de peșteri Moqua. La hotarul dintre districtele Ijuw și Anibare este amplasată o îngrămădire
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
de a toarce. Toți reprezentanții genului sunt animale răpitoare și se hrănesc cu mamifere mari, mai ales cu copitate. Adeseori prada este mai mare decât felina. Vânează de obicei din ascunziș, pândindu-și prada în desișuri și în preajma locurilor de adăpat. Obișnuiesc să-și sufoce prada mușcându-i gâtul. Mănâncă întinși pe burtă, cu ghearele înfipte în animalul doborât. Sunt activi și ziua și noaptea, dar sunt mai bine adaptați condițiilor nocturne. Sunt animale solitare, cu excepția leilor, care se organizează în
Panthera () [Corola-website/Science/326794_a_328123]
-
pământ, Pe toți oamenii din moarte i-ai înviat Și la slava Tatălui i-ai înălțat. 55. Unul din Treime, Cu trupul, pentru noi, Defăimată moarte rabdă, binevoind; Se cutremură și soare și pământ. 56. Urmașii lui Iuda, Din izvor adăpați Și cu mană săturați demult, în pustiu, În mormânt îl pun pe Hrănitorul lor. 57. Ca un vinovat, stă Cel Preadrept la Pilat Și la moartea cea nedreaptă e osândit Și Judecătoru-i răstignit pe lemn. 58. Îngâmfat Israil, Ucigașe popor
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
din Bosnia și Herțegovina au fost realizate ca urmare a mișcărilor glaciare. În partea montană din Bosnia și Herțegovina creșterea animalelor a avut un impact crucial asupra lacurilor. Fiecare fermă avea propriul lac care a servit ca un loc de adăpat pentru cirezi. Dacă nu există lacuri naturale în Bosnia și Herțegovina, au fost realizate lacuri artificiale au fost făcute, de exemplu Lacul Jugovo pe muntele Zelengora. Spre deosebire de lacurile de munte din Bosnia și Herțegovina, lacul Plivsko a fost creat ca
Listă de lacuri din Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/336147_a_337476]