426 matches
-
frumusețea neasemuită a anilor buni.Cântarea celor de demult, a celor nemuritori, împrejmuiesc frumusețea grădinii mele ortodoxe. Rugile lor respiră aerul bucuriei mele. De acolo, din înalt se lasă peste noi aura frumuseții lor. La ceasul rugăciuni, când ramurile verzi adastă smerite în roua de mărgăritar a dimineții, atunci auzi cântecul unic al Frumuseții lui Dumnezeu, al Frumuseții Neamului dacoromân. Cântarea minunată și înălțătoare, limpede și cuprinzătoare, frumoasa lume a lui Hristos pare un sacru ecou al divinei Fecioare. Codrul și
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
septembrie 2013 Toate Articolele Autorului răspuns M-ai întrebat de câmp, de flori de iasomie și de lumina care se cernea în zori, de dansul ce plutea în poezie cuprins da vraja miilor de flori. M-ai întrebat și-am adăstat o clipă sub cetina bătrână, la izvor, apoi am scris pe-o floare de verbină cuvânt de patimă pulsând cu-aripi de dor, I-am dat apoi scrisoarea unei stele să ți-o aducă-n taina printre flori, ploua cu
RĂSPUNS de LEONID IACOB în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365021_a_366350]
-
știu ele? Tai, domol, ușor toropit, cartierul și țârrrr... suport consecințele. Spălat, curățat, dat în clocot și pus la congelator. În punguțe. Hribii. Pentru curajul meu, în achiziții bio fortuite, sunt răsplătit regește de bunii mei prieteni, la care am adăstat, cu două borcane cu dulceață de cireșe. Mmm... Mai nou, grămăticii, inclusiv ardeleanca mea, aprobă și de cireși. Acasă, nu am văzut nicio crenguță prin borcane! Piatra-Neamț, o țintă ideală pentru un weekend larg! Mai mult, adevărat rai pentru cei
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
heruvimilor înalț cristalul de unire pe veci. Departe de strania vorbă ușoară, ce place, Departe de mistica febră pe trupul ușor, Trec de sfârșit, trec de teluric, țesut cu ace, Și iarăși sunt un suflet plin de soare, visător. Voi adăsta chipul meu și cel al Maicii curate- Preacuratei ființe, ce m-a șters de pe pământ Cu lacrima ei, ce cade pe fire de păr spulberate, Voi rămâne o stea, să deschid inimi, iubind... LILIA MANOLE Referință Bibliografică: TELURIC SFÂRȘIT / Lilia
TELURIC SFÂRȘIT de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366520_a_367849]
-
iernatic pe chipul meu și-al tău și-n plete ne tot curge ninsoarea nemiloasă, când la fereastra oarbă iubiri apun mereu și cad în înserarea tăcută și pâcloasă. Tu vezi? Pe unda nopții în liniștiri osoase doar stelele reci adastă în nemurirea lor. Le-am împărțit odată în seri de mai frumoase ... Citește mai mult adie-un vântAdie-un vânt iernaticpe chipul meu și-al tăuși-n plete ne tot curgeninsoarea nemiloasă,când la fereastra oarbăiubiri apun mereuși cad în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
semnată de scriitorul Ștefan Dumitrescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, din care îmi permit să spicuiesc câteva pasaje: „Scriu aceasta Prefață după ce am lecturat-o de două ori, cu aceeași plăcere rară de bijutier împătimit, căruia îi place să adaste cu sufletul și cu privirea nesățioasă pe creațiile altui bijutier, lăsând ochiul să se bucure de reflexele luminii îndulcite, de liniile subțiri și măiastre și de profunzimile exotice ale pietrei prețioase. Pentru că lectorul care va ține în mână această carte
CUM S-A NĂSCUT O CARTE – „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365744_a_367073]
-
dar și credința că din hazne sporește rod de vreme bună ce-l laud țânci și dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer în ochi și inimi ea adastă născând un gând de bună stare smerită în credința care, pe toți ne duce-n calea dreaptă prin cânt de țânci ce dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din
OVIDIU OANA,COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351393_a_352722]
-
trec prin luna învelită-n straie albastre să le păstrezi în suflet și apoi să-ți amintești de cântecele noastre, Pe care încă noi nu le-am cântat și poate n-o să le cântăm vreodată; cuvintele sunt flori ce-or adăsta pe perna ta de lacrimă udată. Leonid IACOB (poezia este inclusă în vol. „Bântuit de furtuni” ) Referință Bibliografică: mai spune tu, iubito / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 342, Anul I, 08 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
MAI SPUNE TU, IUBITO de LEONID IACOB în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351408_a_352737]
-
dirija aceste ploi argintii pe drumul, adeseori plin de obstacole al gloriei antume. Doar tenacitatea, perseverența și o mare putere de dăruire i-ar putea lumina drumul ca să ajungă pe culme, ceea ce nu e cu totul imposibil. Deocamdată, cei care adastă la această poezie ca la o apă neîncepută, se pot alege cu imagini frumoase, domestice, într-o tonalitate calmă, caldă, plină de timidități inerente începutului, dar și cu accente patetice, adeseori sfâșietoare. Dacă poeta mărturisește că-și modelează versul din
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
pe aproape. Să înaintăm cu încredere pentru a o afla și a sorbi din izvoarele ei, poezia întinderilor nesfârșite. Nu de puține ori mi s-a dat să întâlnesc astfel de oaze pline de răcoare și de miresme exotice, să adast sub frunzele uriașe de palmier sau finic și să-mi odihnesc cugetul în contemplarea misterului vieții și al morții, pe tărâmul mirific numit Poezie. O astfel de oază am aflat răsfoind cu lentoare cartea Ilenei Popescu Bâldea numită cu un
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
fie un leagăn până-n zori. Mi-e cald aici la tine, deși e iarn-afară, și-n aer simt miresme de brad și busuioc; fii pentru mine moșul ce vine-n astă seară și pune în desagă iubire și noroc. Voi adăsta cuminte în poala ta, frumoaso, și-oi aștepta fiorul sărutului să-mi dai; am pus papuci la ușă, tu umple-i cu iubire și să-mi mai dai, iubito, din tot ce poți și ai. În seara asta dalbă, eu
NOAPTE MAGICĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351216_a_352545]
-
o mistuie. Conștientă de iscusința ei de a preface cuvintele-n cântec, Ioana Stuparu dorește să-și facă un altar din toată creația ei, sub ipostaza unei căsuțe cu povești, la care să fie poftiți toți cei dragi care să adaste în ea: “Mă-nvăluie în cânt de mandolină, / Înger vibrând din corzi imaginare. Voi sta din nou în Conul de Lumină -Cel fără vârstă și fără hotare. / Acolo pot să-mi fac din gând altare / De-nchinăciune-n vremi ce stau să vină
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Povestea lui Belay Cu două ceasuri înainte de lăsarea întunericului, Belay părăsi riada gazdei, trecu de Jbel Lakhdar și pătrunse în Arset el-Bilk, unde căută adăpost din calea arșiței necruțătoare la umbra unui palmier. Aici adăsta zi de zi scăpătatul soarelui, privind prin ochii încețoșați de albeață colcăiala medinei. Îi plăcea să amușineze prin nările fremătânde odorul pământului bătucit, nădușeala cailor înhămați la caleștile înșiruite de-a lungul străzilor ori mirosul dulceag de harissa. Toate îl
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
îngrijorat la urmele grele lăsate, de chefliii de peste noapte, la baza soclului său. Graffitiștii, ca și gunoaiele, au reușit să-și pună amprenta pe tot orașul Doar cerul a rămas liber! Cum în plan e și celebrul Pompei, nu am adăstat la muzeul cu pricina și nici prin catacombe, nefiind mare fan al mumiilor și stafiilor de orice fel. Napoli este un oraș ușor de vizitat. Circa 400 de biserici, din care 150 în centrul istoric, te alină cu răcoarea și
NAPOLI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355003_a_356332]
-
După cum își agită brațele în aer doamna nurlie ce îl strigă pe Emil, presupun că el este, firesc, o persoană foarte importantă..., cel puțin pentru ea. Privesc în jur și încerc să îl descopăr pe Emil, care este clar că adăsta de ceva vreme, de aceeași parte cu mine. Ușor de zis, greu de făcut. În marea de oameni ce așteaptă metroul, Emil se camuflase ca la carte. Și iarăși: - Emil! Emil! Emil! Cine să fie Emil, stau și mă întreb
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene Fulger albastru E noapte și peste veac se vremuiește așa cum iarna cade peste un tărâm cețos, planetele ca niște solzi de pește străluce în sânge și ne pătrunde-n os. Doar somnul noroadelor adastă, Pe un întunecat și vitreg tărâm Aici adâncimea fulgerului e vastă Și mugurii îs îmbibați de caldarâm. Ne sunt zilele transparente ca o piftie Imperiul e împins la nesfârșit, Din cenușă nu mai învie Rădăcina nucului din tronul înverzit. Plouă
FULGER ALBASTRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346245_a_347574]
-
arde cărămidă Din zidul ce susține-un edificiu Fără de implicare, din oficiu Iubirea noastră e o epopee Cu poalele în cap că o femeie Cu coapse de gazela fin bronzate La fel ca ale tale, dar mai adevărate 2 Tot adăstînd în cerul albastru de niciunde În care se reflectă istorii ancestrale Mi-am regăsit menirea pasînd spăsit pe unde Și chiar am scris istorii din vremuri cavernale 3 Eram corăbierul ce dispărea în valuri Eram și marinarul legat de un
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
În tot ce faci te știu conștiinciosă Ce îi plătește vieții a sa vamă. Cuvântul tău e literă de lege Eu îndrăgesc chiară și umbra ta. În vise am să stau acum de veghe Și-n gândul tău mereu voi adăsta. Îngenunchez adesea cu sfială Și mâna îți sărut ca pe-o icoană. Din toate am gonit trufie, fală Chiar suflet ne-nfricat de amazoană. Mi-ai apărut în viață ca poveste Ce m-a vrăjit dar și m-a fermecat. În
POVESTE DE IUBIRE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370913_a_372242]
-
SATUL MIROSIND A PÂINE... Stă liliacul să-nflorească în satul cu miros de pâine foșnesc dorințe-n poala ierbii când noi pășim încet spre mâine privind cum se adapă cerbii... O lacrimă copilărească pe-obrazul nins cu alb de floare adastă-n tihnă, limpezită în roua dulce-a dimineții Din umbra clipei, hărăzită nectar să toarne-n cupa vieții, răzbate-o tainică chemare... O amintire din pruncie - naive patimi de Fecioară - când, hoinărind peste ponoare mă îmbătam cu primăvară pândind cuminte
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
-i prea fin regizor, așază troiene în noi modele, fulgii veniți punând alte perdele ce schimbă veșmint în același decor Mireasă sosită în voaluri caste la mirele AN -eternul durabil- neabătută,în mod repetabil cu întregul alai,un timp să adaste Turiști doritori de sporturi alpine, pe sănii și schiuri alunec' spre vale cu chiote lungi,nimic nu stă-n cale! Pensiuni,cabane ,sunt arhipline Doar Sfinxul rămâne același erou al vechilor vremi-întrebări viitoare... Tărâmuri vrăjite se ascund știutoare. Un EL
IARNA ÎN BUCEGI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369906_a_371235]
-
fantast potop de frumuseți Magnific mă întâmpină, ca pe Pământ Când raze ating cristale rotitoare-n dimineți În seara sfântă de Crăciun, în seara astă Ajunge-voi biruitor la Tine Doamne iar Protecție îți cer, nu mă lăsa să cad, adastă s-ajung, în miezul Constelației de Jar! Să mai învăț (a câta oară?) încă o dată Sub îngăduitoare, înțeleapta Ta oblăduire O lecție simplă, știută mai demult, uitată A dragostei adevărate, a dragostei divine! Elena ARMENESCU Seara de Crăciun 2015 București
SEARA SFÂNTĂ DE CRĂCIUN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370127_a_371456]
-
2016 Toate Articolele Autorului REALITATEA UNUI VIS Ți-am ascultat adesea vis în șoapte Și n-am știut durerea dacă doare. Eu am avut în nopțile deșarte Compasiune pentru tine foarte mare. Când timpul meu n-a vrut să mai adaste În locul lui am pus singurătatea. Și m-am rugat la Domnul și astre Să nu-mi întunece seninătatea. Inima mea doar pentru tine bate Dară îl rog frumos pe Dumnezeu. Să îmi dea cât mai multă sănătate Prin viața ta
REALITATEA UNUI VIS de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370647_a_371976]
-
legenda A îndrăgit-o și-ar fi vrut-o soață. Când a cerut-o, era cam lividă Că o duruse-un dinte și...l-a scos Și cum nu putea gura să-și deschidă Doar a zâmbit, puțin misterios. Vom adăsta noaptea-n cocheta casă În parfum de leandri și petunii, Vom mânca paste, iară după masă Tăcând, vom admira albind măslinii. Steluța CRĂCIUN Referință Bibliografică: Toscana, mio amore / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul VI, 05
TOSCANA, MIO AMORE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368220_a_369549]
-
lacrima ce îngheța în chihlimbar.Și a trecut El prin timpul său de acum, anulându-l pe cel anterior, El, bărbatul din vis, care să redeștepte pentru totdeauna primăvara uitată în ea dintr-o amară săgetare în zbor.Inima ei adăsta însângerată, trasă din toate părțile de o herghelie de cai biciuiți, ce goneau cu steaguri de singurătate și cu scuturi de frig.Era în legătură cu el prin partea nobilă a firii și despărțită de ceilalți prin superioritatea intelectuală și prin bolta
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
albastră se destramă În ochii mei, ca într-o ramă, Și-n urmele ce se-adâncesc pe maluri. Iar pescărușii țipă-nsingurarea Din suflete ce suferă-n tăcere; Cu alge verzi îmi înfășor ființa, Să crească-n inimă dorința De-a adăsta pe azurii lăicere. Neptun, al mării zeu, tridentu-nalță Spre universul care-i este tată; Cu umilință cere un răgaz De-a pune apei un zăgaz, Să ostoiască marea-nfuriată. În clocotirea-i înspăimântătoare Corăbii, yahturi, vâsle - mici chibrituri, Fărâme albe
FĂRÂME DE NIMICNICIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370147_a_371476]