242 matches
-
s-au gândit cam la același fel de subiecte și se întreabă ce știi tu și ei nu. Simplitate Mai puțin este mai mult, a spus marele arhitect Mies van der Rone, și dacă toți lectorii și-ar reaminti acest adagiu, întreaga audiență ar fi, în același timp, mai înțeleaptă și mai fericită. V-a displăcut vreodată o prelegere pentru că era prea elementară? Sunt sigur că există persoane care ar răspunde da la această întrebare, dar nu multe. De fiecare dată
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
o reprezintă cunoscuta sentință "Errare humanum est", ale cărei ecouri le întîlnim în "Antigona" lui Sofocle, în "Controversele" lui Seneca sau în "Filipicele" lui Cicero. Justificarea acestei situații de "normalitate" umană este însoțită cel mai adesea de un la fel de cunoscut adagiu: "Perseverare diabolicum est". O dată mai mult, amintirea păcatului originar este actualizată cu acest prilej; căci, poate Dumnezeu ar fi trecut cu vederea cel dintîi păcat al cuplului uman acela de a fi plecat urechea la insinuările șarpelui și la îndoiala
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sau înscenări alegorice în care dimensiunea polemică, dacă există, este implicită. Atunci când intenția autorului este de a satiriza o întreagă clasă politică, el inventează un personaj-tip al cărui nume Ubibene, sugerând cameleonismul și oportunismul demagogilor care se călăuzesc după adagiul latin, reprezintă indiciul prim că dialogul imaginar se poartă exclusiv pe terenul satirei. Aici discursul poetului simulează falsul panegiric, în manieră caragialiană: "Admirația mea fizică e mai ales politică, iubite Ubibene, și dacă mi-am permis să-ți adresez acatistul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
alte bijuterii, ordine și decorații, președinți ai unor state socialiste sau (pretins) social-democrate țin să facă o notă total discordantă vestimentar, probabil dintr-un gest calculat de sfidare a protocolului și chiar a bunelor maniere. Probabil că nici nu cunosc adagiul britanic When in Rome, do as the Romans do. ††††††††††††††† A nu se confunda cu Royal Academy of Music din 1822. ** În memoria defunctului, Elgar va termina de scris și îi va dedica Simfonia nr. 2 în mi bemol major (1903-1911
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fier rău, nu tu vei fi tatăl fiului tău; iar de sâcâi palatele prietenilor la ore necuvenite, un surâs tainic va Înflori luminos pe chipul portarilor. Nemirovsky a simțit pe propria sa piele palma pe care i-a dat-o adagiul; căci nu a dat de Fang She, dar a dat, În schimb, de hoitul magului, Îngropat În graba mare sub salcia de care am mai pomenit. — Perspectiva, mult stimate Parodi, a proclamat pe nepusă masă Montenegro, e călcâiul lui Ahile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ascuțit și mai Înalt al bucătăriei. Stinge lumina. Și cu aceasta inaugurează pe loc primul tenebrarium. Breslistul Am fi Îndurerați dacă eseul nostru, al cărui unic țel sunt informația și elogiul, l-ar Întrista pe cititorul neprevenit. Dar, după cum sună adagiul latin: Magna est veritas et provalebit. Să ne preparăm, deci, pentru greaua lovitură*. Lui Newton i se atribuie legenda de duzină cu mărul a cărui cădere i-ar fi sugerat descoperirea legii gravității; doctorului Baralt, pantoful inversat. Fabulele pretind că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
didactic dobândea accente tot mai naționaliste, creștea pe măsură și retorica epitetică secretată de o nouă poetică a istoriei ale cărei sentințe se succed în cadențele setate de ideologia național-comunismului. O mostră de poetică a istoriei cu privire la problematica continuității este adagiul prezentat sub forma unei concluzii istorice: "Poporul român, stîncă neclintită de peste două mii de ani. [...] În vremurile cele mai grele și mai tulburi, poporul român a stat neclintit pe acest pămînt al patriei, cum neclintită stă stînca în mijlocul furtunilor" (Almaș și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lichid să țâșnească spre cer, nu mai ține seama de propria familie, de viața lui, de oameni. El este vestitorul din pustie. I se alătură secretarul de partid Dobre (Ștefan Ciubotărașu), cu o filosofie și mai tare, extrasă din cunoscutul adagiu al comunismului biruitor : „Fiecăruia după nevoi [...]. Trebuie să fie țiței pentru că noi toți avem nevoie de el. Fără țiței nu mai însemnăm nimic, murim”. Și, pe cale de consecință, țiței se făcu. Tot în premieră, în Erupția apar primele secvențe „capitaliste
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a cărui imagine elaborată izvorăște parcă din sânul ei. O picătură egală etnografică dar și... „ecologică” prin dorința ei de-a rămâne ca o parte integrantă a naturii și a omului. O natură fără violențe, aducându-ne aminte de acel adagiu mioritic în care omul se reprezintă într-o lume paradisiacă, trăind in ritmurile cosmice ale acestuia.” (Radu Vasile) Moraru Teodor 1930 Pictor S-a născut la data de 24 septembrie 1930 în localitatea Ulieș, comuna Râciu, jud. Mureș. Studii: Școala
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
a cărui imagine elaborată izvorăște parcă din sânul ei. O picătură egală etnografică dar și... „ecologică” prin dorința ei de-a rămâne ca o parte integrantă a naturii și a omului. O natură fără violențe, aducându-ne aminte de acel adagiu mioritic în care omul se reprezintă într-o lume paradisiacă, trăind in ritmurile cosmice ale acestuia.” (Radu Vasile) Moraru Teodor 1930 Pictor S-a născut la data de 24 septembrie 1930 în localitatea Ulieș, comuna Râciu, jud. Mureș. Studii: Școala
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
maoistă, condusă, până la moartea sa în 1975, de Kang Sheng, a făcut la fel - adesea cu și mai multă cruzime -, înainte de a extinde procesul la întregul teritoriu chinez după 1949. Acest ciclu este inaugurat de preluarea puterii și simbolizat de adagiul: „Cine nu este cu noi este împotriva noastră”. Se deschide cu lichidarea elitelor tradiționale, opozante reale sau presupuse. Prin internare în închisori obișnuite. Sau prin internare în lagăre. Sau prin internare în lagăre de muncă forțată - canalul Dunăre/ Marea Neagră în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
credințe pe un teritoriu dat, puterea civilă capătă legitimitate și forță morală de la religia pe care, În schimb, o apără. În acest caz, clericalismul radical duce la un regim teocratic. Sub forme și În grade diferite, astfel de state impun adagiul susținut de Bossuet: Unus Regio, cujus Religio, care s-ar putea traduce prin „Un stat, o religie”. Al doilea model este cel al regimurilor politice de toleranță. Acesta implică existența unei religii dominante, mai mult sau mai puțin aliată cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la parastas. Beneficiarii au mătrășit capitalul și nu mai pot fi deposedați legal, legitimându-și furtul prin mecanisme democratice. N-ar fi inexplicabil, înavuțirea n-are de-a face cu moralitatea. „Nu mă întreba cum am făcut primul milion“ este adagiul oricărui bogat. Deosebirea între magnatul adevărat și miliardarul de carton e că primul face avere într-un mediu liber concurențial, iar al doilea acoperit de-o mafie ce-a transformat dictatura politică într-una economică. Iar acest al doilea - să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
găsim decât ceea ce posedăm deja, „nu cunoaștem decât ceea ce știm deja”; și Goethe, parcă primul În arta și filozofia modernă, este cel care, În ciuda „raționaliștilor”, a „logicienilor”, a inșilor „de bun-simț”, mută accentul de pe „cunoaștere” pe „recunoaștere”. Sau, după un adagiu latin, nihil cognitum quin prevolitum, nu cunoaștem decât ceea ce am știut, „am iubit”! Iată, Încă o dată, forța enormă a intuiției, a metaforei, a „neînțelegerii”! „Înaintarea pe verticală”, care nu se opune - deși multora așa li se pare, una dintre confuziile
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
tragedia românească și m-au „Împachetat” În postura unui ins „dubios, agent de influență” etc., făcând eforturi, reușite, de altfel, de a-i ridica acestuia obstacole În calea noii sale cariere În capitala Franței. Și astfel, este ilustrat Încă o dată adagiul cunoscut care ne amintește, În cazul În care l-am uitat, că „noi trivializăm, Înjosim Întotdeauna ceea ce ne uimește și nu Înțelegem”. Ceea ce depășește interesele și Înțelegerea noastră de moment, a noastră și a grupului nostru, cel care „luptă contra
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
synaletismul lui Constantin Noica din Scrisori despre logica lui Hermes. În subtext, unda folclorică autohtonă se decelează cu ușurință: "De multe ori, notează gânditorul, precocitatea e un nenoroc sau o tragedie". Altfel spus: "Cățeii dintâi turbă". Miezul unor astfel de adagii constă într-o substituție ingenioasă a experienței milenare a paremiologiei românești. Pentru prima secțiune a cărții În căutarea stilului fragmentele îmi par niște așchii de spirit magnetizate de nuclee de eseuri, centre de interpretare critică originală, de la care s-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
didactic dobândea accente tot mai naționaliste, creștea pe măsură și retorica epitetică secretată de o nouă poetică a istoriei ale cărei sentințe se succed în cadențele setate de ideologia național-comunismului. O mostră de poetică a istoriei cu privire la problematica continuității este adagiul prezentat sub forma unei concluzii istorice: "Poporul român, stîncă neclintită de peste două mii de ani. [...] În vremurile cele mai grele și mai tulburi, poporul român a stat neclintit pe acest pămînt al patriei, cum neclintită stă stînca în mijlocul furtunilor" (Almaș și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
revendice copilul sau să fie obligat să-i asigure întreținerea. În Franța, codul lui Napoleon decretează că tatăl legal al copilului este soțul mamei ; el recuză deci paternitatea biologică exclusiv în favoarea paternității sociale : Pater id est quem nuptiae demonstrant, vechi adagiu pe care, în Franța, o lege din 1972 îl infirmă totuși, deoarece autorizează acțiunile în stabilirea paternității. Nu se mai știe care legătură, cea socială sau cea biologică, prevalează asupra celeilalte. Ce răspunsuri vom da atunci problemelor puse de procrearea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
lumină și le-au dat locul cuvenit. Și iată ne În fața unei noi cărți. O nouă călătorie povestită. Pentru că autoarei Îi place acum să povestească, În scris, aproape la fel de mult cât să călătorească. Aplică astfel, În stil personal, un cunoscut adagiu camusian: pentru Oltea Rășcanu Gramaticu, există „ un timp al trăirii (călătoriei) și un timp al mărturiei(că a călătorit)”. Mărturiile ne-o dovedește autoarea pentru a patra oară/ carte au rolul nu doar de a informa, ele trebuie să intereseze
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
judecătorească, nu poate fi negat dreptul său de a contesta legitimitatea constituțională a legii aplicabile procesului; ... c) aplicarea, prin analogie, a prevederii art. 144 lit. c) din Constituție și a excepțiilor ridicate în fața judecătorului administrativ se impune nu numai potrivit adagiului eadem rațio, eadem jus, dar și pentru că în domeniul jurisdicției constituționale competența materială a Curții Constituționale este unică, astfel încât ea se aplică în toate cazurile în care ar urma să se tranșeze un litigiu privind constituționalitatea unei legi; tocmai de
DECIZIE Nr. 64 din 2 iunie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]
-
Eugen Dimitriu 4 Suceava, 31 octombrie 1970 Mult stimată Doamnă Kalmicov, Zilele acestea am reușit să dactilografiez, să leg și să scriu, cu ajutorul unui prieten, poet, coperțile monografiei care privește viața și opera Dv. Cu voia lui Dumnezeu, pot folosi adagiul latin: „Finis coronat opus”. Documentele care mi-au stat la dispoziție, prin bunăvoința Dv., au fost de un real folos. Fără dovezi scrise, nu se poate face o lucrare științifică. Am încercat să romanțez, acolo unde împrejurările mi-au permis
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 41 alin. (2) și (3) referitoare la protecția proprietății private. De asemenea, se considera că se contravine "unor principii fundamentale ale dreptului civil: principiul bunei-credințe, cel al dreptului câștigat, precum și principiul exprimat de adagiul latin error comunis facit jus". Judecătoria Medgidia, exprimându-și opinia ca urmare a intervenției Curții Constituționale, apreciază că excepția este neîntemeiată, "întrucât prevederile atacate constată expres nulități preexistențe, rezultate din caracterul imperativ al dispozițiilor legale încălcate, în vigoare la momentul
DECIZIE nr. 296 din 6 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139478_a_140807]
-
prevalentei interesului subdobanditorului de bună-credință a fost impusă de rațiuni care vizează asigurarea securității circuitului civil și stabilitatea raporturilor juridice. Din punct de vedere juridic soluția se fundamentează pe principiul validității aparentei în drept, a cărui esență este exprimată prin adagiul "error communis facit jus". Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra aplicabilității acestui principiu de drept în materia care face obiectul controlului de constituționalitate (de exemplu, prin Decizia nr. 191/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIE nr. 69 din 18 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149088_a_150417]
-
constituie sub-genul de precepte sau reguli de acțiune și se situează la intersecția polilor <1> și <3> care au în comun faptul că propun o reprezentare discursivă conjunctă situației. Imperativul tinde să aducă în prezent ceea ce este disponibil (potențial) în adagiu. Este însuși principiul Carpe diem al Odelor de Horațiu. 6. Variațiuni enunțiative și tranziții Cele patru căsuțe din schema 27 ne semnalează numai relațiile preferențiale de forme. Așa se explică combinațiile narative frecvente PC-PS (polii <2> și <4>) și încadrarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care M. Dominicy vede o posibilă definiție a relației cu lumea, instaurată de poezie: "Relația cu realul nu este de ordin descriptiv (cu intenția de a provoca în receptor formarea unei reprezentări mentale încă episodică), ci evocativ: asemenea cuvîntului simplu, adagiului, sau proverbului, enunțul poetic aspiră să suscite ivirea unei reprezentări prototipice, deja disponibile" (1997: 710). Bonnefoy arată tocmai această alunecare referențială de la episodic la evocativ atunci cînd declară că orice frază de Borges "se sprijină, pentru a-și spune sensul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]