10,786 matches
-
Rubricile indicate erau foarte semnificative: Tinerețea creatoare, Neliniști metafizice, Note-polemici, Procesul falselor valori etc.) din care se puteau deduce profilul revistei și aceleași idei care stătuseră la baza acelui "Manifest al nopții labe". Iar colaboratorii revistei erau aceiași tineri care aderaseră la mișcarea inițială: Laurențiu Fulga, Ștefan Baciu, Nichita Tomescu, Marin Grigore, George Pruteanu, Ion Sugariu, Gheorghe Bumbesti ș.a., care îi trimiseseră și primele colaborări (găsite printre manuscrisele poetului). Toate aceste colaborări, coroborate cu amintirile și evocările lui Ștefan Baciu, transmise
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
notează eronat autorul Convorbirilor). De ce vorbesc despre un caz Dan Desliu? Pentru că la noi manifestarea să a fost singulară și pentru că, fiind astfel, a stârnit destulă vâlvă. Sunt multi la noi cei care, inițial, în primii ani de după război, au aderat la comunism, l-au slujit cu fervoare iar mai tarziu au renunțat, revizuindu-se în tăcere. S-ar putea spune despre ei că au "uitat" opțiunea de la început. Dacă cineva le-o amintește tresar mirați. Altfel a acționat Dan Desliu
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
facă. "Am facut-o din convingerea că poate să iasă un lucru bun", va spune despre gestul prim al aderării la comunism, spre a adăuga imediat că ieșise "cu totul invers decât credeam". Își refuză, pentru eroarea de a fi aderat, circumstanță atenuanta a necunoașterii, argumentul la care mulți apelează, ca ei nu au știut exact despre ce e vorba, că nu li s-a spus, că n-au deținut toate datele etc. Neștiința nu poate fi o scuză valabilă pentru
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
au săvârșit atunci. Au apărat cu prestigiul lor breaslă de loviturile prea dure, atât cât au putut, girând unele inițiative mai curajoase ale tinerilor, obținând unele înlesniri materiale pentru scriitori de la autorități. Acum este încredințat că acei mari oameni nu aderaseră din convingere la regim, că se văzuseră obligați, fiecare, dintr-un motiv sau altul, să încheie amintitul pact, iar în sufletul lor regretau. Poate că, în alte condiții, s-ar fi împotrivit: "...eu sunt convins că nici el (Arghezi, n.n.
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
public sub semnătură. În pofida unor idiosincrasii ale sale față de diaspora, aveam impresia că autorul Buneivestiri păstra, si chiar își accentua, o anume independența și față de regimul Iliescu, neocolind a trata unele aspecte ale lui cu accente reprobatoare și evitînd a adera la pozițiile, complementare numitului regim, ale "apoliticilor" și "echidistanților", pe care-i puteam critică în voie, inclusiv în coloanele Contemporanului. Mi se părea mistuit de o decepție de bun augur, marcat de o solitudine expiatoare, ceea ce am exprimat și în
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
supușii mei catolici au constituit deja, de doi ani, un partid politic care, prin tertipuri ostile guvernului, încearcă să turbure pacea religioasă existența în Prusia de la începutul începuturilor. Din păcate, prelații catolici nu numai că au aprobat această mișcare, dar, aderînd la ea, se împotrivesc fățiș legilor. Nu e treaba mea să caut motivele care i-au determinat pe clericii unei confesiuni creștine să-i ajute pe vrăjmașii oricărei ordini politice, cu scopul de a doborî această ordine. Dar eu sînt
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
cea mai rau privită colecție românească ("Colecția 15 lei"), aducînd deservicii propriei opere. În martie 1933 îi apare, la Paris, Casa Thuringer și e comentată, în Le Monde, drept o carte reacționara. Lovit și disperat, redactează eseul Omul care nu adera la nimic, în Spitalul Filaret, în care polemizează cu recenzenta din Le Monde, pe care îl dă publicității (în ediția pe care o comentez se publică și acest text). Aici declară: "Iată de ce strig de pe patul meu de suferință: Trăiască
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
Spitalul Filaret, în care polemizează cu recenzenta din Le Monde, pe care îl dă publicității (în ediția pe care o comentez se publică și acest text). Aici declară: "Iată de ce strig de pe patul meu de suferință: Trăiască omul care nu adera la nimic! O strig în ultima mea carte și dacă scap încă o dată de moarte, o voi strigă de-a lungul tuturor cărților ce-mi rămîn de scris!" Cum eseul sau a trezit rumoare în publicistica franceză, publică alte două
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
pe stînga politică, Istrati devine, în ultimii ani de viață, colaboratorul de prestigiu al unei publicații de extremă dreaptă, ce-i drept organul unei dizidente în mișcarea legionara. Și aceasta o face scriitorul care, în 1933, scrisese Omul care nu adera la nimic, adevărat manifest apolitic. Cînd, în 1935, a murit Istrati, revista a aparut îndoliata iar într-un articol se spunea: "Romanismul nostru va fi acela pe care-l slujeai: nobil și creator". Ciudată, într-adevăr, opțiune de final a
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
al complotului iudeo-mason care stăpînește lumea și care e autorul noii ordini mondiale. În opinia duțoistă ONU și Nato sînt niște organizații diabolic criminale care vor să ne anihileze ca națiune și la care nu trebuie cu nici un chip să aderăm. Folosind iar ca argument Noul Testament Diabolic și Protocoalele Înțelepților Sionului, dovedite incontestabil ca falsuri diversioniste, retardatul intoxicator cade singur în groapa pe care o sapă (probabil, cei inteligenți din tagma lui și-au găsit un loc mai profitabil după 1989
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
inițială... A fost ceva inexplicabil... un miraj... Totul s-a stricat apoi... a venit războiul, ne-au năpădit comuniștii... totul a lăsat o zgură în noi... a trebuit să ne adaptăm fiecare... să simulăm... eu am stat deoparte... n-am aderat... nu mai puteam... m-am descurcat singură... literatura mea vine din profunzimi pe care nu le cunosc... din strămoși și nu dintr-o realitate imediată... frămîntările mele n-au fost comune cu ale breslei... "Zburătorul" nu mă mai putea apăra
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
România au căutat permanent motive de ceartă, pretexte și scopuri de a învrăjbi populația din cele trei județe, Mureș, Harghita și Covasna. Deși consensul se află departe și toleranța este străvezie, multe familii își văd liniștite de treaba lor, nu aderă la cauza provocărilor mocnite. Am părăsit România cu sentimentul amar că acele răni profunde au rămas greu de cicatrizat. Armonia fermecătoare de altădată a fost înlocuită cu o încordare permanentă. Semenii noștri, chiar din aceeași tabără, se resping între ei
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
avangardistă, accentuată, în 1933, printr-o altă plachetă care avea ca titlu chiar numele poetului. Și o ține așa, cu fronda avangardistă pînă în 1936, cînd, prin placheta Scrisori către plante, se îndreaptă decis spre lirica tradiționalistă, pentru ca, imediat, să adere la programul estetic gîndirist (Carte pentru domnițe, 1937 și Frunzișul toamnei mele, 1938, Scară la cer, 1940). Cum de un frondeur avangardist a optat, direct, pentru gîndirism e unul dintre secretele poetului. A urmat după război (în 1942 a publicat
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
pentru opțiunea ei precisă pro NATO, din ultima vreme, fac obiectul unei minimalizări de-a dreptul bizare, în împrejurarea în care Slovenia, mult mai bine sprijinită de performanțele ei economice decît țara noastră, nu a fost nici ea invitată să adere la NATO. Dar și ideea unor comentatori că România "vrea să intre în genunchi" în această alianță - din cauza că atitudinea oficialităților de la noi e de a sprijini ferm politică alianței Nord-Atlantice - ar putea fi examinată, la rece, și invers. România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
majoritatea făcînd parte din generații anterioare optzeciștilor), întrucît am simțit că și unii și alții combat de pe poziții rigide și orgolioase. M-am întrebat, chiar, daca nu cumva s-ar cuveni înființată o a treia Uniune pentru cei care nu aderau la nici una din cele două structuri. Firește, aceasta nu era o soluție, ci o intrebare retorica. Dar ca mine se întrebau și alții, sătui de cercurile literare de putere din care nu voiau să facă parte sau din care făceau
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
adeseori citat, pentru acte de bravura, în ordinele de zi. Ploaie de decorații. La douăzeci de ani, însă, părăsește (în 1918) carieră armelor, după ce este gazat pe front, de către... germani. Rămîne suferind de plămîni pentru toată viața. Revenit în Italia adera la mișcarea fascista condusă de Mussolini, iar la douăzeci și unu de ani (în 1921) semnează Malaparte pe coperta cărții sale de debut. Era vremea în care un cîntec mussolinian proclama: "Tinerețe,/ Primăvară frumuseții,/ În fascism e salvarea/ Libertății noastre" (Giovinezza). Ceilalți
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
de la București. - Dar dintre personalitățile exilului politic, pe cine ați cunoscut? - L-am cunoscut la Paris, în 1979, pe Mircea Eliade, cu care am vorbit îndelung. Îi datorez în bună parte hotărîrea mea de a renunța la abstractism (la care aderasem după fugă din țară, pentru a mă "vindeca" de coșmarul realismului socialist) și a ma dedică unei arte cu caracter spiritual. Cu doi ani înainte, restaurasem la Gallese, unde locuim, o biserică romanica din anul o mie, pentru a-mi
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Z.Codreanu) aveau curajul de a trăi pînă la capăt miturile politice, că fapta efectivă. Această a fascinat o parte a intelectualității tinere a anilor treizeci (cu deosebire nouă generație spiritualista), fiind una dintre motivațiile care i-a făcut să adere la mișcarea legionara. Aici, din această perspectivă, legionarismul e perceput ca un anarhism de extremă dreaptă. Apoi e pusă în evidență dimensiunea religiosului (firește ortodox) la legionarism, cale prin care și-a adjudecat o parte din tinerii din elită intelectuală
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
și s-au ascuns în sertare toate celelalte instrumente ale cochetăriei. Prima impresie - brutală și persistentă - pe care o are cititorul este aceea că a intrat într-un regim al gravitații greu de suportat și că are de ales: sau adera integral la el și continuă lectură sau aruncă cartea din mână și se întoarce la viața lui veselă și lipsită de griji de dinainte. Lectură poeziei Angelei Marinescu este un fel de călugărire. Poeta nu acceptă compromisuri - ca să nu mai
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
Irina Coroiu Merită să zbori pînă la capătul lumii a respectiv pînă pe noul continent, într-o metropola canadiană precum Toronto a pentru a-ți redobîndi speranța. Nu neapărat aderînd la campaniile ecleziastice care, pe melodii antrenante, propovăduiesc în biserică și la televizor încrederea în tine însuți pentru a obtine... un job bun, ci selectînd pelicule "de suflet" din uriașă oferta a acestui festival al festivalurilor, aflat la a 24
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
personalității lui Antonescu, ca șef de stat (regele Mihai avînd numai roluri vagi simbolice) și de armată. Cum se știe, la 22 noiembrie 1940, Antonescu a avut prima sa întîlnire cu Hitler, declarînd a potrivit stenogramei convorbirii, "că el va adera la pactul tripartit în ziua următoare; totuși, el nu se va mulțumi cu simplul act al aderării, ci va fi, de asemenea, gata să lupte cu arma în mînă cu puterile Axei pentru victoria civilizației". Hitler a rămas plăcut surprins
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
vedere al dotării tehnice pe zona de frontieră. Așteptăm acum să se ia acea decizie politică la Bruxelles în ce privește aderarea României la spațiul Schengen. Știm cu toții care sunt în acest moment frământările la nivel european. Noi ne-am dorit să aderăm în 2011, eu sper ca până la sfârșitul anului să se ia o decizie în acest sens chiar dacă s-a amânat puțin acest proces de aderare', a spus, Igaș, informează . Potrivit sursei citate, România nu întâmpină în prezent dificultăți din punctul
Igaş: Aşteptăm acum să se ia o decizie politică la Bruxelles în ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen () [Corola-journal/Journalistic/24878_a_26203]
-
Asta nu înseamnă însă că nu regretă cu adevărat. Din România Liberă aflăm că țara riscă să piardă fonduri comunitare de miliarde de euro. Deosebit de îngrijorătoare." Aceasta este concluzia Comisiei Europene cu privire la absorbția fondurilor structurale de către România. În timp ce dintre țările aderate la UE după 2004 Letonia și Lituania sunt fruntașe, absorbind 30% din fondurile puse la dispoziție, România se clasează pe ultimul loc, cu numai 3,7%. În concluzie se alege praful de noi cu tot cu Ministerul pentru Fondurile Europene. Jurnalul Național
De ce vrea Huidu să plătească pentru fapta sa () [Corola-journal/Journalistic/24881_a_26206]
-
de Rusalii de pe Muntele Șumuleul Mic, oficiată de arhiepiscopul catolic de Alba Iulia, Jakubinyi Gyorgy, iar invitatul care a ținut un discurs a fost preotul decan de Mureș și Târnave, Olah Denes. La pelerinaj au luat parte și președintele Ungariei, Ader Janos, împreună cu soția, și mai mulți reprezentanți ai Parlamentului de la Budapesta, aflați în vizită privată. Moto-ul pelerinajului de Rusalii din acest an, " Fericit este pântecele care Te-a purtat", provine din Evanghelia după Luca.
Tragedie la pelerinajul de Rusalii: Un bărbat a decedat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25340_a_26665]
-
Cum a fost, convorbirile lui Paul Cornea cu Daniel Cristea-Enache. Au apărut amândouă cam odată, în 2013, bucurându-se de ecouri, mai ales ultima. Fiecare în felul ei urmărește avatarurile unui intelectual care din adolescență, în anii dinaintea războiului, a aderat la comunism, l-a slujit cu abnegație multă vreme spre a ajunge, până la urmă,la sentimentul amar al dezamăgirii, la înțelegerea faptului că își jucase viața pe o carte greșită. Mărturisirile lui Paul Cornea, provocate de Daniel Cristea- Enache, discipol
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]