3,053 matches
-
si-amăgire. Când vântul cald și dulce-adie, Iar frunza tremură încetișor, Iubite, brațul tău culcuș să-mi fie Pivirea ta, să stingă al meu dor. Doar vântul părul mi-l sărută, Cu flori de tei mi-l împletește, C-o adiere-mi spune: uită, uită! Iubește teiul! El flori înmiresmate-ți dăruiește. Și în parfumul dulce-al florilor de tei, Încă te mai aștept și-n gând te am, Însă iubite, lacrima din ochii mei, Îmi spune că te-am așteptat
TE MAI AȘTEPT de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1497456854.html [Corola-blog/BlogPost/372117_a_373446]
-
-L iubesc pe Dumnezeu necondiționat și s-au gândit să-i dăruiască drept ofrandă, cuvintele lor simple, fără pretenția de a fi socotite mistice. E și acesta un soi de mulțumire pentru harul gratuit primit din mâinile lui Dumnezeu, prin adierea Duhului Sfânt și prin mijlocirea Prea Sfintei Fecioare și a sfinților. Semnatarii acestor creații, departe de a se afla în întrecere pentru cine știe ce premiu, au ținut să-și aducă ofranda lor în fața Altarului divin, sub forma unor poeme sensibile, pline
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
pas ... Eu sunt cel verde, cel fraged, cel lăstar Ce-abia am lăstărit la margini de livadă, Tu ești o creangă veche cu frunze de pojar, Eu cresc, tu te usuci și ești a vremii pradă ... Eu sunt abia o adiere pe-o stâncă-n larg de mare, Abia adii și pletele mi le răsfir val după val, Tu ești furtuna care vine, bate și, ucigătoare, Să surpe lumea se izbește sinucigașă-n mal ... Eu sunt un licăr doar, mijind domol
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_lirice_raluca_nicoleta_bocu_s_romeo_tarhon_1343019065.html [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
de suflet, Ivindu-te ca o lumină, Din valuri înspumate de mare, În liniștea dimineții de aprilie, Desăvârșind linia destinului, În frumusețea iubirii adevărate. Primenit în curățimea copacilor, Trezit de foșnetul frunzelor, Și simfonia matinală a florilor încă vii, Sub adieri tandre de vânt, Gândesc cu toata puterea sufletului, La împliniri de vise, Înconjurându-te cu grijă, În trăiri sincere și pure, Și-n adorație fără sfârșit, Ofrandă dată chipului iubit. În timp ce recita poezia, Cristian care avea un efect hipnotic asupra
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394644520.html [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
mereu singurătatea, pacea și liniștea sufletească. Dar acum nu știu, nu mai sunt atât de sigur ... - Ai vrea să fi doar cu mine, singur, undeva departe, pe o insulă tropicală pustie ? Această deviere de la subiectul anterior mi-a adus o adiere de bine. Nu-mi făcea o deosebită plăcere să vorbesc cu cineva despre tendințele mele de a sta retras, însingurat, undeva la periferiile societății. Mai ales că eu, fiind născut într-o zodie feciorelnică, aveam un fel de a gândi
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1430843781.html [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
nu mai venise pe aici, dar parcă nimic nu se schimbase. Se opri s-o privească. Soarele n-o mai lumina. Se ascunsese după un nor ce căpătase borduri roșietice, viu scânteietoare, îmbiind la meditație. Ziua se micșorase și o adiere răcoroasă, ca întotdeauna când vine toamna pe aceste locuri, îl întâmpină cu suflul ei mângâitor, prietenos. Pe aici erau cândva locurile lui de joacă în momentele de repaus între prânz și amiază, când vitele erau ostoite între două pășunări. Se
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
dacă vremea iar întoarce / Nedumeriri în jurul meu, / Un iad, dezgust îmi este viața, / Nu este cum a fi mai rău” (Și dacă), ca apoi, în liniștea universală a inițiaților lumii, care din când în când își mai abat cu regret adieri de entități mărețe asupra egoului teluric, să suspine: „Un rai, plăcere este viața - / Nu are cum a fi mai bine” (Și dacă). Conștient de tot ce are să fie poetul-om trăiește nu pentru a fi, ci pentru ideea înălțătoare a
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Plansul_bacovian_si_revelarea_motivat_stefan_lucian_muresanu_1339849549.html [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
colțuros parcă al vămilor nemiloase ale timpului, un timp calculat cu exactitate de către regizor și actori, deopotrivă, într-un spațiu cu o istorie personală sălășluind, în integralitatea sa, printre faldurile somptuoase ale cortinei roșietice de catifea și în aerul cu adieri de metaforă solemnă al sălii de spectacol. Aici mi se amestecau, cu intensități lăuntrice inegale, și râsul, și plânsul, și bucuria, și clasica durere fără margini a sufletului, oprindu-mi-se aproape organic, pentru o anumită bucată de vreme de
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
în ochii mei, nu-ți fie teamă și vino de mă mușcă, să-mi lași rană, fi derbedeu, golan, fi haimana vino de mă pătrunde,că în codrii luna-i stea, de vrei mă ai, sunt doar un vânt sunt adierea ta de neînfrânt, te culcă în pat, e așternutul nou și vino sunt a ta, sunt fata din tablou, stinge lumina, ca să putem dormi și când vor da iar zorii, vom ști să ne iubi. Referință Bibliografică: fata din tablou
FATA DIN TABLOU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1473852510.html [Corola-blog/BlogPost/384245_a_385574]
-
Spunându-și frumoasele cuvinte de dragoste, tinerii se apropiau tot mai mult de patul care îi atrăgeau ca un magnet. Așezați unul lângă celălalt, Mircea explora cu buzele și cu mâinile lui puternice, ce treceau peste corpul fetei ca o adiere, fiecare centimetru, pentru a-i transmite întreaga sa pasiune. Săndica se frământa lângă el, plimbându-și mâinile dibace și curioase peste fesele și apoi peste intimitatea partenerului său care se tot dezvolta la atingerile sale delicate. Îl împinse cu mâna
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XI PLĂCERE SI SPERANŢĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391960704.html [Corola-blog/BlogPost/341217_a_342546]
-
DA, MAI AVEM Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului da, mai avem Mereu, mereu tot crește depărtarea, copacii sunt mai gârbovi desfrunziți, însă în inimi sunt iubiri ca marea tălăzuind în adieri fierbinți iubito, prinde-mi mâna și să mergem pe ale toamnelor alei să colindăm, să despletim iubirile din plete și printre flori târzii să le purtăm De cade ploaia, bruma, nu ne pese, și nici de iarna care ițește peste
DA, MAI AVEM de LEONID IACOB în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Da_mai_avem.html [Corola-blog/BlogPost/355885_a_357214]
-
2015 Toate Articolele Autorului albastru, roșu, stele senin, apus și noapte, miros de fructe coapte și frământări de iele tăcut se înfășoară sub aplecări de ciuturi și zborul lin de fluturi acordul de vioară ademeniri de gene și valț, și adiere; rotire în tăcere zbor lin către sprâncene e-al soarelui salutul în zori desprins din vise; descătușări promise ademenesc sărutul *** Referință Bibliografică: albastru, roșu, noapte / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1710, Anul V, 06 septembrie 2015
ALBASTRU, ROŞU, NOAPTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1441519066.html [Corola-blog/BlogPost/381911_a_383240]
-
de Mame licăresc ca păpădiile înrourate. Boldul morții trece-n hlamida de flori. Aruncată-n noapte, vremelnicia cade peste irozi. Iudele se vântură în elegii tenebroase și luciferice. Scuipările se prefac în lacrimi de ceară, iar biciul loviturilor, devine o adiere îndrăgostită de mărgăritar. Palmele care L-au lovit pe Iisus s-au înaripat în fluturi. Sutașii păzesc lumina podidită din Îngeri. Trâmbița Sărbătorii vestește chindia Ospățului. Razele de soare se așează senin peste gătiții nuntași. Atotfrumoasa Maria cumpănește Taina Vinului
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
de mai, prin fereastra camerei lui, aerul e plin de miresmele dulci de regina nopții, suave arome de levănțică, parfum de iasomie, trandafiri, caprifoi și mentă. În fața casei un tei își răspândește grăbit florile, corcodușul și-apleacă ramurile încărcate în adierea vântului printre crenguțele zvelte de liliac. Miroase a liniște și a fluturi de vis. Dinspre marginea orașului năvălește noaptea și țârâitul greierilor. Adolescentul prefera nopțile astea pentru lumina mistică reflectată în tăcere. Câte un țipăt pierdut în depărtări. Citea, citea
FATA DIN VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1462369992.html [Corola-blog/BlogPost/376519_a_377848]
-
Acasa > Poeme > Emotie > ÎN RAI, INFERN Autor: Chiricea Ciprian Ionuț Publicat în: Ediția nr. 2356 din 13 iunie 2017 Toate Articolele Autorului În Rai, infern Ale tale buze, petale de parfum, Ca o adiere caldă de vânt, Pe al meu obraz, al tău sărut. Te-aș săruta până în zori De-aș avea aripi să zbor La tine-n iatac eu să cobor Privirea-mi aruncată spre tine o zeiță, Și norii o simt îndurerată
ÎN RAI, INFERN de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/chiricea_ciprian_ionut_1497328300.html [Corola-blog/BlogPost/376957_a_378286]
-
că primăvara e sesonul potrivitpentru o vizită, o ședere odihnitoare, îndeplinirea visului. Delta, în acest sezon îmbracă un țesut miraculos. Galbenul apelor seîncarcă cu povara stufului verde care se reflectă de-alungul traseelor.Stufurile înalte și zvelte se pleacă încet în adierea vântului, iar sumedeniade păsări cu formele, dimensiunile și multitudinea coloristicăcomplectează opera naturii. Astfel, natura din aceste locuri basmicedevine ,,marea operă, geniala creație, inemitabila artă a unor genii nemuritoare''. Și toate aceste superbe, unice tablouri trăiesc în noi, dându-ne reale
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1496937593.html [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
Toate Articolele Autorului singurătate Tăcerea se odihnea-n palmele zilei iar poarta timpului trecea prin mine dincolo de hotarele lumii. Aici dorul vegeta așteptând orga de sunete a sufletului tău pe care dănțuiau degetele mele flămânde. Nu eram decât eu, o adiere de vis venit de aiurea, cu timp răsucit în călcâiele în care se înfipseseră neliniști și lacrimi pentru un timp netrăit. Iubito, singurătatea liniștii moare-n tăcerile noastre venite prea devreme, mult prea devreme. Leonid IACOB Referință Bibliografică: singurătate / Leonid
SINGURĂTATE de LEONID IACOB în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Singuratate_leonid_iacob_1368374509.html [Corola-blog/BlogPost/354732_a_356061]
-
Publicat în: Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se însera. Soarele cobora spre asfințit colorând cerul în tonuri de galben roșiatic. Îi plăcea să privească norii pufoși de diferite forme și culori. Aerul devenea plăcut sub adierea ușoară a vântului. Toată lumea era obosită. Ziua a fost plină de întâmplări neprevăzute, pentru unele personaje. Mătușa Annie ațipise cu tâmpla sprijinită de fereastra trăsurii. Pălăriuța îi stătea într-o parte. Bolborosea ceva. Probabil, visa. Alma zâmbea privind-o cu
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1481208232.html [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
nebunii. Nu aminti nimic fetei de intențiile sale, cum nici fata nu-i aminti de dorința de a fi pe barcă. Amândoi aveau aceeași dorință. De a fi la bordul bărcii. Înlănțuiți într-o îmbrățișare tandră de îndrăgostiți, răcoriți de adierea vântului ce încrețea valurile mării, pășeau pe dig ca doi soldăței în timpul defilării. Având pașii mai mici, la un moment dat Dalia îl călcă pe Ștefan pe picior. - Scuză-mă. Nu a fost cu intenție. Te-a durut? - Au, ce
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
de peste noapte și pășesc în lumina difuza ce anunță începutul zilei și plin de adorație,îmi ridic privirea către fruntea soarelui ce lucește duios dintre faldurile diafane ce decorează cerul și atras de zborul rândunelelor,le privesc cum plutesc pe adierea ce alinta fruntea stejarilor ce-mi umbresc curtea pe care o părăsesc după ce îmi aprind o țigară și plimbandu-mă fără o țintă anume,ajung în dreptul livezi cu cireși ce aparținuse bătrânului Postelnicu și continuând să trag din țigară,admir
LIVADA CU CIREŞI de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulian_catana_1493545207.html [Corola-blog/BlogPost/352778_a_354107]
-
și se bucurau de prezența mea știind că eu le alungam singurătatea și de pe această prispa surpata,urmăream împreună zbenguiala copiilor de pe stradă și ne minunăm de energia cu care se bucurau de copilăria lor ce va trece asemeni unei adieri de primăvară. Și închid ochii pentru a opri amintirile ce ma îneacă în aroma lor de mosc și realizez că rememorând aceste amintiri nu fac altceva decât să tulbur liniștea trecutului. Și-mi aduc aminte că nu de mult am
LIVADA CU CIREŞI de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulian_catana_1493545207.html [Corola-blog/BlogPost/352778_a_354107]
-
la voi.. La voi stele, la voi aștri, La voi bucuria mi- e. Îmi faceți zilele cu soare și senine, De lacrimi și de veselie pline, De dor, de cântec, de flori și primăvară, De-amor, de artă și de-adieri de vară.. Gândind la voi mi-e viață mai ușoară Mi-e sufletul mai pur; mi-e o comoară; Mi-e mintea limpede și clară, Iar inima-i parfum de lăcrămioara. La voi poeți, la voi actori, La voi destoinici
IN MEMORIA ARTISTILOR de ELENA CRISTINA RUSTI în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 by http://confluente.ro/In_memoria_artistilor_elena_cristina_rusti_1374914697.html [Corola-blog/BlogPost/364256_a_365585]
-
mai face dar om sunt și prea nu știu multe. Mă destramă cuvintele și necuvintele, mă adun temporar și ineficient... - O! Tu, Doamne! Trece-mă prin liniști și înțelegeri mai sus decât le am acum! Caișii au început să stârnească adieri albe și verzi, agitând albinele și mâhnirile. Mi s-a înrourat obrajii iar mâinile mi-s prea mici să-i răcorească. Un singur lucru trebuie să mă mâhnească și să mă îndurereze: păcatul. - Sunt eu sigură că printre caiși nu
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1426749294.html [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
de suflet, Ivindu-te ca o lumină, Din valuri înspumate de mare, În liniștea dimineții de aprilie, Desăvârșind linia destinului, În frumusețea iubirii adevărate. Primenit în curățimea copacilor, Trezit de foșnetul frunzelor, Și simfonia matinală a florilor încă vii, Sub adieri tandre de vânt, Gândesc cu toata puterea sufletului, La împliniri de vise, Înconjurându-te cu grijă, În trăiri sincere și pure, Și-n adorație fără sfârșit, Ofrandă dată chipului iubit. În timp ce recita poezia, Cristian care avea un efect hipnotic asupra
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405688599.html [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
un anumit moment, pot duce doar la un fractal, sau la un leu, la o frunză, sau la un copac, la o bacterie doar, sau la un om, la un fluture, la o pisică sau la o femeie, la o adiere de vânt sau la zâmbetul unei fete. Cu nimic nu diferim. Este doar impresia omului că el este în tot și în toate pe lumea aceasta . Frica lui vine de la faptul că nu știe ce este dincolo. ,,Dincolo,, pentru el
INIȚIAL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1474724823.html [Corola-blog/BlogPost/369534_a_370863]