1,730 matches
-
Principalul reglator al diferențierii și funcției adipocitare, reglator al metabolismului lipidic sistemic și al sensibilității la insulină Mutațiile PPARG determină inhibiția diferențierii adipocitelor în cursul diviziunii Principala fosfoproteină din jurul picăturilor lipidice din adipocit, reglează metabolizare a TG din depozite adipoase CIDEC este necesară pentru formarea picăturilor lipidice uniloculare și pentru depozitarea optimă a țesutului gras Rol principal în hidroliza esterilor de cholesterol și a acilglicerolului din țesutul adipos Caveolina 1 - exprimată în caveole, structuri aflate la suprafața celulelor, cu rol
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
din jurul picăturilor lipidice din adipocit, reglează metabolizare a TG din depozite adipoase CIDEC este necesară pentru formarea picăturilor lipidice uniloculare și pentru depozitarea optimă a țesutului gras Rol principal în hidroliza esterilor de cholesterol și a acilglicerolului din țesutul adipos Caveolina 1 - exprimată în caveole, structuri aflate la suprafața celulelor, cu rol în transportul lipidelor și fosfolipidelor intracellular, cu formarea picăturilor lipidice, structuri cu funcții specifice- depozitarea lipidelor Proteinkinaza B este implicată in transmiterea semnalului insulinei, mediază diferențierea adipocitelor Epidemiologie
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
2 familii 3 pacienți O singură familie descrisă Vârsta de debut Copilărie Pubertate, progresiv Variabilă, predominent adultă Copilărie/adolescență 19 ani Debut după 30 ani Debut după vârsta de 30 ani Țesut adipos facial/regiune cervicală ↔ sau ↑↑ ↑↑↑ ↔ sau ↑↑ ↔ sau ↑ ↑↑↑ + axilar, visceral ↑↑ ↓↓ Țesut adipos trunchi ↑↑ ↓↓ ↑↑ ↔ sau ↑ ↔ ↔ ↓↓ Țesut adipos abdomen ↑↑ ↓↓ sau ↑↑ ↔ sau ↑↑ ↔ sau ↑ ↔ ↑↑ ↓↓ ↑↑ Țesut adipos membre ↓↓↓ ↓↓↓ ↓↓ (mb inferioare) ↓↓ (mb inferioare) ↓↓↓ ↓↓ (mb inferioare) ↑↑ (șolduri, coapse) ↓↓ (mb inferioare) Țesut adipos regiune fesieră ↓↓ ↓↓ ↓↓ ↓↓ ↓↓ ↔ ↑↑ ↓↓ Țesut adipos în regiunea pubiană (semn Dunningan) ↑↑↑ ↑↑↑ Țesut adipos în alte regiuni ↑↑ visceral ↑↑ submentonier, supraclavicular
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
O singură familie descrisă Vârsta de debut Copilărie Pubertate, progresiv Variabilă, predominent adultă Copilărie/adolescență 19 ani Debut după 30 ani Debut după vârsta de 30 ani Țesut adipos facial/regiune cervicală ↔ sau ↑↑ ↑↑↑ ↔ sau ↑↑ ↔ sau ↑ ↑↑↑ + axilar, visceral ↑↑ ↓↓ Țesut adipos trunchi ↑↑ ↓↓ ↑↑ ↔ sau ↑ ↔ ↔ ↓↓ Țesut adipos abdomen ↑↑ ↓↓ sau ↑↑ ↔ sau ↑↑ ↔ sau ↑ ↔ ↑↑ ↓↓ ↑↑ Țesut adipos membre ↓↓↓ ↓↓↓ ↓↓ (mb inferioare) ↓↓ (mb inferioare) ↓↓↓ ↓↓ (mb inferioare) ↑↑ (șolduri, coapse) ↓↓ (mb inferioare) Țesut adipos regiune fesieră ↓↓ ↓↓ ↓↓ ↓↓ ↓↓ ↔ ↑↑ ↓↓ Țesut adipos în regiunea pubiană (semn Dunningan) ↑↑↑ ↑↑↑ Țesut adipos în alte regiuni ↑↑ visceral ↑↑ submentonier, supraclavicular ↑↑ axilar, visceral ↑↑ axilar, torace
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
de 30 ani Țesut adipos facial/regiune cervicală ↔ sau ↑↑ ↑↑↑ ↔ sau ↑↑ ↔ sau ↑ ↑↑↑ + axilar, visceral ↑↑ ↓↓ Țesut adipos trunchi ↑↑ ↓↓ ↑↑ ↔ sau ↑ ↔ ↔ ↓↓ Țesut adipos abdomen ↑↑ ↓↓ sau ↑↑ ↔ sau ↑↑ ↔ sau ↑ ↔ ↑↑ ↓↓ ↑↑ Țesut adipos membre ↓↓↓ ↓↓↓ ↓↓ (mb inferioare) ↓↓ (mb inferioare) ↓↓↓ ↓↓ (mb inferioare) ↑↑ (șolduri, coapse) ↓↓ (mb inferioare) Țesut adipos regiune fesieră ↓↓ ↓↓ ↓↓ ↓↓ ↓↓ ↔ ↑↑ ↓↓ Țesut adipos în regiunea pubiană (semn Dunningan) ↑↑↑ ↑↑↑ Țesut adipos în alte regiuni ↑↑ visceral ↑↑ submentonier, supraclavicular ↑↑ axilar, visceral ↑↑ axilar, torace dorsal, visceral Particularități Caracteristica clinică patognomică = existența unei delimitări clare între țesuturile normale și cele lipoatrofice, concomitent cu raportul crescut pliu cutanat triceps/antebraț
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
clinică patognomică = existența unei delimitări clare între țesuturile normale și cele lipoatrofice, concomitent cu raportul crescut pliu cutanat triceps/antebraț și respectiv abdomen/coapsă Aspect Cushingoid Similar FPLD2, fără afectarea facială Lipodistrofie parțială limitată la extremități Lipodistrofie parțială limitată la extremități, hipertrofie adipoasă viscerală Lipodostrofie membre inferioare cu hipertrofie adipoasă 1/2 superioară corp Lipodistrofie parțială limitată la 1/2 superioară corp, cu acumulare țesut adipos fesier, șolduri, coapse Țesut muscular/osteoarticular Creșterea masei musculare Creșterea masei musculare Aspect „musculos” Creșterea masei musculare Distrofie musculară cu
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
țesuturile normale și cele lipoatrofice, concomitent cu raportul crescut pliu cutanat triceps/antebraț și respectiv abdomen/coapsă Aspect Cushingoid Similar FPLD2, fără afectarea facială Lipodistrofie parțială limitată la extremități Lipodistrofie parțială limitată la extremități, hipertrofie adipoasă viscerală Lipodostrofie membre inferioare cu hipertrofie adipoasă 1/2 superioară corp Lipodistrofie parțială limitată la 1/2 superioară corp, cu acumulare țesut adipos fesier, șolduri, coapse Țesut muscular/osteoarticular Creșterea masei musculare Creșterea masei musculare Aspect „musculos” Creșterea masei musculare Distrofie musculară cu creșterea creatinkinazei Micrognație, hipoplazie de mandibulă Diabet
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
abdomen/coapsă Aspect Cushingoid Similar FPLD2, fără afectarea facială Lipodistrofie parțială limitată la extremități Lipodistrofie parțială limitată la extremități, hipertrofie adipoasă viscerală Lipodostrofie membre inferioare cu hipertrofie adipoasă 1/2 superioară corp Lipodistrofie parțială limitată la 1/2 superioară corp, cu acumulare țesut adipos fesier, șolduri, coapse Țesut muscular/osteoarticular Creșterea masei musculare Creșterea masei musculare Aspect „musculos” Creșterea masei musculare Distrofie musculară cu creșterea creatinkinazei Micrognație, hipoplazie de mandibulă Diabet Zaharat ↑↑ ↑↑ ↑↑↑ ↑↑ ↑↑ ↑↑ ↔ Debutul DZ adult Variabil, de la copilărie până la maturitate Peste 40 ani
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
POLR3A, AR OMIM #264090 PDGFRB, AR OMIM #601812 Vârsta de debut de la naștere, caracter evolutiv- tabloul complet până la vârsta școlară Falimentul sever al creșterii postnatale din primul an de viață, debut în copilăria tardivă concomitent cu acumularea țesutului adipos visceral Prenatal Prenatal Perioada de sugar Caracteristici generale Falimentul creșterii postnatale întârziere severă de dezvoltare Retard de creștere Tulb de dezvoltare globală pre și postnatal ă, statură mică întârziere globală de dezvoltare Deficit sever de creștere pre și postnatal Creștere
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
variate (craniosinostoză/ fontanele largi). Păr subțire piele foarte subțire, uscată, translucidă, cu leziuni nodulare cheloide Retracție tegumentară premaxilară și maxilară, cu aspect de pseudoprognatism Opacități corneene prin neovascularizație Lipodistrofie generalizată generalizată generalizată generalizată și progresivă generalizată/ dispariția îndeosebi a țesutului adipos la nivelul feței generalizată generalizată generalizată ușoară, atrofie musculară generalizată generalizată generalizată DZ ↔/↑↑ ↑↑ ↑ NU NU NU NU Insulină ↔/↑↑ ↑↑ ↑↑ NU NU NU NU Rezistență la insulină ↔/↑↑ ↑↑ ↑↑ (copilărie) NU NU NU NU hipertrigliceridemie ↔/↑↑ ↑↑ ↑↑ NU NU NU NU Steatoză Hepatomegalie, abdomen protruzionat Hepatomegalie
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
urechi rotate posterior Vascularizație corneană crescută cu apariția panus, nas subțire cu hipoplazie de aripi nazale Lipodistrofie progresivă (față, torace, membre superioare) cu conservarea feselor și a membrelor inferioare. Lipodistrofie generalizată, de la naștere Lipodistrofie parțială, predominent membre Absența țesutului adipos la nivelul feței Aspect „emaciat” în copilărie Obezitate centrală în viața adultă Lipoatrofie față, mâini și picioare, DZ ↑↑ (adult tânăr) Fără afectare metabolică ↑↑ ↑↑↑ ↑↑ Insulină ↑↑ Fără afectare metabolică ↑↑↑ ↑↑ Rezistență la insulină ↑↑ (copilărie și adolescență) Fără afectare metabolică hipertrigliceridemie Fără afectare metabolică
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
1990). De asemenea, masculii rămân mai mult timp activi spre sfârșitul toamnei, când disponibilitatea hranei scade considerabil, motiv pentru care ei își încep hibernarea cu o greutate mai mică decât cea a femelelor (Ransome, 1971). În perioada premergătoare hibernării, depozitele adipoase ajung să reprezinte, de regulă, până la 2040% din greutatea corpului. Un liliac cu o greutate de 9 g poate stoca până la 0,2 g de grăsime într-o singură noapte, suplimentându-și astfel rezervele cu 2 g în 11 zile
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
medie la 36 g, iar femelele la 33 g. Ea scade apoi progresiv, cu cca. 31% pentru masculi și 38% pentru femele, până în luna martie, când liliecii reîncep să se hrănească. Scăderea în greutate este rezultatul utilizării grăsimii din țesutul adipos brun, situat în tegument în regiunea omoplaților și care se reduce pe parcursul iernii cu peste 75%. Depozite importante de grăsime se formează, de asemenea, în mușchi (11%) și ficat (7%). Un fenomen interesant și cu implicații majore în supravețuirea liliecilor
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
reprezintă faptul că aceștia continuă să scadă în greutate și după ce au ieșit din hibernare, deoarece revenirea la viața activă consumă repede și ultimele rezerve de grăsime, iar în primele săptămâni de primăvară hrana nu este prea abundentă. Astfel, țesuturile adipoase ale masculilor de Nyctalus noctula se reduc de la 27% în octombrie, la 12% în martie și 8% în aprilie, iar cele ale femelelor, de la 25% la 8%, ajungând în aprilie la 4%. Utilizarea grăsimilor este tributară unui aport crescut de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Această reacție provocată este lentă, ei strângându-și ușor aripile. Din cauza metabolismuluui încetinit, ea se produce la câteva secunde după ce au fost perturbați. Ritmul cardiac și frecvența mișcărilor respiratorii cresc, determinând o mărire a fluxului de sânge direcționat spre țesutul adipos brun, bogat în celule specializate pentru producerea de căldură și care conțin un număr neobișnuit de mare de mitocondrii (organite care controlează procesele de oxidare intracelulară). Sângele încălzește mai întâi mușchii, apoi și restul corpului. În prima fază, liliacul începe
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în întârzierea îmbătrânirii Datorită efectelor fiziologice, biochimice și biomecanice rezultate în urma efortului depus în ședințele de alergare, efectuate constant, joggingul poate contracara, în opinia specialiștilor, efectele biologice specifice îmbătrânirii (osteoporoză, scăderea tonusului muscular și a masei musculare active, creșterea țesutului adipos, etc.). Menținând active grupele musculare și stimulând rezistența fizică și biomecanică a mușchilor și oaselor (prin întârzierea tendinței de scădere a masei musculare și a concentrației osoase), care sunt afectate în mod normal odată cu trecerea anilor, joggingul poate fi considerat
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
distanțe medii și mult mai mari față de sprinteri; joggingul ajută la pierderea în greutate. Practicarea regulată a joggingului alături de o dietă sănătoasă a demonstrat că duce la scăderi reale ale greutății corpului, scăderi bazate pe menținerea musculaturii și diminuarea stratului adipos; joggingul diminuează riscul atacului de cord (insuficiența cardiacă). Conform specialiștilor, practicarea constantă a joggingului oferă omului posibilități reduse de a muri de un atac de cord comparativ cu sedentarii. De asemenea, și probabilitatea de a supraviețui după primul atac de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
eficient de prevenire a afecțiunilor funcției circulatorii (diminuarea riscului de infarct miocardic, diminuarea sau combaterea acumulării de lipide la nivelul arterelor, scăderea sau menținerea în valori normale a anumitor substanțe din sânge - trigliceride, colesterol etc.); joggingul duce la diminuarea țesutului adipos în exces, din organism, stimulând controlul greutății corporale în limitele care să nu afecteze integritatea biologică a corpului; prin efectul fiziologic, efortul specific joggingului determină reglarea activității anumitor centrii nervoși, glande endocrine având ca efect reglarea activității psihice, prin diminuarea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
joggingului. Din experiența noastră, principalul motiv pentru care mulți adolescenți apelează la alergarea de durată tip jogging este dorința de a-și menține greutatea sau de a pierde din kilogramele în plus (în special fetele, al căror organism, „depune” țesut adipos, ca efect biologic de adaptare și maturizare, dar și ca efect al unei diete greșit concepute). După Cantlay, J., Hoffman, R., (1981), Rodgers, B., Douglas, S., (1998), organismul adolescentului ar putea suporta alergarea pe distanțe din ce în ce mai mari, într-un timp
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de vedere al practicării joggingului la vârsta maturității, pregătirea noastră teoretică și științifică ne-a permis să evidențiem următoarele aspecte: datorită riscului generat de creșterea greutății, activitățile sportive trebuie să pună accentul pe efectuarea eforturilor aerobe (necesare pentru „arderea” țesutului adipos în exces). În acest sens, joggingul este mijlocul ideal, atât timp cât de respectă câteva reguli clare, evidențiate în volumul I al lucrării de față; scăderea de masă musculară și diminuarea masei osoase pot fi prevenite și/sau limitate cantitativ prin practicarea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
Pentru a considera atins obiectivul acestui subcapitol (orientat spre asigurarea unei baze de date generale necesare cititorului pentru a-și forma imagine de ansamblu), evidențiem, prin comparație cu cele ale bărbatului, câteva particularități ale femeii: la femeie, oasele, mușchii, țesutul adipos subcutanat deține proporții diferite față de cele ale bărbatului (scheletul osos al femeii adulte reprezintă doar 68-72% din greutatea oaselor bărbatului, având dimensiuni mai mici atât în lungime, cât și în privința diametrelor, iar membrele sunt mai scurte la femei Drăgan, I.
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
Iași, p.20; 21 Avramescu, E.T., Ionescu A.,M., Croitoru, S., (2006), Kinetoterapia în activitățile sportive, Editura Didactică și Pedagogică, București, p.400; Jogging de la A la Z II 87 adesea mult mai lată față de cea a bărbatului din cauza stratului adipos format la șolduri (aspect caracteristic femeii nesportive care ar dispărea la femeile sportive, la care centura scapulară mai bine dezvoltată, precum și lipsa țesutului adipos abundent de pe șolduri ar compensa lățimea relativ mai mare a bazinului osos - Drăgan, I., 1994); adaptările
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de la A la Z II 87 adesea mult mai lată față de cea a bărbatului din cauza stratului adipos format la șolduri (aspect caracteristic femeii nesportive care ar dispărea la femeile sportive, la care centura scapulară mai bine dezvoltată, precum și lipsa țesutului adipos abundent de pe șolduri ar compensa lățimea relativ mai mare a bazinului osos - Drăgan, I., 1994); adaptările cardiovasculare ale femeilor ne evidențiază că, atunci când dozarea efortului este controlată pentru a asigura același nivel relativ de solicitare (exprimat ca un procentaj fix
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
femei, tensiunea arterială și consumul de oxigen ar fi, în general, mai mici decât ale unui bărbat, iar frecvența cardiacă a femeii ar fi ușor mai ridicată); mușchii femeii ar conține mai puține fibre musculare pentru că prezintă mai mult șesut adipos, dar proporția de fibre lente (n.n. fibre roșii) ar mai mare decât la bărbați (www.jogging internațional.net), aspect ce facilitează mai mult eforturile de rezistență la femei, decât cele de intensitate ridicată, pe perioadă scurtă de timp (efort de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
viteză); femeia adultă ar fi mai scundă cu 10-12 cm, mai ușoară cu aproximativ 10 kg decât un bărbat de aceeași vârstă, având masa musculară la valoarea de 27-32% din greutatea corpului (la bărbat, valoare fiind de 40-45%), iar țesutul adipos la 22-28 % din greutate (comparativ cu 8-15 % la bărbați), aspect ce determină ca, la aceeași greutate corporală, femeile să aibe cu 13% mai mult țesut adipos comparativ cu bărbații, deci mai puțină masă activă (Avramescu, E.T., Ionescu A.,M., Croitoru
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]