4,451 matches
-
s-a arătat că mamele cu un nivel educațional ridicat sunt mai predispuse să înregistreze un eșec în construirea relației cu copilul adoptat 105. De exemplu Barth și Berry 106 demonstrau că rata de întrerupere a adopțiilor în rândul părinților adoptatori absolvenți de facultate este de două ori mai ridicată (26%) decât rata adopțiilor întrerupte în cazul părinților adoptatori absolvenți de liceu (11%), în ciuda faptului că, părinții cu un nivel educațional ridicat acceptă, într-un procent mai mic, adopția copiilor cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
construirea relației cu copilul adoptat 105. De exemplu Barth și Berry 106 demonstrau că rata de întrerupere a adopțiilor în rândul părinților adoptatori absolvenți de facultate este de două ori mai ridicată (26%) decât rata adopțiilor întrerupte în cazul părinților adoptatori absolvenți de liceu (11%), în ciuda faptului că, părinții cu un nivel educațional ridicat acceptă, într-un procent mai mic, adopția copiilor cu nevoi speciale. Aceeași autori, într-un studiu ulterior au constatat că există o legătură invers proporțională între nivelul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un grad de coeziune mai ridicat decât cele care eșuează în procesul de adopție 108. Din punct de vedere economic studiile arată că familiile adoptive au un standard de viața peste medie 109. Această constatare este valabilă și pentru părinții adoptatori români așa cum s-a arătat în studiile realizate până în prezent. Studiul realizat de Mărginean, Cojocaru și Furman 110 asupra familiilor care au adoptat prin intermediul Fundației Holt arată că media venitului lunar al acestor familii este de 247,15$, respectiv 78
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
30$. Cu toate acestea, 27% dintre familiile adoptive din România care au adoptat între 1990 și 1999 prin intermediul Fundației Holt au declarat că au resimțit nevoia unui suport financiar din partea statului pentru creșterea copilului adoptat 111. Discrepanțe în ceea ce privește venitul părinților adoptatori în raport cu a celor biologici sunt înregistrate și în studiile internaționale (Tabel 2.4). Tabelul 2.4 Venitul mediu al părinților adoptatori comparativ cu venitul mediu a părinților biologici Autorul/ anul cercetării Eșantion Media venitului lunar pentru familia adoptivă în anul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
declarat că au resimțit nevoia unui suport financiar din partea statului pentru creșterea copilului adoptat 111. Discrepanțe în ceea ce privește venitul părinților adoptatori în raport cu a celor biologici sunt înregistrate și în studiile internaționale (Tabel 2.4). Tabelul 2.4 Venitul mediu al părinților adoptatori comparativ cu venitul mediu a părinților biologici Autorul/ anul cercetării Eșantion Media venitului lunar pentru familia adoptivă în anul realizării studiului Media venitului lunar pentru familia biologica în anul realizării studiului Tessier et al, 2005 1333 de familii din Canada
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
anul realizării studiului Tessier et al, 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Familie adoptivă 7338$ Salariul mediul lunar 4665$ Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 de părinți adoptatori din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Familie adoptivă 247,15$ Pe cap de familie 78.46$ Salariul mediul lunar -106,30$ Evaluând printre alte variabile, asocierea dintre venitul familiei și reușita adopției în cazul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au adoptat copii cu dizabilități. Rezultatele referitoare la impactul structurii familiei (mai ales prezența sau absența altor copii in familie (biologici, adoptați) sunt în multe cazuri contradictorii. O serie de studii au arătat că prezența copiilor biologici in cadrul familiilor adoptatoare și cu atât mai mult a copiilor de vârstă apropiată cu cea a copiilor adoptați determină o creștere a riscului de eșec în procesul de adopție 115. Aceste rezultate nu au fost însă confirmate de alte studii 116. Barth și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copiilor adoptați determină o creștere a riscului de eșec în procesul de adopție 115. Aceste rezultate nu au fost însă confirmate de alte studii 116. Barth și Berry 117 au arătat că, impactul diferă în funcție de relația celorlalți copii cu părinții adoptatori: copii biologici, copii adoptați, posibil frați. Berry 118 arăta ulterior, mai precis în 1997 că, adopția fraților nu influențează nici negativ, nici pozitiv stabilitatea adopției, dar plasarea unor frați într-o familie în care există copii biologici determină un risc
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
masculin, în timp ce rata adopțiilor desfăcute este ușor mai ridicată pentru copiii de gen feminin Tabelul 2.5 Stabilitatea adopției în raport cu genul copilului Autorul/ anul cercetării Eșantion Procentul adopțiilor întrerupte/desfăcute în funcție de genul copilului Smith et al. 2006 15.947 familii adoptatoare din SUA întrerupte Masculin 9,7 Feminin 9,26 Barth et al., 2002 8.647 familii adoptatoare din Carolina de Nord desfăcute Masculin 0,60 Feminin 1,00 Cercetările referitoare la vârstă sunt mult mai relevante. Majoritatea cuplurilor preferă și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Stabilitatea adopției în raport cu genul copilului Autorul/ anul cercetării Eșantion Procentul adopțiilor întrerupte/desfăcute în funcție de genul copilului Smith et al. 2006 15.947 familii adoptatoare din SUA întrerupte Masculin 9,7 Feminin 9,26 Barth et al., 2002 8.647 familii adoptatoare din Carolina de Nord desfăcute Masculin 0,60 Feminin 1,00 Cercetările referitoare la vârstă sunt mult mai relevante. Majoritatea cuplurilor preferă și adoptă copii mici, cu vârsta sub patru ani. De exemplu statisticile naționale arată că, în Anglia și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Tony Xing149 a identificat trei aspecte semnificative care au influențat negativ reușita adopției: competențele sociale scăzute chiar și după ce au petrecut în medie 6 ani în familiile adoptive, performanțe școlare și în activități extracuriculare scăzute, comportamentele de respingere a mamelor adoptatoare. Adopția copiilor cu dizabilități și boli cronice. Și în cazul adopției copiilor cu dizabilități și boli cronice, studiile oferă rezultate foarte diferite. Rosenthal și Groze 150, respectiv Rosenthal, Groze și Aguilar 151 și Rosenthal și Groze 152 au arătat prin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
favorabilă. De asemenea participarea școlară a copiilor și rezultatele copiilor au fost apreciate pozitiv. 76% dintre copiii cu dizabilități studiați și 29% dintre cei fără dizabilități frecventau o școală cu un curriculum educațional special cel puțin part-time. 75% dintre părinții adoptatori ai copiilor cu dizabilități, respectiv 65% dintre ceilalți părinți, au raportat participarea cu plăcere a copiilor cu dizabilități la activitățile școlare. Holloway 153 semnala și el, ca rezultat al studiilor sale că dizabilitatea, nu a fost asociată decât foarte puțin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a fost ancheta pe baza de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, fiind trimis prin poștă. McRoy, 1991, Texas analiza factorilor care concură la stabilitatea adopțiilor în cazul copiilor cu nevoi speciale studiu realizat asupra unui număr de 80 de familii adoptatoare (din diferite regiuni ale Texasului), cu adopții stabile, întrerupte sau desfăcute; au fost intervievați specialiști care au lucrat cu aceste familii, membri ai familiilor adoptatoare și biologice ancheta analiza de conținut a documentelor sociale Groze și Rosenthal, 1994, Oklahoma, Illionois
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în cazul copiilor cu nevoi speciale studiu realizat asupra unui număr de 80 de familii adoptatoare (din diferite regiuni ale Texasului), cu adopții stabile, întrerupte sau desfăcute; au fost intervievați specialiști care au lucrat cu aceste familii, membri ai familiilor adoptatoare și biologice ancheta analiza de conținut a documentelor sociale Groze și Rosenthal, 1994, Oklahoma, Illionois și Iowa studiul și-a propus să examineze gradul de asociere dintre 14 caracteristici ale copilului, familiei sau serviciilor sociale și efectele adopției la cea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de 8,7 ani; 27% dintre copiii prezentau dizabilități instrumente standardizate: Family Adaptability and Cohesion Scales 111 (FACES 111) Child Behavior Checklist Holloway, 1996 identificarea factorilor care concură la succesul/esecul adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale 234 familii adoptatoare și familii de plasament 20% dintre plasamente au eșuat:: exact 2% dintre adopții și 51% dintre plasamente de lungă durată la familiile foster studiu panel derulat între 1986-1990 interviul Glidden, 2000 factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Locke-Wallac de măsurare a adaptării maritale, O scală de măsurare a bunăstării subiective a copilului. interviul luat unuia dintre părinți Egbert și Lamont, 2004 Identificarea factorilor care contribuie la pregătirea părinților să adopte un copil eșantion format din 368 părinți adoptatori (peste 90% dintre respondenți au fost mame). Media de vârstă a copiilor în momentul adopției a fost de 5,4 ani. Majoritatea copiilor au avut un istoric de maltratare: abuz fizic (65%), abuz emoțional (72%), neglijare fizică (83%). Adițional, 77
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
competențelor sociale în perioadele ulterioare 115 fete din China, adoptate de 110 familii americane, împărțite în două grupuri: un grup de control, format din 84 de fete și un grup format din 31 de fete cu istoric de neglijare. părinții adoptatori au completat 2 chestionare: unul referitor la datele demografice ale copilului adoptat și altul referitor la adaptare; s-au utilizat scale din chestionare standardizate și variabile utilizate în studii similare Deși studiile demonstrează rezultate pozitive, totuși un număr mic de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
se ocupă de adopții, o altă barieră este întârzierea, pe durate de luni de zile, a transferului dosarelor spre aceștia. O altă barieră în adopția unui copil cu dizabilități din perspectiva profesioniștilor este aceea a procesului de selecție a părinților adoptatori. Un criteriu important pentru selecția părinților este experiența personală sau profesională în raport cu alte persoane cu dizabilități. O altă barieră o reprezintă resursele și în special lipsa sau insuficiența resurselor financiare alocate familiilor pentru a îngriji un copil cu dizabilități. Un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
întregii vieți. Tendința specialiștilor de a se opune adopției copiilor cu dizabilități de către asistenții maternali, reprezintă o altă piedică. În fine, o ultimă piedică semnalată de Coyne și colaboratorii săi este cea a utilizării unor strategii de selecție a părinților adoptatori pentru copiii cu dizabilități similare cu cele utilizate pentru recrutarea părinților pentru copiii fără dizabilități. Potrivit autorilor, vârsta, motivația, dimensiunea familiei, statusul socio-economic familiilor care adoptă copii cu dizabilități sunt diferite, ceea ce face ca, strategiile de recrutare necesare să fie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
particulare de adopție 2.4.1 Adopția închisă versus adopția deschisă În secțiunea de față ne-am propus să prezentăm o analiză a impactului adopției deschise asupra tuturor celor trei părți implicate în acest proces: părinți biologici, copii adoptați, părinți adoptatori. Rațiunea pentru care am ales să ne oprim și asupra părinților biologici, este aceea că, în cazul adopțiilor deschise, într-o măsură mai mare sau mai mică, ei interacționează cu familia adoptivă influențându-i adaptarea. În prezent în România, adopția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
indirect cu familia adoptivă, acceptă și respectă mai ușor drepturile familiei adoptive în raport cu copilul și totodată își dezvoltă sentimente pozitive în raport cu propriul lor rol jucat în viața copilului și nu resimt gelozie sau relație de competiție între ei și părinții adoptatori 161. Rezultate în favoare adopției deschise au identificat și Cushman, Kalmuss și Pearila 162. Potrivit lor menținerea unei legături constante a mamelor biologice cu familia adoptivă, fie directe, fie mediate este asociată cu rezultate pozitive, de lungă durată, pentru mamele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în momentul studiului de 40 de ani și medie de timp care a trecut din momentul plasării copilului era de aproximativ 21 de ani studiu transversal ancheta pe baza de chestionar: Middlesex Hospital questionnaire Berry, 1993, California, SUA identificarea experienței adoptatorilor în adopțiile deschise 1268 familii care au adoptat 1396 copii din California ancheta pe bază de chestionar Cushman, Kalmuss și Pearila, 1997, 13 dintre SUA experiența trăită de mame biologice care și-au plasat copilul spre adopție ținând cont de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a adopțiilor și de gradul de deschidere a adopțiile. pentru procesul de adopție au fost evidențiate două componente: ajutorul oferit mamelor biologice să aleagă familia adoptivă și întâlnirea cu cuplul adoptiv gradul de deschidere a fost măsurat prin: abilitățile mamelor adoptatoare de a obține informații despre familia adoptivă prin intermediul agențiilor; primirea de fotografii/ informații actualizate despre copil; posibilitatea de a contacta direct familia adoptivă; contactul direct cu copilul postplasament fie prin întâlniri directe, fie prin convorbiri telefonice mame biologice cu vârstă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în cazul părinților biologici, părerile cu privire la efectele adopției deschise asupra copilului sunt împărțite. De pildă, Moe170 prezintă următoarele argumente, din perspectiva copilului, care se situează împotriva adopției deschise: copilul se poate simți "prins la mijloc" între părinții biologici și părinții adoptatori; contactul lui cu părinții biologici poate fi distructiv pentru rutina zilnică a familiei adoptive; legătura de atașament dintre copilul adoptat și părinții adoptatori poate fi deteriorată 171. Pe de altă parte susținătorii adopțiilor deschise consideră că, părinții biologici stabilesc o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
se situează împotriva adopției deschise: copilul se poate simți "prins la mijloc" între părinții biologici și părinții adoptatori; contactul lui cu părinții biologici poate fi distructiv pentru rutina zilnică a familiei adoptive; legătura de atașament dintre copilul adoptat și părinții adoptatori poate fi deteriorată 171. Pe de altă parte susținătorii adopțiilor deschise consideră că, părinții biologici stabilesc o legătură cu copilul adoptat înainte de nașterea copilului, legătură care nu poate fi schimbată sau negată prin documente legale 172; sentimentele de durere, frustrare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]