KorAP: Find »[drukola/base=adoptator & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...35 >

857 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

felul de exercitare a drepturilor părintești, prin purtare abuzivă sau prin neglijarea gravă în îndeplinirea îndatoririlor de părinte, ori dacă educarea, învățătura ori pregătirea profesională a copilului minor nu se fac în spirit de devotament față de România dar decăderea ambilor adoptatori din drepturile părintești sau decăderea adoptatorului din aceleași drepturi, în cazul în care există un singur adoptator, nu înseamnă desfacerea adopției, această soluție este în interesul adoptatorului, căci decăderea se poate ridica de către instanța judecătorească în condițiile art.112 din

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
părinte, ori dacă educarea, învățătura ori pregătirea profesională a copilului minor nu se fac în spirit de devotament față de România dar decăderea ambilor adoptatori din drepturile părintești sau decăderea adoptatorului din aceleași drepturi, în cazul în care există un singur adoptator, nu înseamnă desfacerea adopției, această soluție este în interesul adoptatorului, căci decăderea se poate ridica de către instanța judecătorească în condițiile art.112 din C. fam. Când aceasta grava sancțiune se aplica ambilor adoptatori ori adoptatorului când există unul singur, instanța

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
în cazul în care există un singur adoptator, nu înseamnă desfacerea adopției, această soluție este în interesul adoptatorului, căci decăderea se poate ridica de către instanța judecătorească în condițiile art.112 din C. fam. Când aceasta grava sancțiune se aplica ambilor adoptatori ori adoptatorului când există unul singur, instanța judecătorească ce pronunță decăderea trebuie să decidă cu privire la exercițiul drepturilor părintești pe timpul cât durează măsura respectiva. Prin asimilare cu situația reglementata prin disp. art.22 alin.4 din Ordonanța de urgență nr. 25

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
redobândesc drepturile și îndatoririle părintești, numai dacă aceasta nu decide o altă măsură de protecție a copilului, instanța poate decide o măsură de protecție a copilului și în cazul decăderii adoptatorului din drepturile părintești. În situația în care unul dintre adoptatori este decăzut din drepturile părintești, celălalt adoptator va avea singur exercițiul acestor drepturi. Potrivit art.14 alin.1 din Ordonanța de urgență nr. 26/1997 în cazuri excepționale, dacă părinții sau unul dintre aceștia pun în pericol securitatea, dezvoltarea sau

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
aceasta nu decide o altă măsură de protecție a copilului, instanța poate decide o măsură de protecție a copilului și în cazul decăderii adoptatorului din drepturile părintești. În situația în care unul dintre adoptatori este decăzut din drepturile părintești, celălalt adoptator va avea singur exercițiul acestor drepturi. Potrivit art.14 alin.1 din Ordonanța de urgență nr. 26/1997 în cazuri excepționale, dacă părinții sau unul dintre aceștia pun în pericol securitatea, dezvoltarea sau integritatea morală a copilului prin exercitarea în

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
1997). Plasamentul respectiv se deosebește de plasamentul la o persoană sau familie ce se ia în cazul în care dezvoltarea sau integritatea morală a copilului sunt periclitate datorită unor motive neimputabile părților. D. Cazul adoptatorilor divorțați In problema relațiilor dintre adoptatori si adoptat, se aplica, prin asemănare, prevederile legale cu privire la desfacerea căsătoriei prin divorț pentru cazul în care există copii minori (art.42-44 din C. fam.), instanța judecătorească va hotărî, odată cu pronunțarea divorțului, căruia dintre părinții adoptatori va încredința minorii în

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
fam.), instanța judecătorească va hotărî, odată cu pronunțarea divorțului, căruia dintre părinții adoptatori va încredința minorii în care sens, ea decide o măsură de protecție a copilului și în cazul decăderii adoptatorului din drepturile părintești. În situația în care unul dintre adoptatori este decăzut din drepturile părintești, celălalt adoptator va avea singur exercițiul acestor drepturi. Pentru motivele temeinice, copiii pot fi încredințați de către instanță unor rude sau altor persoane, cu consimțământul acestora, sau unor instituții de protecție. Instanța judecătorească va stabili contribuția

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
divorțului, căruia dintre părinții adoptatori va încredința minorii în care sens, ea decide o măsură de protecție a copilului și în cazul decăderii adoptatorului din drepturile părintești. În situația în care unul dintre adoptatori este decăzut din drepturile părintești, celălalt adoptator va avea singur exercițiul acestor drepturi. Pentru motivele temeinice, copiii pot fi încredințați de către instanță unor rude sau altor persoane, cu consimțământul acestora, sau unor instituții de protecție. Instanța judecătorească va stabili contribuția fiecărui părinte adoptator la cheltuielile de creștere

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
din drepturile părintești, celălalt adoptator va avea singur exercițiul acestor drepturi. Pentru motivele temeinice, copiii pot fi încredințați de către instanță unor rude sau altor persoane, cu consimțământul acestora, sau unor instituții de protecție. Instanța judecătorească va stabili contribuția fiecărui părinte adoptator la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor, astfel că, învoiala părinților adoptatori cu privire la încredințarea copiilor minori și la contribuția fiecăruia la cheltuielile menționate, va produce efecte numai dacă a fost încuviințată de instanța judecătorească. Părintele adoptator

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
adoptator la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor, astfel că, învoiala părinților adoptatori cu privire la încredințarea copiilor minori și la contribuția fiecăruia la cheltuielile menționate, va produce efecte numai dacă a fost încuviințată de instanța judecătorească. Părintele adoptator divorțat, căruia i s-a încredințat copilul, exercită cu privire la acesta toate drepturile părintești, iar atunci când copilul a fost încredințat unei alte persoane sau unei alte instituții de ocrotire, instanța judecătorească va stabili care dintre părinții adoptivi va exercita dreptul de

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
dreptul de a-i administra bunurile și de a-i încuviința actele; persoana sau instituția de ocrotire căreia i s-a încredințat minorul va avea, față de acesta, numai drepturile și îndatoririle ce revin părinților privitor la persoana copilului 250. Părintele adoptator divorțat, căruia i s-a încredințat copilul păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, precum și obligația de a veghea la creșterea, învățătura și pregătirea lui profesională, pentru ca, în situația schimbării împrejurărilor, la cererea oricăreia dintre părinții adoptatori sau

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
soluție este și în cazul în care un soț adoptă copilul celuilalt soț (ambii soți având nume comun). Dacă soții nu au nume de familie comun, adoptatorii vor stabili numele pe care adoptatul urmează să-l poarte: numele unuia dintre adoptatori ori numele lor reunite. Acest nume trebuie declarat la încuviințarea adopției (art.21 alin.1 din Ordonanța de Urgență nr. 25/1997). În caz că adoptatorii nu cad la învoiala cu privire la acest nume, va decide instanța. În toate cazurile, hotărârea de încuviințare

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
decide aplicând prin asemănare, prevederile art.100 si 102 din Codul familiei și cele ale art.14 din Decretul nr. 31/1954, art.97 alin.1 din Codul familiei, astfel că, el este la părinții adoptatori sau la acela dintre adoptatori la care locuiește. Minorul adoptat încredințat de instanța judecătoreasca unei a treia persoane are domiciliul la adoptatori, iar dacă aceștia au domicilii separate și nu se înțeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul adoptat, decide instanța judecătorească. La

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
din Decretul nr. 31/1954, art.97 alin.1 din Codul familiei, astfel că, el este la părinții adoptatori sau la acela dintre adoptatori la care locuiește. Minorul adoptat încredințat de instanța judecătoreasca unei a treia persoane are domiciliul la adoptatori, iar dacă aceștia au domicilii separate și nu se înțeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul adoptat, decide instanța judecătorească. La stabilirea domiciliului copilului minor din căsătorie, când părinții sunt separați în fapt, se tine seama de interesul

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
română, prevede ca minorul (persoana sub 18 ani) străin sau fără cetățenie adoptat de un cetățean român sau de doi soți cetățeni români dobândește cetățenia română. Când numai unul din soții adoptatori este cetățean român , cetățenia adoptatului se decide de adoptatori, de comun acord și în caz de neînțelegere, instanța competentă să încuviințeze adopția hotărăște asupra cetățeniei adoptatului. b) Pierderea cetățeniei române prin adopție Minorul cetățean român, adoptat de un cetățean străin, pierde cetățenia română, in condițiile in care adoptatorii sau

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
art.29 alin.1 din Legea nr. 21/1991). c) Schimbarea cetățeniei adoptatorului În situația in care se schimba cetățenia adoptatorilor se produc anumite corelații si in problema cetățeniei adoptatului ca și în cazul părinților firești. Dobândirea cetățeniei române de către adoptator produce efecte asemănătoare asupra cetățeniei adoptatului, ca și în cazul părinților firești. V.7. Desființarea și desfacerea adopției a. Generalități Adopția încheiată cu nerespectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 25/1997 este

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
absolută a adopției sunt următoarele: * Adopția s-a încheiat fără consimțământul adoptatorului sau fără cel al adoptatului .minor peste 10 ani 256; * Adoptarea unei persoane cu capacitate deplină de exercițiu, fără ca aceasta să fi fost crescută pe timpul minorității sale de către adoptator (art.2 alin.2 din Ordonanță). În acest caz, adopția este încheiată cu nerespectarea uneia din condițiile ei de validitate, privitoare la persoana adoptatului; * Adopția unui copil de către două sau mai multe persoane care nu sunt soț și soție (art.

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Adopția unui copil de către două sau mai multe persoane care nu sunt soț și soție (art.4 alin.1). Interzicerea adopțiilor multiple urmărește să prevină suprapunerea mai multor raporturi de rudenie născute ca efect al adopției, precum și preîntâmpinarea conflictelor dintre adoptatori, cu privire la exercitarea ocrotirii părintești. O problemă importantă în practica Dreptului familiei se referă la adopția unui copil de către două persoane, care nu erau soț și soție, prin acte de adopție și hotărâri de încuviințare distincte și succesive. Cu privire la acest caz

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
cea de a doua adopție este lovită de nulitate absolută, urmind a se aplica prevederile art.6 din Convenția europeană în materia adopției de copii 2, care se referă la adopțiile succesive ale aceluiași copil; c. Adopția încheiată de un adoptator care nu îndeplinește cerințele legale referitoare la deplina capacitate de exercițiu a adoptatorului. Acesta trebuie să fie cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul, să prezinte condiții materiale și garanțiile morale necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
dezvoltării armonioase a copilului, si care încalcă principiul protejării intereselor superioare ale copilului. Neîndeplinirea acestor condiții este sancționată cu nulitatea adopției, deoarece în astfel de situații este afectat însăși scopul pentru care a fost realizată. În ceea ce privește adopția încheiată fără ca între adoptator și adoptat să existe o diferență de cel puțin 18 ani, se impun unele precizări, și anume: pentru motive temeinice, instanța judecătorească va putea încuviința adopția chiar dacă diferența de vârstă este mai mică de 18 ani. Interesantă pentru teoria și

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
se impun unele precizări, și anume: pentru motive temeinice, instanța judecătorească va putea încuviința adopția chiar dacă diferența de vârstă este mai mică de 18 ani. Interesantă pentru teoria și practica din domeniul adopției este problema motivării adopției încheiate de către un adoptator minor, explicându-se excepția menționată, cum este cazul femeii căsătorite înainte de îndeplinirea vârstei de 18 ani. Nulitatea în acest caz, se bazează pe neîndeplinirea cerinței legale ca adoptatorul să aibă capacitate deplină de exercițiu. De la această regulă legea nu prevede

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
pentru Protecția Copilului și Adopție și care sunt atribuțiile ei în realizarea adopției? b) Teste de autoevaluare: 1) Condițiile de fond la adopție sunt următoarele: a) consimțământul copilului care a împlinit 10 ani; b) diferența de vârstă dintre adoptat și adoptator de cel puțin 18 ani; c) sunt adoptați doar copii minori. 2) Constituie impedimente la adopție: a) rudenia; b) calitatea de soți a adoptatorilor și adoptatului; c) existența unei adopții nedesfăcute a acelui copil. 3) Procedura adopției este alcătuită din

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
faze: a) administrativă, realizată de către instituțiile create în acest scop; b) judecătorească, de încuviințare a adopției de către instanță; c) notarială, pentru autentificarea consimțământului la adopție; 4) Efectele adopției sunt: a) numele adoptatului; b) cetățenia copilului adoptat; c) întreținerea copilului de către adoptator. 5) Pot fi adoptați: a) copilul minor; b) copilul major, dacă a fost crescut de către adoptator în timpul minorității sale; c) toți cei care doresc acest lucru. 6) Comitetul Român pentru Adopție (C.R.A.) are următoarele atribuții: a) ține evidența copiilor

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de către instanță; c) notarială, pentru autentificarea consimțământului la adopție; 4) Efectele adopției sunt: a) numele adoptatului; b) cetățenia copilului adoptat; c) întreținerea copilului de către adoptator. 5) Pot fi adoptați: a) copilul minor; b) copilul major, dacă a fost crescut de către adoptator în timpul minorității sale; c) toți cei care doresc acest lucru. 6) Comitetul Român pentru Adopție (C.R.A.) are următoarele atribuții: a) ține evidența copiilor care vor fi adoptați; b) cooperează cu autoritățile străine competente în realizarea adopțiilor internaționale; c) coordonează

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Român pentru Adopție (C.R.A.) are următoarele atribuții: a) ține evidența copiilor care vor fi adoptați; b) cooperează cu autoritățile străine competente în realizarea adopțiilor internaționale; c) coordonează întregul cadru instituțional al adopției, 7) Poate avea calitatea de părinte adoptiv (adoptator): a) familia care dorește acest lucru; b) orice persoană interesată; c) persoana sau familia care oferă adoptatului condițiile materiale și morale, precum și toate garanțiile prevăzute de lege. CAPITOLUL VI OBLIGAȚIA LEGALĂ DE ÎNTREȚINERE Cunoașterea problemei obligației de întreținere Obligația legală

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]