1,765 matches
-
plasamentele sunt multiple și există resentimente în familie datorate așteptărilor neîmplinite. In acest capitol autoarea dă dovadă de abilitatea utilizării regresiei ca metodă statistică de finețe și de capacitatea de a formula explicații privind relația dintre copilul adoptat și mama adoptivă, prin intermediul unor factori cum ar fi serviciile de asistare, sănătatea copilului, îngrijirea copiilor într-o instituție de ocrotire etc. Prin analiza de regresie, autoarea confirmă în propria cercetare enunțurile altor cercetători care indică importanța informării corecte a părinților adoptatori și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
analiza de regresie, autoarea confirmă în propria cercetare enunțurile altor cercetători care indică importanța informării corecte a părinților adoptatori și nevoia acestora de servicii consultative, prezența resurselor informaționale fiind un factor care are o influență pozitivă asupra formării relațiilor afective adoptive. Capitolul 6 a completat analiza strategiilor de coping și de adaptare la stresul specific al adopției pe baza datelor provenite din interviuri narative cu mame adoptatoare. Au fost colectate informații privind factorii de stres, resursele și strategiile de coping specifice
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a adopta 4. Codul lui Iustinian modifică vechea Lege Romană permițând părintelui natural să-și păstreze drepturile părintești. Identificăm astfel o distincție între adopția perfectă, deplină care conferea putere adoptatului asupra adoptatorului, respectiv adopția imperfectă care presupunea lipsa puterii părintelui adoptiv asupra copilului adoptat, puterea asupra acestuia din urmă rămânând părintelui firesc 5. Referire la adopție regăsim și în alte sisteme legislative. De exemplu în India, în cele mai vechi texte ale hinduismului, în textele Vedice, mai exact în Regveda se
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
bărbatului de tortura iadului. Nici soția, nici fiica/fiicele nu avea acest drept 8. Situația în China a fost oarecum similară. Copiii erau adoptați în două împrejurări: pentru a continua linia familială, având menirea de a păstra vie memoria părintelui adoptiv după moartea acestuia, respectiv ca acte de caritate îndreptate spre copiii care, în diferite circumstanțe, rămâneau fără îngrijirea părintească 9. După declinul Imperiului Roman, în Evul Mediu practica adopției devine mai puțin acceptată. În societatea medievală, relațiile de sânge capătă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de cunoaștere și interacțiune între membrii triadei, în interiorul adopțiilor deschise. De altfel, Triseliotis considera adopția deschisă ca fiind un termen umbrelă ce poate include, pe un continuum, aranjamente care presupun de la simplul schimb de informații până la vizite frecvente între familia adoptivă și familia biologică 24. De altfel adopția deschisă nu este o garanție pentru o relație continuă ulterioară între membrii triadei, ci mai degrabă trebuie văzută ca un proces de lungă durată ce poate cunoaște în timp diferite transformări pentru care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopție, subliniind că backgound-ul rasial în sine nu trebuie să influențeze căutarea unei familii pentru un copil. Nu trebuie asumat faptul că dacă părinții adoptatori și copilul adoptat aparțin unor categorii rasiale diferite apar în mod necesar dificultățile în familiile adoptive 32. În 1972, Asociația Națională a Asistenților Sociali de Culoare a adoptat o atitudine vehementă împotriva adopțiilor transrasiale numindu-le "o formă particulară de genocid"33. Reprezentanții asociației au susținut ideea potrivit căreia, copiii de culoare aparțin fizic, psihologic și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
se încearcă, pe cât posibil plasarea copiilor în familii aparținând aceleiași rase, adopția transrasială fiind considerată "o ultimă soluție". Această politică a avut ca rezultat întârzierea și uneori chiar negarea dreptului copiilor aparținând minorităților rasiale de a fi plasați în familii adoptive. Astfel, această categorie de copii era supra-reprezentată în rândul copiilor din sistemul de protecție, durata de așteptare în cazul lor fiind semnificativ mai mare decât a copiilor albi36. În 1994, a fost adoptat un nou act legislativ The Multiethnic Placement
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
eșantion format tot din familii care au adoptat prin intermediul Fundației Holt International, arătau că nu au existat solicitări de desfacere a adopției. 28% dintre părinții adoptatori au indicat dificultăți de-a lungul derulării procedurilor de adopție generând frustrare membrilor familiei adoptive, stres și consum de timp. Una dintre marile dificultăți a fost confruntarea cu birocrația ce a impus prea multe documente și prea multe audieri. De asemenea schimbarea legislației a adus întârzieri în unele cazuri. Într-un singur caz nu s-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. Aceste date trebuie însă considerate cu mare precauție. O parte dintre ele sunt rezultatul unor studii transversale, adeseori realizate în anii imediat următori încheierii adopției. Altele se centrează pe categorii particulare de familii adoptive: familii adoptatoare care au adoptat copii cu boli cronice și/sau dizabilități, copii de vârstă mai mare, copii de altă etnie/rasă decât a părinților adoptatori etc. Prin urmare în paginile care urmează vom grupa studiile și vom încerca să
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ar fi aceea că, orientarea de a avea copii în afara căsătoriei se aplică treptat și în ceea ce privește adopția. Date mai recente, obținute de Oficiul Român pentru Adopții într-o anchetă pe bază de chestionar la care au participat 304 persoane/familii adoptive, arătau că, 90,13% dintre adopții se înfăptuiesc în cuplu, restul de 9,86% fiind înfăptuite de persoane singure. Tabelul 2.1 Rata părinților adoptatori pe categorii de status marital Autorul/anul cercetării Eșantion Rata părinților adoptatori pe categorii de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
corelație pozitivă între durata mariajului și stabilitatea adopției. În cazul adopției unui copil cu nevoi speciale s-a constatat o mai mare implicare a ambilor părinți în vedere obținerii succesului adopției. De asemenea, interesant de constatat este faptul că, familiile adoptive au un grad de stabilitate considerabil crescut. Pe de o parte rata divorțialității după adopție este foarte scăzută comparativ cu rata divorțialității în familiile care au copii biologici. Benson et al.89 au lansat în anul 1989 un studiu care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
raportat despărțirea prin divorț a părinților adoptatori comparativ cu 28% dintre copiii crescuți de părinții biologici. O corelație pozitivă între stabilitatea căsniciei și stabilitatea adopției a fost semnalată și în cazul adopției copiilor cu nevoi speciale 90. Referitor la familiile adoptive monoparentale, Rosenthal și Groze 91, semnalau rezultate variate în stadii diferite de dezvoltare a familiei adoptive. Astfel, în prima etapă a unui studiu realizat asupra familiilor monoparentale care au adoptat copii cu nevoi speciale Groze 92, respectiv Rosenthal 93 semnalau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
O corelație pozitivă între stabilitatea căsniciei și stabilitatea adopției a fost semnalată și în cazul adopției copiilor cu nevoi speciale 90. Referitor la familiile adoptive monoparentale, Rosenthal și Groze 91, semnalau rezultate variate în stadii diferite de dezvoltare a familiei adoptive. Astfel, în prima etapă a unui studiu realizat asupra familiilor monoparentale care au adoptat copii cu nevoi speciale Groze 92, respectiv Rosenthal 93 semnalau rezultate favorabile în procesul de adaptare al acestora, dar ulterior în cea de-a doua etapă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Glidden 95 studiind factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități semnala că, statusul de părinte singur a fost semnificativ corelat cu dizarmonia în familie, acordul familiei și sentimentul împovărător trăit de mamele adoptive. Astfel, mamele singure au raportat un nivel de adaptare mai scăzut. Așa cum anticipam anterior, o altă dimensiune evidențiată frecvent de studii este vârsta părinților adoptatori. Se pare că, media de vârstă a acestora este cu aproximativ 10 ani mai înaintată
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinților adoptatori. Se pare că, media de vârstă a acestora este cu aproximativ 10 ani mai înaintată decât media de vârstă a părinților biologici. În același studiu amintit anterior, Tessier et al.96 au constatat că vârsta medie pentru mamele adoptive, din Canada, este de aproximativ de 37,8 ani în momentul adopției, iar pentru tații adoptatori de 38,9 ani, în timp ce vârsta medie pentru mamele biologice este de 26,7 de ani, iar pentru tații biologici este de 29,1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la prima naștere Autorul/anul cercetării Eșantion Vârsta medie a părinților adoptatori în momentul adopției Vârsta medie a părinților biologici la prima naștere Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date culese în 2002 Vârsta medie pentru mamele adoptive 38,5 ani Mame biologice 27,5 ani Australian Institute of Health and Welfare, 2004 502 familii adoptatoare din Australia Mame adoptatoare 82% au peste 35 de ani, 50% au chiar peste 40 de ani Tații adoptatori 58% au peste
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a mamelor din România, pentru 2002 era de 24,2 ani (conform statisticilor INSSE) Tessier et al., 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Vârsta medie pentru mamele adoptive 37,8 ani Vârsta medie pentru tații adoptatori 38,9 ani Mamele biologice 26,7 de ani Tații biologici 29,1 ani Interesante sunt constatările a doi cercetărori Egbert și Lamont 102, care arătau prin studiul lor că, în cazul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dintre aceștia sunt cel puțin absolvenți de liceu, rezultate convergente cu cele obținute de Tessier et al. în 2005104. Potrivit acestora din urmă, 26,4% dintre părinții adoptatori au studii liceale și 47,1% au studii universitare și postuniversitare. Mamele adoptive din România prezintă și ele un nivel educațional ridicat. Astfel, în primul studiu realizat la scală națională sub coordonarea Oficiului Român pentru Adopție în 2007, la care au participat 303 mame adoptatoare, s-a arătat că 80,45% dintre acestea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
speciale sunt familii în general flexibile sau devin flexibile în timp. De asemenea aceste familii prezintă un grad de coeziune mai ridicat decât cele care eșuează în procesul de adopție 108. Din punct de vedere economic studiile arată că familiile adoptive au un standard de viața peste medie 109. Această constatare este valabilă și pentru părinții adoptatori români așa cum s-a arătat în studiile realizate până în prezent. Studiul realizat de Mărginean, Cojocaru și Furman 110 asupra familiilor care au adoptat prin intermediul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Fundației Holt arată că media venitului lunar al acestor familii este de 247,15$, respectiv 78,46$ pentru fiecare membru al familie, în timp ce salariul mediu în România era pentru acea perioadă de 106,30$. Cu toate acestea, 27% dintre familiile adoptive din România care au adoptat între 1990 și 1999 prin intermediul Fundației Holt au declarat că au resimțit nevoia unui suport financiar din partea statului pentru creșterea copilului adoptat 111. Discrepanțe în ceea ce privește venitul părinților adoptatori în raport cu a celor biologici sunt înregistrate și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
venitul părinților adoptatori în raport cu a celor biologici sunt înregistrate și în studiile internaționale (Tabel 2.4). Tabelul 2.4 Venitul mediu al părinților adoptatori comparativ cu venitul mediu a părinților biologici Autorul/ anul cercetării Eșantion Media venitului lunar pentru familia adoptivă în anul realizării studiului Media venitului lunar pentru familia biologica în anul realizării studiului Tessier et al, 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Familie adoptivă 7338$ Salariul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru familia adoptivă în anul realizării studiului Media venitului lunar pentru familia biologica în anul realizării studiului Tessier et al, 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Familie adoptivă 7338$ Salariul mediul lunar 4665$ Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 de părinți adoptatori din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Familie adoptivă 247,15$ Pe cap de familie 78.46$ Salariul mediul lunar -106
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Familie adoptivă 7338$ Salariul mediul lunar 4665$ Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 de părinți adoptatori din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Familie adoptivă 247,15$ Pe cap de familie 78.46$ Salariul mediul lunar -106,30$ Evaluând printre alte variabile, asocierea dintre venitul familiei și reușita adopției în cazul în care copilul adoptat prezenta nevoi speciale, Rosenthal 112, constata că, în ciuda cheltuielilor mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
integra informația dorită și prin urmare a înțelege ceea ce i se întâmplă. O altă cauză care poate determina risc de eșec o reprezintă diferența dintre sistemele familiale cu care a intrat în contact: familia biologică, familia de plasament și familia adoptivă 139. Propunem să tratăm aceste cauze pe rând. Este dovedit de numeroase studii că instituționalizarea reprezintă forma cea mai puțin eficientă și de dorit pentru protecția copiilor, prin efectul negativ pe care îl are asupra dezvoltării copiilor. Cu toate acestea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aceste simptome, adăugăm manifestări sexuale inadecvate vârstei și cadrului social, în special la copiii care au suferit la rândul lor abuz sexual 143. Astfel de simptome fac mai dificilă și mai îndelungată integrarea și acceptarea lor în și de către familia adoptivă 144. Tabelul 2.9 Politica de încurajare a adopției copiilor cu nevoi speciale în diferite țări145 Țări în care politica descurajează adopția copiilor cu nevoi speciale Țări în care se încearcă în prezent o încurajare a adopției copiilor cu nevoi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]