187 matches
-
cât pe ce să sucombe sub efectul șocului. Mă priveau ca pe o fantomă, nu-și ascundeau deloc groaza și bucuria. Până la urmă, mi-au arătat scrisoarea de invitație trimisă, firește, la timp, și Întoarsă la expeditori cu ștampila (caragialiană?): „adresantul necunoscut”. Doar farsa socialistă putea opera asemenea complicitate dintre bine și rău, ghinion și noroc. Dacă aș fi primit scrisoarea, este cert că nu mi s-ar fi aprobat pașaportul. Bursele culturale nu puteau depăși trei săptămâni, conform indicațiilor „Tovarășei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
dar și ca un Înalt model etic al libertății, rândurile „românești” Însuflețeau o particulară vibrație confraternă, detectabilă, probabil, și În romanul Plicul negru, la care lucram. Tradusă În spaniolă de Domnița Dumitrescu, „scrisoarea deschisă” a prilejuit un măgulitor răspuns din partea adresantului: „Su «carta» me pare cio magnifica”, scria Sábato. Succintul eseu din urmă cu 20 de ani s-ar putea să-și păstreze, și azi, anume valabilitate, nu doar documentară. Nu Întâmplător, poate, urmează să apară În engleză În toamna aniversară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
oarecari explicațiuni relativ la familia alienatului M. Eminescu. N-o 7022 La Poliție. VII COMISARIATUL SECȚIEI A VI-A nr. 1617 București, luna mai 18, anul 1889 Domnule președinte, Adresa nr. 7021, primită cu adresa dvs. nr. 7022, dîndu-se în primire adresantului, am onoarea a vă înainta dovada obținută. Primiți d-l președinte, încredințarea osebitei mele considerațiuni. Comisar [indescifrabil] 606 {EminescuOpXVI 607} VIII 645/89 Domniei sale Domnului Președinte al Tribunalului Ilfov Secția II C. C. IX Jurnalul 2783/1889 Titu Maiorescu, D. A. Laurian
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
formula de adresare, conținutul și forma felicitării, precum și formula de încheiere. Formula de adresare diferă în funcție de relația cu cel felicitat: ,,dragă prietene”, ,,scumpul meu prieten”, ,,scumpă mamă”, ,,dragă Oana”, ,,stimată doamnă dirigintă” etc. formula de încheiere variază și ea în funcție de adresant; dacă este vorba de prieteni, aceasta poate fi: ,,al tău prieten”, dacă este vorba de cineva mai în vârstă, felicitarea se încheie cu formula: ,,cu deosebit respect... al dumneavoastră elev, Lucian Georgescu”. Spre deosebire de scrisoare care este cea mai lungă, felicitarea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de expeditor și cele care se completează de către funcționarul de la oficiul poștal. Notarea numărului de cuvinte, suma achitată, data, ora, transmițătorul, sunt sarcini ce revin funcționarului de la oficiu, iar textul telegramei, adresa destinatarului și a expeditorului vor fi notate de adresant. Tot el va completa și rubrica indicațiilor speciale, alegând între ,,urgent” și ,,fulger”. Conținutul telegramei trebuie să fie clar și cât mai concis. După completarea formularului, profesorul va verifica fiecare elev în parte, făcând observații celor care nu au reușit
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
În cuprins va fi formulată scurt, clar și concis dorința personală a solicitantului. În încheiere se arată motivul solicitării, după care urmează semnătura solicitantului dedesubtul textului, în partea dreaptă. În stânga paginii, jos, se notează data înscrierii cererii, iar dedesubt numele adresantului. Stilul de redactare al cererii trebuie să rămână în limitele oficialului, cu formulări simple, clare și precise, abaterile de la aceste cerințe elementare generând exprimări inutile sau chiar penibile uneori. Iată un model de cerere frecvent utilizat: Domnule Director, Subsemnatul, Dascălu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de fluturaș semielectoral, pe care l-am găsit la intrarea în Casa Albă. Nici măcar nu e o carte poștală, aș fi folosit-o fără menajamente, căci are un mesaj penibil pe verso. Mesajul de mulțumire al primului-ministru pentru eforturile tale (adresantului anonim, poporului până la urmă), dar mai ales acea minoritate cu drept de vot care se mai și duce la vot...) de a adera hardughia asta rablagită la UE. „Dumneavoastră ați contribuit din plin la acest proces istoric“. Demagogie, populism ieftin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ROȘU Pe cine mai interesează angoasele unui om sfârșit? Iliescu le-a bătut obrazul noilor lideri PSD. Hai să zicem chiar că i-a plesnit. Sau că i-a împroșcat în față: ciocoi, aroganți, oportuniști, corupți. Veți spune: ei și? Adresanții au răbdat în tăcere, s-au șters pe fețele acre și-au trecut mai departe. Nu s-a schimbat nimic, dar nimic. Cel mai așteptat eveniment al săptămânii, Consiliul Național PSD, n-a adus până la urmă nici o noutate. Retras într-
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
să se închidă geamul, pentru a-i permite mișcările lui Mitică. Ca să nu lungim vorba, trebuie spus că totul a mers bine și s-a realizat la centime, conform prevederilor, inclusiv „tragerea sforii cu tezele până în clasă și distribuirea la adresanți. Dar... chiar in momentul când noi abia am înlocuit tezele, dă năvală în clasă, un profesor de la școala elementară, care se găseau la parter, exact sub clasa noastră. Profesorul inspaimantat tocmai atunci se uita pe geam în curtea școlii, și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
cu rugămintea de a-i răspunde cum Își imaginează ei, În urma lecturii textului trimis, personajul Marcel Albu, dacă acesta ar exista În realitate, ar avea o fizionomie, un caracter, niște principii, o biografie mai mult sau mai puțin istoricește determinată. Adresanții selectați sînt S.G. maistru frezor din Lugoj, R.T., profesor de română, București, B. I., dactilografă la cooperativa Decorativa. Pentru o mai riguroasă sistematizare a răspunsurilor naratorul a atașat la textul trimis și un chestionar privind datele personajului: Numele: VÎrsta: Detalii fizionomice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ziar. Cam asta a fost tot. Însă șantajul literar a produs o schimbare de strategie de care C.a. se va folosi mai târziu, În acțiunile sale civice. Era vorba de o țintire mai exactă a publicului. Trimițând texte unor adresanți cunoscuți, C.a. nu mai Împrăștia baloane de săpun la Întâmplare, ci expedia săgeți cu șanse mai mari de impact. Am continuat să lipim lirisme prin tramvaie, Însă doar atunci când textul ne plăcea foarte mult și doar dacă aveam timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Așa că am continuat. Eram În ultimele zile de campanie, așa că, Îmbărbătați de succes, am Întețit atacul epistolar. Umblam pe străzi, căutând locuințele politicienilor. Voiam să punem noi scrisorile În cutia poștală, ne temeam că secretarele ocroteau candidații de epistolele cu adresant necunoscut. Ne chinuiam să fim citiți, ca niște autori care oferă gratuit cărți la lansare. Speram să se mai Întâmple ceva care să ne scoată În lume. Nu era ușor, adresele politicienilor nu erau de uz public. Pe câțiva Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
nu numai revistă de cultură, ci și d e știință, pentru că avea de toate între scoarțele ei. Și deși nu s-a convertit „pretențiilor”, am rămas prieteni. Când îi scriu lui Marin Rotaru, redactorului șef, nu uit niciodată că primul adresant să fie Elanul. Elanul de la Giurcani-Găgești, Vaslui. Editată de Asociația culturală „Academia rurală Elanul” și școala Mihai Ioan Botez. Îi scriu și îi aștept răspunsurile. Fiecare n umăr al revistei Elanul constituie un răspuns. Când întârzie o săp tămână, două
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lui Roman Jakobson, limbajul are șase funcții, ierarhizate în funcție de situație: - funcția emotivă - centrată pe persoana care se adresează (E); - funcția referențială - centrată pe context; - funcția poetică (centrarea în mesaj). - funcția fatică (mesajul este centrat asupra canalului); - funcția conativă - care vizează adresantul (R); - funcția metalingvistică (mesajul este centrat asupra codului); Funcția emotivă (numită limbaj afectiv de Vendryes sau funcție expresivă, la Bühler) este orientată spre emițător și are ca scop exprimarea directă a atitudinii vorbitorului față de cele spuse de el, iar tendința
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
publicate în presă, au o serie de avantaje, dar și dezavantaje. De exemplu, avantajul acestora constă în faptul că se adresează unui public larg, la care nu s-ar putea ajunge pe alte căi. Un alt avantaj este legat de adresantul mesajului, care rămâne anonim, nu este forțat să-și însușească experiența altora și are libertatea da a accepta sau de a respinge informațiile. În același timp, există și un dezavantaj: pot interveni interpretările greșite și lipsește schimbul direct de opinii
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Consiliul județean a trecut la "economii" 200 lei, a ordonanțat mandatul de plata cu nr. 613, numai pentru 1.000 lei și, fiindcă Eminescu nu mai locuia la Botoșani, mandatul a fost trimis la București, prin Ministerul de Interne, pentru ca adresantul să semneze personal de primire. Dar tocmai atunci Eminescu era internat la Mărcuța (3 febr. 1889) și nu putea semna personal. Astfel, domnii au luat ultima hotărîre: "Mandatul se consideră ca anulat, fiindcă adresantul nu s-a prezentat la achitare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
București, prin Ministerul de Interne, pentru ca adresantul să semneze personal de primire. Dar tocmai atunci Eminescu era internat la Mărcuța (3 febr. 1889) și nu putea semna personal. Astfel, domnii au luat ultima hotărîre: "Mandatul se consideră ca anulat, fiindcă adresantul nu s-a prezentat la achitare"302. Deci nici de data aceasta poetul n-a primit ajutor de la Consiliul județean Botoșani! În proiectul de buget pentru anul financiar următor, 1889/1890, s-a prevăzut tot 1200 lei și tot pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și fac personajele, prin opoziție cu ce gîndesc sau simt ele (ACȚIUNE INTERNĂ). ¶Brooks, Warren 1959. acțiune internă [internal action]. Ceea ce simt și gîndesc personajele, și nu ceea ce spun și fac ele (ACȚIUNE EXTERIOARĂ). ¶Brooks, Warren 1959. adjuvant. Vezi AJUTOR. adresant. Vezi DESTINATAR. agent [agent]. 1. O ființă umană sau umanizată care execută o ACȚIUNE sau un ACT; un PERSONAJ care acționează și influențează cursul evenimentelor. 2. Împreună cu PACIENTUL, unul din cele două ROLURI fundamentale din tipologia lui Bremond. Dacă pacienții
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și IEȘIRE DIN TENSIUNE. destinatar [receiver]. 1. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative profunde, în modelul greimasian. Destinatarul (analog PĂMÎNTULUI la Souriau) este cel care primește (în cele din urmă) OBIECTUL căutat de SUBIECT. 2. Un ADRESANT. Se face uneori o distincție între un adresant și simplul destinatar (care se poate să nu fie adresantul orientat al REMITENTULUI). ¶Greimas 1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL. destinator. Vezi REMITENT. determinare temporală [determination
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative profunde, în modelul greimasian. Destinatarul (analog PĂMÎNTULUI la Souriau) este cel care primește (în cele din urmă) OBIECTUL căutat de SUBIECT. 2. Un ADRESANT. Se face uneori o distincție între un adresant și simplul destinatar (care se poate să nu fie adresantul orientat al REMITENTULUI). ¶Greimas 1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL. destinator. Vezi REMITENT. determinare temporală [determination]. Limitele temporale ale unei NARAȚIUNI ITERATIVE; arcul temporal
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în modelul greimasian. Destinatarul (analog PĂMÎNTULUI la Souriau) este cel care primește (în cele din urmă) OBIECTUL căutat de SUBIECT. 2. Un ADRESANT. Se face uneori o distincție între un adresant și simplul destinatar (care se poate să nu fie adresantul orientat al REMITENTULUI). ¶Greimas 1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL. destinator. Vezi REMITENT. determinare temporală [determination]. Limitele temporale ale unei NARAȚIUNI ITERATIVE; arcul temporal în limitele căruia se repetă un eveniment (sau un set
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
eminesciene cu scopul limpede de a demonstra cât de grea era munca de ziarist pentru bietul poet (tema este de sorginte socialistă). Abia recent, în anul 2000, publicându-se corespondența inedită dintre Eminescu și Veronica Micle, s-a identificat și adresantul, nenumit de Gruber, al acestei scrisori fragmentate cu puncte de suspensie și de unde sunt fragmentele. Reluăm, pentru că este interesantă și selecția lui Eduard Gruber dar și decupajele sale. Primul fragment este dintr-o scrisoare din 12 august 1882: „Draga mea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
faptul că, tipul acesta de semnificație, ce poate ocupa o poziție de fundal sau de prim plan, În funcție de nivelul de pertinență cu care este Învestită de către locutor, devine un instrument foarte util În dialogul public, formă de comunicare În care adresantul/receptorul vizat nu este cel nemijlocit, interlocutorul real, ci spectatorii/auditoriul. Acest lucru se Întâmplă pentru că un act de comunicare desfășurat În spațiul public - În cazul nostru, făcut public prin intermediul televiziunii, trebuie să respecte anumite canoane. În situațiile de tipul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care are ca principal scop În propoziție tocmai indicarea persoanei căreia Îi este adresat enunțul - prin plasarea sa În cazul vocativ ; Există situații frecvente În care acest enunț apare În forma eliptică Sunt 326, aprobați pornirea. Lipsa marcatorului lingvistic pentru adresant ar trebui să ridice probleme În identificarea acestuia. Chiar utilizarea acestei forme eliptice ne indică faptul că acest lucru nu se Întâmplă - forma eliptică se utilizează În situațiile În care semnificația elementului eliminat poate fi recuperată cu ușurință de către receptor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Startului. Un asemenea enunț, produs Într-o asemenea situație de comunicare, nu mai necesită continuarea procesului interpretativ. Identificarea intenției comunicative Înseamnă și recuperarea intenției informative a locutorului. Mesajul este direct, transparent conținut În semnificația lingvistică. Decodarea enunțului pentru a afla adresantul este suficientă și pentru recuperarea mesajului. Particularitățile situației reale În care are loc comunicarea elimină eventualitatea unui mesaj implicit, ascuns care să aibă efecte cognitive mai mari decât concluzia trasă. Așa cum am menționat mai sus, Într-o asemenea situație, timpul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]