566 matches
-
4% trebuie doar (576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe) 8,79% vreau doar (251.000 de ocurențe) 91,2% Tabelul 2. Tendința de specializare a semiadverbelor restrictive sinonime Conform statisticii, nu numai, corelativul 9 adverbial obligatoriu al conjuncțiilor adversative dar/ci și, este concurat destul de puternic de sinonimul său, nu doar. Secvențele numai și numai și toată/tot numai au sensul "complet, total, exclusiv" și preponderența apariției lui numai în defavoarea lui doar poate fi un
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
în existențiala devenire care le face să parcurgă nuanțele flăcării, să se aprindă, să pâlpâie, să ardă învăpăiate, să apună ca ea] (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Am zis că Caragiale e universal R> nu numai [național] (CORV). * un grup adverbial, având drept centru un adverb sau o profrază adverbială: B: tu CÎND faci. // C: NUmai [dimineața] (IVLRA) numai [ieri] erau complet tufliți că:: trebuie s-o ia de la capăt (IVLRA) acolo numai [acolo] te vedeam (IVLRA) Numai [așa] înțelegem că
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
flăcării, să se aprindă, să pâlpâie, să ardă învăpăiate, să apună ca ea] (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Am zis că Caragiale e universal R> nu numai [național] (CORV). * un grup adverbial, având drept centru un adverb sau o profrază adverbială: B: tu CÎND faci. // C: NUmai [dimineața] (IVLRA) numai [ieri] erau complet tufliți că:: trebuie s-o ia de la capăt (IVLRA) acolo numai [acolo] te vedeam (IVLRA) Numai [așa] înțelegem că gândirea asupra naturii intelectuale a omului are loc în
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
nu poate edita un fișier .swf, ci poate doar [să-l "vizioneze"] ("Revista Informatică"). Nu vor face nimic, doar [vor extrage aurul] (Forum Radio Guerilla) Nu mai vorbesc despre costurile celelalte, pe care doar [le bănuim] (Forum Radio Guerilla). * grup adverbial: De fapt, ajungi cu adevărat la maturitate sexuală doar [atunci când ajungi să trăiești un ciudat solipsism în doi (Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile). Iubirea există doar [acolo unde este libertate] ( www.radiovaticana.org/rom/). * grup prepozițional: Nu sunt cafegii profesioniști
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
multiplicativ în limba actuală III. Verbul (forme, tipare flexionare) Adina Dragomirescu, Dinamica normei lingvistice. Observații statistice asupra verbelor din DOOM2 Adina Dragomirescu, Relația dintre normă și uz. Rezultatele anchetelor lingvistice IV. Adverbe și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română actuală Andreea Dinică, Aspecte ale utilizării semiadverbelor restrictive în limba actuală V. Conectori intra- și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor partitive în româna actuală Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
11-29; reprodus în Guțu Romalo (2005), p. 197-215. Guțu Romalo, V., 2005, Aspecte ale evoluției limbii române, București, Humanitas Educațional. Halliday, M. A. K., 1985, Ăn Introduction to Funcțional Grammar, London, Baltimore, Edward Arnold Publishers Ltd. Haneș, Gh., 1960, "Sufixele adverbiale -este și -icește", în SMFC ÎI, p. 139-149. Hașdeu, B. P., 1998, Etimologicum Magnum Romaniae, Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor, I [1886], ed. Gr. Brâncuș, București, Teora. Hofstede, G., 1984, Culture's Consequences, Beverly Hills, CA, Sage. Hofstede
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
în italiană, adjectivul din prima poziție se află într-un stadiu intermediar de substantivizare, păstrându-și parțial caracteristicile de adjectiv, fapt dovedit, pe de-o parte, de realizarea acordului cu N2 și, pe de altă parte, de acceptarea unor adjuncți adverbiali: mult stimata de profesoară, ușor coruptibilul de parlamentar. În limba română, adjectivul din poziția N1 nu poate apărea la diverse grade de comparație, în timp ce în spaniolă el acceptă într-un sens limitat categoria comparației: el muy estupido de mí, el
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
trebuie să fie notat cu alineat, pentru a fi mai ușor de identificat ideile. a)Conectori ai argumentării: -verbe de opinie: a crede, a considera, a presupune (eu cred, eu consider, eu presupun, consider că, presupun că) -adverbe sau locuțiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivității: probabil că, probabil, desigur, fără îndoială, cu siguranță. conjuncții și locuțiuni conjuncționale cu rol argumentativ pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, final sau conclusiv; deoarece, din cauză că, încât, așadar, deci, ci, dar, însă, sau
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
versante/versanți, dar în DOOM2: acumulatori/acumulatoare, adjuvanți/adjuvante, aștri, echivalente/echivalenți, fagoturi/fagoți, nuclee/nuclei, robinete/robineți, rubefianți/rubefiante, versanți). Interesant este, din nou, comportamentul terminologiei gramaticale, numeroase variații evidențiind tocmai atracția spre acest tipar flexionar: antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali, GALR, II, 219), centre - centri (centri nominali, Acte, 383; centri funcționali, Dobrovie-Sorin, 2002: 116), componente - componenți (componente facultative, GALR, II, 64, 77, dar Legătura sintactică între componenții grupurilor, DSL, 113), constituente - constituenți (constituenți ai grupului verbal, constituenți ai grupului nominal
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
anterioară, abandonată pe parcursul câtorva enunțuri. 2.1.2. Sprijinirea unor mecanisme ale implicitului Participând la mecanisme pragmatice bazate pe implicit, pronumele devine suport pentru vehicularea forței ilocuționare sau a unor implicații discursive, declanșator de presupoziții sau gazdă sintactică pentru cliticele adverbiale prin care vorbitorii atașează enunțului semnificații și valori modale suplimentare. În aceste situații, actualizarea pronumelui subiect are justificări discursive. Ca suport pentru vehicularea forței ilocuționare, pronumele sprijină expresia lingvistică a unor acte de vorbire cum sunt reproșul, oferta, blamarea, ironia
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
inventariate ocurențele pronumelui nehotărât unul, având în vedere valorile lui multiple, uneori de graniță, care presupun interpretări contextuale de detaliu. 18 Au fost incluse în statistică toate formele flexionare. 19 De ce are un statut morfologic controversat: pronume interogativ sau locuțiune adverbială; l-am inventariat aici datorită prezenței în structura sa a pronumelui ce și, în special, datorită utilizărilor de graniță (pronominale/adverbiale) cu care apare. 20 O clasificare a întrebărilor în GALR II: 31 ș.u. 21 Nu au fost inventariate
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Au fost incluse în statistică toate formele flexionare. 19 De ce are un statut morfologic controversat: pronume interogativ sau locuțiune adverbială; l-am inventariat aici datorită prezenței în structura sa a pronumelui ce și, în special, datorită utilizărilor de graniță (pronominale/adverbiale) cu care apare. 20 O clasificare a întrebărilor în GALR II: 31 ș.u. 21 Nu au fost inventariate aici unitățile cu valoare adjectivală și adverbială, ci doar cele cu valoare pronominală. Pentru valoarea exclamativă a pronumelui ce am avut
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
în structura sa a pronumelui ce și, în special, datorită utilizărilor de graniță (pronominale/adverbiale) cu care apare. 20 O clasificare a întrebărilor în GALR II: 31 ș.u. 21 Nu au fost inventariate aici unitățile cu valoare adjectivală și adverbială, ci doar cele cu valoare pronominală. Pentru valoarea exclamativă a pronumelui ce am avut în vedere enunțuri de tipul: A: io m-am fript de prea multe ori↓ B: CE te-ai fript tu mă↓ CE te-ai fript↓ tu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
rafina în alte direcții: realizarea unui studiu diacronic asupra verbelor de percepție sau focalizarea asupra valorilor pragmatice pe care le dezvoltă ele. ABREVIERI AspP = aspect phrase (engl.) DP = determiner phrase (engl.) engl. = engleză fr. = franceză GAdj = grup adjectival GAdv = grup adverbial GAsp = grup de aspect GCompl = grup complementizator Gconj = grup conjuncțional GN = grup nominal GPrep = grup prepozițional GV = grup verbal inf. = infinitiv intranz. = intranzitiv it. = italiană OD = obiect direct PGer = propoziție non-finită gerunzială PInf = propoziție non-finită infinitivală P-R = pseudo-relative (engl.
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
include pe cel al termenului subordonat. Lexicul percepției 8 cuprinde și substantive ca văz, auz, miros etc., adjectivele care denotă proprietăți ale entităților (formă, gust, culoare etc.)9, verbe ca a vedea, a auzi, a mirosi etc., structuri de tip adverbial pe văzute, pe auzite, pe mirosite, pe gustate, pe simțite, pe atinse etc. Lucrarea de față se limitează doar la analiza verbelor care desemnează percepții fizice, a căror structură lexico-semantică o vom prezenta în subcapitolele următoare. 3. Delimitarea câmpului lexical
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție nonintențională, Gisborne analizează structura semantică internă a verbelor de percepție din engleză în funcție de parametrii [±Durativ], [±Omogen], [±Telic], [±Dinamic]40. 3.3.1. Parametrul [±Durativ] Următoarele trăsături identifică verbele cu trăsătura [+Durativ]: - apariția verbului de percepție în prezența unei structuri adverbiale durative, precum for two hours 'timp de două ore'; - delimitarea fazei intermediare de desfășurare a procesului exprimat de verb, prin posibilitatea de a fi inserat în configurația to spend 'a petrece' + structură adverbială durativă + verb de percepție; - verbul poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbului de percepție în prezența unei structuri adverbiale durative, precum for two hours 'timp de două ore'; - delimitarea fazei intermediare de desfășurare a procesului exprimat de verb, prin posibilitatea de a fi inserat în configurația to spend 'a petrece' + structură adverbială durativă + verb de percepție; - verbul poate fi complementul verbului to stop 'a se opri'. Gisborne arată că see este nonspecificat ca durată, iar caracterul durativ se determină în funcție de durata complementului selectat, așa cum se poate observa în exemplele de mai jos
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
procesul percepției are o interpretare durativă ca urmare a naturii durative a evenimentelor subordonate. În contextele în care evenimentele subordonate sunt punctuale, verbul de percepție are trăsătura [-Durativ], așa cum se observă în exemplele (14)-(15), în care asocierea cu expresia adverbială durativă for a few seconds nu este admisă: (14) ! For a few seconds, Peter saw the pin drop. Câteva secunde, Peter văzu acul căzând' (15) !Peter stopped seeing the car crash. !'Peter s-a oprit din a vedea mașina izbindu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din a vedea mașina izbindu-se' Gisborne precizează că, în contextele în care obiectul percepției nu este un eveniment, ci o entitate fizică, durata percepției este dificil de stabilit. În aceste contexte, utilizarea verbului see este mai potrivită cu expresii adverbiale care denotă intervale foarte scurte (vezi supra, exemplul (11)). 3.3.2. Parametrul [±Telic] Această categorie semantică este strâns legată de realizarea argumentului intern al verbelor. Telicitatea evenimentelor este pusă în legătură cu existența unui punct final sau a unei entități care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
evidențiale, verbele exprimă stări întotdeauna subiective, permițând asocierea opțională cu un obiect prepozițional cu rolul semantic Experimentator (to-phrase). Interpretarea ca verbe de stare este "confirmată" de imposibilitatea de a le folosi la aspectul progresiv, precum și de imposibilitatea coocurenței cu expresii adverbiale ca deliberately 'în mod deliberat'. În utilizarea "atributivă", susține Gisborne, verbele look 'a arăta' și sound 'a suna' cu un referent [+Uman] în poziția subiectului, pot desemna și evenimente dinamice, având, într-un anumit sens, o lectură cauzativă, deci implicând
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mirosi dezvoltă sensuri din zona anticipativă. Sintactic, structurile în care se actualizează aceste sensuri abstracte sunt comune cu cele în care se actualizează sensul fizic, perceptual. Distincția se stabilește prin natura semantică a complementelor selectate - nominale cu referință abstractă sau adverbiale de mod, cu semantică evaluativă. Să se compare exemplul (38) cu exemplele (39)-(40): (38) Miroase a iasomie/a mâncare. (39) Miroase a scandal/a bătaie/a petrecere. (40) Nu miroase a bine. O altă direcție de cercetare are la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
remarcat este imposibilitatea de a folosi verbele de percepție vizuală într-un context ca cel de la (26): (26') *Vede Ø, dar nu privește Ø . (d) Ștergerea OD este posibilă, pentru verbul a vedea, și atunci când este modificat de un adjunct adverbial nume de culoare și, pentru ambele verbe, atunci când sunt modificate de un adjunct adverbial care face referire la calitatea sau la acuratețea procesului de percepție, ca în exemplele (27)-(29): (27) Poate că sunteți voi mai putin pretențiosi, dar eu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cel de la (26): (26') *Vede Ø, dar nu privește Ø . (d) Ștergerea OD este posibilă, pentru verbul a vedea, și atunci când este modificat de un adjunct adverbial nume de culoare și, pentru ambele verbe, atunci când sunt modificate de un adjunct adverbial care face referire la calitatea sau la acuratețea procesului de percepție, ca în exemplele (27)-(29): (27) Poate că sunteți voi mai putin pretențiosi, dar eu, când văd un film, vreau să văd toate culorile natural, nu cu un ochi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
urmă]. (Verdeș, Muzici și faze, în CLRA) (49) Văd [că se apropie de noi]. În anumite condiții sintactice, în structuri de tipul [a vedea + GComplcă ] se exprimă neambiguu o reprezentare cognitivă, mentală; atunci când verbul de percepție este modificat de adjunctul adverbial parcă, natura percepției este irrealis: (50) Parcă văd că începea să țipe și îmi trântea iar telefonu' (Verdeș, Muzici și faze, în CLRA) 4.2.2.2. Tiparul [a vedea +GComplsă] * Tiparul se actualizează în enunțurile imperative 97 în care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verb de percepție în matrice, relativul cum este "aproape echivalent" cu complementizatorul că: (94) Văd cum se apropie ≡ Văd că se apropie. Un context dezambiguizator, confirmând analiza din (87') și (92'), ar fi cel din (95)-(96), cu o construcție adverbială scindată (cum... de repede/de puternic): (95) Văd cum se apropie de repede. < Văd modul cum se apropie. Se apropie repede. (96) Aud cum tresare de puternic. < Aud modul cum tresare. Tresare puternic. 4.3. A SIMȚI, în structuri cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]