423 matches
-
lui, firele astea de păr îmi biciuiesc fruntea, așa cum zdrențele unor vele rupte biciuiesc corabia de care se-agață. Un vînt murdar, care a trecut, desigur, prin coridoarele și celulele unor închisori și prin sălile unor spitale și le-a aerisit, înainte de a veni să sufle aici, cu aerul unui mielușel nevinovat. Pfui! Ce murdar e! De-aș fi eu vînt, n-aș mai sufla peste o lume atît de rea și de ticăloasă! M-aș tîrî undeva într-o peșteră
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
15 zile. Pe durata iernii va trebui să mențineți solul foarte afânat și foarte curat. Pentru asta, veți folosi săpăliga, hârlețul sau grifa. Plivitul, practicat de două până la patru ori pe an, în funcție de cultură și anotimp, permite distrugerea buruienilor și aerisește pământul. În plus, o simplă răscolire a solului permite economisirea apei folosite la udat. Capitolul 8 Semănatul și plantatul Semințele Trebuie să știți că puteți utiliza propriile semințe pentru grădina dumneavoastră de legume. Nu uitați însă că o grădină este
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
de plastic sau, pur și simplu, proptele de lemn groase. Pentru a favoriza o mai bună dezvoltare a rădăcinilor plantei, îngropați-le până la al doilea rând de frunze și înlăturați frunzele. arăcire Întreținerea Dacă tăiați din firele de roșii, veți aerisi rădăcina și le veți menține în bună stare, obținând și o producție mai rapidă. Astfel, nu vă va fi greu să treceți printre plante, care vor fi mai ordonate. Dar puteți, de asemenea, să lăsați rădăcinile plantelor să se dezvolte
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
culegeri, precum Aventurile lui Nătăfleață (1961), Cizmele cocostârcului (1967), Noile aventuri ale lui Nătăfleață (1978). Alte volume (Prafuri amare, 1955, Piatra de încercare, 1958, În alb și negru, 1977) vehiculează motive satirice curente, precum și locuri comune propagandistice. Limbajul poetic este aerisit și modern, uneori chiar proaspăt. Umorul, ironia ori șarja sunt folosite și în romanele Singur în fața dragostei (1966), Unchiul din Paris (1973), Local ploi de scurtă durată (1986). Dialogul este vioi, acțiunea se desfășoară dinamic. B. este și un dramaturg
BUSUIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
ziua bună! Și mămuca nu mai vine. -Bufnița își spune rugăciunea, apoi își înfoaie penele peste pleoape ca să doarmă mai adânc.Dacă a stat de pază toată noaptea, trebuie să doarmă și ea măcar ziua. -Cucuveaua ce muncește acolo? Aaa, aerisește așternutul. -Iar vecinii porumbei fac gimnastică de dimineață. Un-doitrei, un-doi-trei. -Toți fac ceva numai noi stăm pe loc, spune Pit cu reproș. -Doar ne-a spus mămuca s-o așteptăm cuminți. -Eu sunt cuminte dar chiar m-am plictisit! Hai
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
cu substanțe neidentificate. Acumularea gazelor degajate din apele uzate, în interiorul clădirii, poate produce asfixierea oamenilor, care locuiesc în spațiile respective. Dacă vreți să vă mai întoarceți din concediu, la cazare, într-un hotel sau într-o pensiune, deschideți geamul și aerisiți permanent camera în care stați și dormiți. Pentru că aerul nu se vede, unii oameni nu știu că aerul există. La proiectarea și executarea unor clădiri, nu este pusă în discuție ventilarea și nu se prevăd instalații pentru ventilarea clădirilor. Această
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
doi faguri... Eu? Eu cu mătura?... Dar n-am muncit niciodată. Ei, vezi?... Asta-i pricina... Noi muncim și noi mâncăm... mierea nu pică din cer... Nu te trimite nimeni să alergi prin flori... Dar de curățat, de reparat, de aerisit, de adus apă la pui, de luptat cu dușmanii noștri din afară, mă rog, se găsește de lucru... Si cine a hotărât toate astea?... Noi, albinele... Am să mă plâng împotriva voastră... N-ai decât... Am să mă plâng stăpânului
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de ceilalți călători au putut suporta mirosul acela ciudat. Nu, nu ciudat... Nu era un miros înțepător. Nu pot să vi-l descriu exact. Era mai mult o senzație, decât un miros. Senzație de „sufocare“. Am deschis geamul ca să se aerisească puțin. Cred că s-a întâmplat între Myōgadani și Kōrakuen. În ambele stații, după ce s-a oprit metroul, au coborât destul de mulți oameni. Cu toate că m-am întors și am deschis și cea de-a doua fereastră, nimeni nu a avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
lui era la spital. O rudă În vârstă În sala de așteptare. Mult mai potrivit. La primul etaj, dormitoarele. Se mișcă cu precauție În Întuneric. În aerul Închis din casă se simțeau mirosuri stătute de săpun și colonie. Nimeni nu aerisise În ultima vreme. Auzi un zgomot de apă, o ușoară mișcare Într-o cadă plină. Un lipăit. Întinse mâna Înăuntru, cu Încheietura Îndoită, alunecând pe peretele acoperit de faianță până găsi comutatorul. La lumină o văzu pe Shula Încercând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Dura o oră sau chiar mai mult până să termine pregătirile pentru baia lui. Îmbrăcat cu perechea sa de chiloți cu dungi, Sampath stătea pe patul său de sfoară, iar cuverturile și pernele atârnau pe crengile mai îndepărtate ca să se aerisească, în timp ce Ammaji încălzea pe foc o oală enormă cu apă. Gălețile pline erau apoi ridicate la Sampath cu ajutorul unui sistem de funii proiectat special de tatăl lui în acest scop. Familia alerga în sus și-n jos, în timp ce domnul Chawla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
ele. După care eu am dispărut și calmul ți-a revenit. Am dispărut, dar încă merg, încă gonesc, încă gem. Am intrat prin holul din Carraway și am urcat scările cu capul în piept. Ușile duble erau deschise pentru a aerisi camera bolnavă. În prag erau doi gardieni, o cameristă, un tip mare într-un costum ieftin de stradă, care asculta atent cu un aparat pentru surzi, și o doamnă înaltă, în vârstă, care purta un hanorac și colanți de culoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pe care Îl ținea În termos și care emana o suspectă aromă de Jerez. — E vreo problemă? am Întrebat eu. Tomás ridică din umeri. Nimic nou. Azi e ziua de naștere a tatei și am preferat să ies să mă aerisesc olecuță. Am Înghițit În sec. — Dar ce se Întîmplă? — Habar n-am. Noaptea trecută, sora mea Bea s-a Întors foarte tîrziu. Tata o aștepta treaz și un pic cu gărgăuni la cap, ca-ntotdeauna. Ea a refuzat să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
din lumea toată! Dar, pentru frumusețea sa, Mama vitregă o ura. Și-ar fi vrut s-o vadă moartă. Ce necaz pe biata fată! Cred că v-ați dat bine seama , Este Albă ca Zăpada... Albă ca Zăpada: Casa este aerisită, Mâncarea este gătită, Rufele-s toate spălate, Paturile aranjate, Cozonacu-i la crescut, Ce mai este de făcut? A... poate prin curte, cumva Să mai dau cu mătura! Împărăteasa: Spune-mi , oglindă, oglinjoară, Sunt cea mai frumoasă din țară? Oglinda: Frumoasă
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
lasă în grijă toată gospodăria, va face ce văzuse că face mama în fiecare zi, că doar era gospodina casei acum. Intră în casă și începu să deretice, să facă paturile, să dea cu mătura, să deschidă geamurile să se aerisească. După ce termină cu toate acestea, merse la bucătărie, dar aici totul era curat și ordonat, căci avusese mama grijă de cu seară. Atunci, se gândi că ar trebui să facă ceva de mâncare pentru când vor veni mama și tata
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
voisem să mă dau jos din palanchin, ca să merg pe jos în timpul călătoriei, însă Nuharoo m-a împiedicat: — Cărăușii sunt făcuți să te care, insista ea. I-am explicat că m-am săturat să am fundul ud: — Trebuie să-l aerisesc cumva! Îmi amintesc că a rămas tăcută, dar expresia ei îmi spunea limpede că îmi dezaprobă purtarea. A fost șocată când în cele din urmă am hotărât să mă dau jos și să merg alături de cărăuși. M-a anunțat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ochii, a întins mâna spre deșteptătorul care nu sunase. Mâna a tremurat pe conturul ceasului, a recăzut lângă cearșaful boțit ghem pe dușumea, la marginea patului. Dormise gol, dezvelit. Își amintea că noaptea ieșise, parcă, pe pragul casei, să se aerisească. Noapte tulbure, încărcată de vise bizare, gonite, odată cu bezna. Se simțea obosit, greoi. Abia după vreo oră recunoscu masa vraiște, fereastra deschisă, papucii. Intrase, până la urmă, în baie, apoi zăcu, epuizat, pe fotoliu, apoi se bălăbănise printre scaune. Mintea pornea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
era deja pregătirea pentru sfârșitul programului, după o vineri când am realizat că aveam nevoie de un concediu. Nu ți-o spun ca să te dau afară, dar chiar ai nevoie să ieși din asta, du-te undeva afară din București, aerisește-te (spunea redactorul-șef). De unde bani? am exclamat pe un ton plângăcios care îmi suna ridicol. Asta-i problema ta? L-am lăsat fumându-și gânditor țigările Superlong, scrumând într-o cutie de Coca Cola. De Paști nu putusem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
o bătrânețe de invidiat, bine ar fi să le semăn. Mult timp au fost vitali, tonici, iar pe mine ei m-au salvat. Eram cu ei În adăpost când s-a zguduit pământul, Întuneric, țipete, miros oribil, adăpostul era prost aerisit și unii de frică vomau sau se scăpau pe ei... Dar ne-am dat seama că bomba nu căzuse În apropierea noastră, ci mai departe, și cineva, o voce de bărbat, a spus: au lovit În Bergstrasse. Când s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
cerut voie să Îmi scot haina și am pus-o pe spătarul scaunului, dar cineva, poate chelnerul, poate vărul Victor, mi-a dus-o cu amabilitate la garderobă, de unde am și recuperat-o curând, pentru că fusese deschis geamul, ca să se aerisească sala. Se fumase Îngrozitor de mult, așa cum se fumează acolo, cu o totală nepăsare față de nefumători. Poate să fi răcit din cauza ferestrei deschise sau să se fi declanșat obișnuita mea rinită alergică din cauza fumului. Cred că pe drum, de la restaurant la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ar fi vrut să ajungă vreodată la capătul acelui drum. Prea e frumos copilul ăsta ca să nu merite... Ia-l, ține-l, să nu-i suflu fumu-n nas. Oftă; o osteniseră joaca și râsul cu copilul. Aprinse altă țigară. Să aerisești după ce plec. V-am afumat. Tu fumezi? — Asta mi-ar mai trebui. Să mai dau banii și pe țigări... — Foarte bine că nu fumezi. Ce slujbă zici că ai, că n-am reținut? Cum câștigi? — Nu-mi prea permit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dracu’, Rafaele, am stabilit doar că trebuie să mâncăm. Indiferent! Păi, și când om ajunge să ne căcăm pe noi, să ne spele alții la cur, și atuncea trebuie. Păi, nu doar ca să produci. Mai ieși și să te mai aerisești. Îmbini utilu’ cu plăcutu’, ca să zic așa. Ai înnebuni să stai toată ziua lângă ea ca s-o ții de povești. Să-i faci conversație, înțelegi, atâta bucurie i-a mai rămas, sărăcuța de ea, și dac-ai ști cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pățit-o”, ne strigau unii, în vreme ce alții arătau la ceas, părând nespus de nemulțumiți de întârzierea noastră. „Nando e capul răutăților”, a spus Francesco, „el e vinovat. A tras un vânt în mașină, de a trebuit să oprim și să aerisim jumătate de oră.” „Ba tâmpiții de romani sunt de vină”, l-a contrazis Nando, „ei nu pot merge la țară decât toți odată, buluc.” S-au descărcat bagajele și fiecare s-a repezit să pună mâna pe ce-i trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
maro. Talpa de la pantoful drept era groasă cât Călătorie spre centrul pământului, ediția cartonată. Mirosul cremei de ghete zăbovea în cameră toată noaptea. Tata avea regulat dureri de cap din pricina asta. Dimineața, prima mea îndatorire, stabilită de tata, era să aerisesc bine de tot. Noaptea suna mama. Mai bine zis, ne suna centrala, după ce tata făcuse comanda, cu câteva ore mai devreme. Tata spunea că trebuie să acorzi ceva timp serviciului de interceptare, ca să-și poată organiza ascultarea. Telefonul făcea trrrrrr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
spiritul hățurile corpului când bucuria devine nemărginită, considerăm că, chiar când nu ar trebui să se scuze, să se ierte se poate Întotdeauna. În dimineața următoare, responsabilii cu administrația chemară familiile să vină să ridice trupurile, dădură instrucțiuni să fie aerisite camerele și schimbate cearceafurile, și după ce au adunat personalul ca să le comunice că, În cele din urmă, viața continua, se așezară să analizeze lista de cereri de internare și să aleagă, dintre pretendenți, pe aceia care li se păreau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
de praf. Camerele duhneau îngrozitor și fiecare își avea mirosul ei aparte, dar în mare, el provenea de la transpirație, de la mirosul individual și de la gunoi. Hainele murdare erau aruncate grămadă sub paturi și cum nimeni nu se gândea să-și aerisească cu regularitate așternutul, pernele emanau un miros de transpirație care nu părea să mai dispară vreodată. Privind în urmă, mă mir și acum că toată mizeria de acolo n-a dat naștere unor epidemii devastatoare. În comparație cu ce vă descriam înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]