566 matches
-
dansul, expresiile și simțămintele emoționale însoțesc muzica, cea de-a doua importantă funcție a cestor structuri. Iar a treia nu pooate fi decât poesia ce ne conduce pe o altă treaptă și o altă reprezentare cerebrală raportată la proză. În afazii și disprosodii, la scriitorii ce dezvoltă maladii neuropsihice, leziunile apărute la acest nivel duc la modificări ale creativității. Asociațiile biologice explică de ce muzica și poesia sunt mereu împreună cu arta religioasă și conduc la acte de inspirație, minunatul creier realizând menirea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu handicap intelectual decât la cei cu un IQ normal, ci ne referim, în aceeași măsură, la conținutul comunicării. Fără să trecem în revistă diferențele limbajului dintre cele două categorii există, însă, studii punctuale pentru evidențierea acestor deosebiri privind dislalia, afazia, alalia etc.43. (Lucru valabil și pentru nevăzători și surzi.) Nu numai că lexicul oligofrenilor este mai sărac, că regulile gramaticale nu sunt decât parțial respectate, că intonația este de multe ori nepotrivită, dar și tulburările motricității aparatului fono-articulator, ritmul
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
articulație (pronunție): dislalii/paradislalii, dislalii polimorfe, rinolalii; • tulburări de ritm și fluență a vorbirii: tahilalie / bradilalie, balbism / logonevroză; • tulburări de voce: afonie, fonastenie, disfonie, sindromul glosotomizaților; • tulburări complexe: dizartrii; • tulburări ale limbajului citit-scris: agrafie/disgrafie, alexie/ dislexie, acalculie; • tulburări polimorfe: afazii, alalii (audiomutitate), senzorială, motorie, mixtă; • tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism/retard psihogen, electiv, voluntar; • oligolalii: de origine socială, succesive, ecolalii, bradilalii. Înainte de a trece la descrierea generală a fiecărei forme de tulburare de limbaj, va trebui să repetăm că
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
dizabilități periferice (senzoriale sau motrice) și până la leziuni cerebrale. Tocmai această diversitate extremă a cauzelor manifestărilor (modul cum aceste cauze sunt asociate între ele, intensitate diferită a deficienței la nivelul fiecărui element în parte) dă specificitatea fiecărui caz. Tulburări polimorfe ▪ Afazia "Afazia 149 este o tulburare a vorbirii care afectează exprimarea sau înțelegerea limbajului vorbit sau scris în absența oricărei modificări senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultând în urma unor leziuni dobândite ale creierului. Elementul fundamental al unei afazii
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
periferice (senzoriale sau motrice) și până la leziuni cerebrale. Tocmai această diversitate extremă a cauzelor manifestărilor (modul cum aceste cauze sunt asociate între ele, intensitate diferită a deficienței la nivelul fiecărui element în parte) dă specificitatea fiecărui caz. Tulburări polimorfe ▪ Afazia "Afazia 149 este o tulburare a vorbirii care afectează exprimarea sau înțelegerea limbajului vorbit sau scris în absența oricărei modificări senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultând în urma unor leziuni dobândite ale creierului. Elementul fundamental al unei afazii îl
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Afazia "Afazia 149 este o tulburare a vorbirii care afectează exprimarea sau înțelegerea limbajului vorbit sau scris în absența oricărei modificări senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultând în urma unor leziuni dobândite ale creierului. Elementul fundamental al unei afazii îl constituie tulburarea codificării lingvistice și nu a articulării sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este capabil să folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gândirii. Există mai multe tipuri de afazie, în care diversele proprietăți ale
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
creierului. Elementul fundamental al unei afazii îl constituie tulburarea codificării lingvistice și nu a articulării sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este capabil să folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gândirii. Există mai multe tipuri de afazie, în care diversele proprietăți ale limbajului pot fi mai mult sau mai puțin afectate. Disciplina medicală care se ocupă cu studiul afaziilor este denumită afaziologie". Subiectul pierde capacitatea de comunicare orală, ca urmare a unui traumatism cerebral sau accident cerebral
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
este capabil să folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gândirii. Există mai multe tipuri de afazie, în care diversele proprietăți ale limbajului pot fi mai mult sau mai puțin afectate. Disciplina medicală care se ocupă cu studiul afaziilor este denumită afaziologie". Subiectul pierde capacitatea de comunicare orală, ca urmare a unui traumatism cerebral sau accident cerebral. Afazia apare după dobândirea comportamentului verbal și este mai frecventă la vârstele adulte sau la bătrânețe. Este una dintre cele mai complicate
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
în care diversele proprietăți ale limbajului pot fi mai mult sau mai puțin afectate. Disciplina medicală care se ocupă cu studiul afaziilor este denumită afaziologie". Subiectul pierde capacitatea de comunicare orală, ca urmare a unui traumatism cerebral sau accident cerebral. Afazia apare după dobândirea comportamentului verbal și este mai frecventă la vârstele adulte sau la bătrânețe. Este una dintre cele mai complicate tulburări pentru că determină modificări profunde în sfera limbajului (impresiv și expresiv), iar la nivelul personalității se produc destructurări 150
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
frecventă la vârstele adulte sau la bătrânețe. Este una dintre cele mai complicate tulburări pentru că determină modificări profunde în sfera limbajului (impresiv și expresiv), iar la nivelul personalității se produc destructurări 150. Vom arăta, în continuare, cauzele, tipurile și tratamentul afaziei. În anul 1865, Paul Broca comunică rezultatele observațiilor anatomo-clinice făcute asupra pacientului Leborgne în care constată o leziune circumscrisă la "piciorul celei de a treia circonvoluțiuni frontale" în emisfera cerebrală stângă, unde localizează "centrul" limbajului articulat. Ulterior relatează o serie
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de cazuri asemănătoare. Carl Wernicke descrie, în anul 1874, o altă formă de tulburare a vorbirii, care, spre deosebire de cazurile lui Broca, se caracteriza prin tulburarea înțelegerii limbajului, în timp ce vorbirea proprie era posibilă, însă plină de greșeli. El denumește această formă afazie sensorială, apărută în urma unei leziuni în zona "primei circonvoluțiuni temporale", rezervând pentru cazurile descrise de Broca termenul de afazie motorie. Au existat trei curente în explicarea afaziei: • curentul localizaționist. Conform acestui curent toate funcțiile psihice corespund unei anumite zone situate
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
lui Broca, se caracteriza prin tulburarea înțelegerii limbajului, în timp ce vorbirea proprie era posibilă, însă plină de greșeli. El denumește această formă afazie sensorială, apărută în urma unei leziuni în zona "primei circonvoluțiuni temporale", rezervând pentru cazurile descrise de Broca termenul de afazie motorie. Au existat trei curente în explicarea afaziei: • curentul localizaționist. Conform acestui curent toate funcțiile psihice corespund unei anumite zone situate la nivelul creierului. Conform lui Gall, limbajul este localizat în zona frontală. Orice leziune la acest nivel determină producerea
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
în timp ce vorbirea proprie era posibilă, însă plină de greșeli. El denumește această formă afazie sensorială, apărută în urma unei leziuni în zona "primei circonvoluțiuni temporale", rezervând pentru cazurile descrise de Broca termenul de afazie motorie. Au existat trei curente în explicarea afaziei: • curentul localizaționist. Conform acestui curent toate funcțiile psihice corespund unei anumite zone situate la nivelul creierului. Conform lui Gall, limbajul este localizat în zona frontală. Orice leziune la acest nivel determină producerea afaziei. Broca (1861), pe baza observării unor cazuri
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
motorie. Au existat trei curente în explicarea afaziei: • curentul localizaționist. Conform acestui curent toate funcțiile psihice corespund unei anumite zone situate la nivelul creierului. Conform lui Gall, limbajul este localizat în zona frontală. Orice leziune la acest nivel determină producerea afaziei. Broca (1861), pe baza observării unor cazuri în clinică, emite ipoteza că "leziunile în afazia motorie (afemie) se găsesc în a treia circumvoluțiune frontală stânga". Wernicke (1874) se referă la afazia senzorială care se produce prin lezarea primei circumvoluțiuni temporale
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
psihice corespund unei anumite zone situate la nivelul creierului. Conform lui Gall, limbajul este localizat în zona frontală. Orice leziune la acest nivel determină producerea afaziei. Broca (1861), pe baza observării unor cazuri în clinică, emite ipoteza că "leziunile în afazia motorie (afemie) se găsesc în a treia circumvoluțiune frontală stânga". Wernicke (1874) se referă la afazia senzorială care se produce prin lezarea primei circumvoluțiuni temporale; • curentul echipotențialist. Ca urmare a cercetărilor lui Lawrance, s-a ajuns la concluzia că nu
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
zona frontală. Orice leziune la acest nivel determină producerea afaziei. Broca (1861), pe baza observării unor cazuri în clinică, emite ipoteza că "leziunile în afazia motorie (afemie) se găsesc în a treia circumvoluțiune frontală stânga". Wernicke (1874) se referă la afazia senzorială care se produce prin lezarea primei circumvoluțiuni temporale; • curentul echipotențialist. Ca urmare a cercetărilor lui Lawrance, s-a ajuns la concluzia că nu o singură zonă este responsabilă, ci întreaga zonă a creierului, pentru că există corelații; • curentul psihologizant. Jackson
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
temporale; • curentul echipotențialist. Ca urmare a cercetărilor lui Lawrance, s-a ajuns la concluzia că nu o singură zonă este responsabilă, ci întreaga zonă a creierului, pentru că există corelații; • curentul psihologizant. Jackson (1915) analizează raportul gândire-limbaj și arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
singură zonă este responsabilă, ci întreaga zonă a creierului, pentru că există corelații; • curentul psihologizant. Jackson (1915) analizează raportul gândire-limbaj și arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
zonă este responsabilă, ci întreaga zonă a creierului, pentru că există corelații; • curentul psihologizant. Jackson (1915) analizează raportul gândire-limbaj și arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Jackson (1915) analizează raportul gândire-limbaj și arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările de înțelegere și se păstrează vorbirea spontană; • afazie senzorială transcorticală. Afazicul nu poate vorbi și scrie
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările de înțelegere și se păstrează vorbirea spontană; • afazie senzorială transcorticală. Afazicul nu poate vorbi și scrie spontan, nu înțelege, dar își păstrează vorbirea repetată; • afazie totală. Bolnavul manifestă tulburări
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările de înțelegere și se păstrează vorbirea spontană; • afazie senzorială transcorticală. Afazicul nu poate vorbi și scrie spontan, nu înțelege, dar își păstrează vorbirea repetată; • afazie totală. Bolnavul manifestă tulburări expresive și receptive, cât și de intelect; • afazie de conducere. Se manifestă prin tulburări ale repetării cuvintelor și denumirii
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]