10,866 matches
-
nu parafa nici o alianță cu sufletul ce respira dincolo de textul analizat. Scriitorul îi era numai partener de joc, pretextul detonator al focurilor sale de artificii, iar calitatea de partener i-o acorda numai în spațiul jocului, altminteri îl consacra neantului afectiv". Și dincolo de obiecția "dezumanizării" celui ce n-ar fi avut prieteni ci doar spectatori, una privitoare la regimul strict al mizei ideatice: "Călinescu ștergea de multe ori, sub intensitatea prea luminoasă a ideii, relieful infinit de variat ce-i ajungea
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
fără riscul de a fi descoperiți (vezi pp. 109-113). Nu se simțeau nici eroi, nici victime, aveau viața lor cu bune și cu rele, din care, ănsă, politicul nu făcea parte. Rememorarea trecutului nu presupune din partea naratorului (autorului?) o componentă afectivă. Tonul este rece, distant, "obiectiv", epoca este readusă în atenție prin obiectele care au caracterizat-o (cravata de pionier și diversele tipuri de șnururi și trese, inventarul minuțios al tipurilor de țigări existente pe piață ăn momentul ăn care eroul
Natural born writer by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12871_a_14196]
-
simțire artistică lui Adrian Minune și Nicolae Guță. Din păcate spațiul nu ne îngăduie să reproducem din ele. Deocamdată. Ne permitem doar un umil sfat: evitați perechi de rime de genul: manelă-școală, nărav-agresiv, neputință-povață și chiar gramatică-sălbatică. În ceea ce privește volumul "Interviuri afective cu Mugur Mihăescu " Garcea " " felicitări anticipate pentru premiul "Pulitzer " în variantă autohtonă, pe care intenționați să-l primiți. Vă așteptăm cu același interes creațiile. Gigi Becali, Ioan Becali, Victor Becali, "Procesul etapei " " Pro TV " și "Recursul etapei " " Antena 1. Nu
Poșta cronicii TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12884_a_14209]
-
Radu Ciobanu Printre genurile literare, evocarea, supusă, cum e, fluctuațiilor umorale și capriciilor memoriei afective, face figură de artă minoră. Ceea ce nu-i diminuează nicidecum importanța. Se pare că sub influența profesorului Liviu Rusu, „cerchiștii” se dedau unei subtile delectări cultivând artele minore, iar „Revista Cercului Literar” le consacra cu regularitate chiar o cronică. De
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
funcția de semnificare trece în plan secund. Mai mult decât un simplu caleidoscop al cuvintelor, romanul ne propune o fuzionare de lumi, reificate în punctele lor de contact, devenite obiecte de contemplație estetică. Palimpsestul limbii este, implicit, unul al memoriei afective și al trăirilor, cuvântul având valoare existențială, fiind creator de lumi. „Eu în altă Varșovie am avut treburi,” spune Evelyn Sonjacoffski, confruntat cu imposibilitatea fizică de a se fi aflat în orașul cu pricina. „Varșovia în care hălădui eu e
Arheologie literară by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12949_a_14274]
-
la Editura Dacia, în colecția “Mundus Imaginalis”. Experiența mistică, după cum o definește autorul, este sentimentul care ia naștere în urma unui contact imediat cu realitățile invizibile a căror prezență sau proximitate preocupă în mare măsură, contact care pune în mișcare “categoria afectivă a supranaturalului”. Se înțelege de aici că realitatea primitivului este o dimensiune cuprinzătoare în care naturalul și supranaturalul (există această percepție diferențiată, cu toate că linia de demarcație este extrem de labilă, de permeabilă) formează un tot unitar. Din această cauză, experiența mistică
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
cunoașterii. Chiar și morții informau asupra ei, iar dacă nu se dovedeau prea cooperanți în unele situații, sarcina revenea visului, poarta cea mai ușor de deschis către realitatea extinsă. În partea a doua a cărții, Lévy-Bruhl urmărește complexul mintal și afectiv care a dus la nașterea simbolului și a funcțiilor sale. Autorul a demonstrat în repetate rânduri că primitivii trăiesc într-o realitate dublă: prima cuprindea ceea ce ei percepeau cu simțurile, a doua era invizibilă și de aceea revelată. Simbolul a
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
vorbește mereu”, astfel încît „nu se înțelege nimic” (Singur în fața lui Dumnezeu), eul poetic tinde către o inteligibilitate superioară, integratoare, prin întoarcerea la obîrșii. Obîrșii ai căror germeni mai pot fi găsiți în viața lăuntrică a poetului, în vectorii săi afectivi care alcătuiesc tot atîtea măști ale aspirației spre primordii. Astfel se cuvine interpretat motivul copilăriei. Deplîngînd pierderea unei vîrste edenice, autorul sugerează un „departe” metafizic, pe care dorește a-l recupera prin chiar mijlocirea zonei sacrificiale înscrise în traseul său
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
o întoarcere în trecut. Privitor la acele evocări... se poate spune că este un «Jurnal fidel». De exemplu, împrejurările arestării și condamnării tatălui meu, a raporturilor pe care le-am avut cu editurile, revistele, cinematografia, cenzura, informatorii... Am o memorie afectivă destul de fidelă și cred că din acest punct de vedere Un tigru de hîrtie poate fi considerat... «Jurnal fidel»... - Am asemuit volumul dv. cu un proces al comunismului la scară redusă. Credeți că s-ar putea vorbi vreodată cu adevărat
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
ceva în plus, dacă este cazul, reexaminând un trecut de care sufletește nu s-a detașat, nici gând de așa ceva. Nici nu am fi avut temei să vorbim, dacă ar fi făcut-o, despre melancolie și sarcasm, expresii ale implicării afective. Formula cărții ne duce cu gândul la convorbirile lui Florin Mugur cu Marin Preda, sau la convorbirile lui Claude Bonnefoy cu Eugène Ionesco. Atât că, în convorbirile cu Ileana Mălăncioiu, magnetofonul a fost scos din ecuație, dialogul purtându-se „exclusiv
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
de a deforma. Așadar, de a conferi o identitate în anomie, proprie ființelor cu o individualitate vulnerabilă, condamnate la o singurătate colectivă. Personajele, concepute pentru o suficientă acoperire a umanului biologic, a ipostazelor existențiale și a unor tipuri de relație afectivă și spirituală, sunt stereotipuri bine reliefate, memorabile, legitimate literar prin lexicul și sintaxa care le locuiesc într-un fel stăruitor și, prin aceasta, semnificativ. Oamenii viețuiesc solitari sau în cupluri care "comunică" rareori direct și de cele mai multe ori la distanță
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
reliefate, memorabile, legitimate literar prin lexicul și sintaxa care le locuiesc într-un fel stăruitor și, prin aceasta, semnificativ. Oamenii viețuiesc solitari sau în cupluri care "comunică" rareori direct și de cele mai multe ori la distanță, plini de o secătuitoare îngrijorare afectivă. Romanul este livresc, camusian sau sartrian, prin deturnarea de la ficțiunea mimesis-ului, deși cu referențialitate asumată realist și obiectiv. El apare la noi într-un moment de deschidere spre experimentul structural. Acesta este cam eclectic și strident. El pune în relație
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
relief de continuitate și de compartibilitate a autorilor și operelor ce figurează în cuprins". Urmează o serie de observații de mare larghețe și concluzii competente în legătură cu deschiderile romantismului spre alte curente și genuri literare: " Deși obiectul analizei este sensibilitatea, viața afectivă, autorii intuiesc lumea, evenimențialul, ordinea socială ca forțe determinante și ele vor deveni zeii titulari ai realismului. De altfel, confesiunea romantică prin Alfred de Musset și M. Lermontov anunță noua direcție în literatură"; "Acest tip de fantastic va supraviețui romantismului
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
constructor. În roman sunt prezentate alternativ episoade din biografiile celor doi, aflați, unul înlăuntrul Vladiei, adică al provinciei imaginare, altul în afara ei. Gelu Ravac este adeptul credinței tibetane în "tulpa, invenții, născociri de-ale noastre" (p. 45). Tulpa este dublura afectivă a unui om, o copie mentală, un fel de clonă îmbunătățită, un substitut imaginar al unei dorințe reale, proiecția în imaginația celuilalt. El însuși, Gelu Ravac, va constata că este invenția studentei Olga, care-i va deveni, pentru scurtă vreme
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
că există căței, de pildă, cu o inteligență, fidelitate și potențial de afectivitate pe care nu întotdeauna le întîlnim la semenii noștri. Ba mai știu și altceva: că mulți din tovarășii domestici ai omului au, pe lîngă instincte, o memorie afectivă ieșită din comun, că nu uită niciodată mîna bună care i-a hrănit, dar în aceeași măsură, nu uită și, în felul lor, nu iartă, diferite acte de cruzime, de trădare și nerecunoștință care în societatea noastră umană sînt monedă
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
tablou reiterează universuri uitate În trecut, topite În tonuri de alb, verde vibrant și un galben Îndulcit. O stare de bine transpare Încă din debut. Într-un contrast frapant, substanța cărții surprinde cititorul Într-o tranziție spre un alt plan afectiv decât cel evocat prin copertă. Adriana Bittel dă viață unor personaje care se zbat Într-un labirint al sentimentelor, al activităților cotidiene, din care nu mai au scăpare. Ancorate În Țesătura temporală a anilor ’80, personajele integrate trăiesc experiențe neînsemnate
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
povara unui secol În care „ispășirea nu Înseamnă și izbăvire”, un secol al ororii, al crimelor și al absurdului. Pentru naratorul Cărții șoaptelor, memoria celorlalți Începe prin fixarea spațiului matrice al configurării sinelui și prin evocarea atmosferei propriei copilării. Memoria afectivă păstrează și Întregește figurile dragi ale celor doi bunici, bătrânul Setrak Melichian, tatăl mamei, „filosoful sângelui” și Garabet Vosganian. Ea aduce apoi din adâncuri chipurile celor patru magi ce i-au vegheat copilăria (fiecare având propria poveste despre eșec și
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
footnote>. Ce poate însemna „a căuta cu pasiune nepasională”? Este acesta oare doar un exemplu a tipului de confuzie mentală de care au fost adeseori acuzați misticii, ori i se poate conferi o semnificație reală, cel puțin la nivelul intenționalității afective? Mai sigur, „pasiunea nepasională” este un bun exemplu a limbajului paradoxal tipic misticii, dar nu reprezintă doar un alt paradox<footnote Asupra rolului paradoxului în discursul mistic, a se vedea Steven T. Katz, „Mysticism and the Interpretation of Sacred Scripture
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
footnote>. Chiar noțiunea de simțuri spirituale probabil ne pare tot atât de bizară pe cât de necesară era pentru Origen. Putem presupune că Origen Și acei care i-au urmat Și-au creat propriul limbaj în principal pentru a sublinia diferența dintre intenționalitatea afectivă ordinară Și conștientizarea mistică, ascunsă, a acțiunii lui Dumnezeu. Acest aspect este adevărat, dar este la fel de important să notăm că Origen nu a considerat că ar crea limbajul simțurilor spirituale, ci că, mai curând, l ar descoperi - fiindu-i dat
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
viziunea lui Origen, dar pe care o elaborează în cadrul programului propriu de „pasiune fără pasiune”. Ca Și Origen, asociază „rana din dragoste” a Cântării cu „săgeata aleasă” a lui Isaia, Și anume Hristos, dar apoi explorează noi dimensiuni intelectuale Și afective sugerate de această imagine. Din punct de vedere al doctrinei, Sfântul Grigorie îi conferă un înțeles trinitarian. Dumnezeu Tatăl, Iubirea divină, își trimite Săgeata, Singurul Fiu nenăscut, al cărui vârf triplu, format din credință, speranță Și milă a fost muiat
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
povara unui secol În care „ispășirea nu Înseamnă și izbăvire”, un secol al ororii, al crimelor și al absurdului. Pentru naratorul Cărții șoaptelor, memoria celorlalți Începe prin fixarea spațiului matrice al configurării sinelui și prin evocarea atmosferei propriei copilării. Memoria afectivă păstrează și Întregește figurile dragi ale celor doi bunici, bătrânul Setrak Melichian, tatăl mamei, „filosoful sângelui” și Garabet Vosganian. Ea aduce apoi din adâncuri chipurile celor patru magi ce i-au vegheat copilăria (fiecare având propria poveste despre eșec și
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
Adevărul despre Sascha Knisch de ARIS FIORETOS Iubire și crimă? Plăcere și vinovăție? Partea afectivă a lucrurilor Încununează cu simplitate Întunericul. Înăuntru și-n afară se subliniază permanența atemporală a morții și se dă semnalul de plecare pentru un nou ciclu temporal. Iubirea mortală sau moartea În iubire se intersectează În creația lui Aris Fioretos
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
metrică variază în bidimensionalitate, însă în mod irațional. În starea de oricând-în-mișcare, OS poate fi reperată empatic, la nivelul unei percepții sufletești, caracterizate de spontaneitate și reactivitate (emotivitate). Formal, măsura durabilității se relativizează mișcătorului (însuflețitorului), condiționat (și) de propria dispoziție afectivă. Este ceea ce, în faptul sonor, recunoaștem prin aspectele de transformare și schimbare a mărimii de stare a cadrului temporal, denumit generic prin tempo (impresia de viteză a mișcării). Variațiile acestuia dau aspectul de conduită a mișcării (agogică). Resortul lor este
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
de zgomot, deși aparent ne murdărește auzul, este detergentul care dizolvă mulțimea de amintiri sonore ce ne îmbibă și rigidizează mintea ori ne tulbură calmul, ca niște prejudecăți sau emoții. Odată “mizeria” înlăturată, tăcerea este oglindirea curățeniei noastre mintale și afective, eliberate de orice gând/concept/emoție care ar putea s-o întineze. Tăcerea este, așadar, ambientul universal al oricărui sunet (real sau virtual), condiția sa de fond, misterul pe care se fundamentează, umbra pe care o ascunde și peste care
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
cu congregația și biserica. Adevărurile aflate în arte aparțin lui Dumnezeu, iar muzica cosmosului, a sufletului uman și vocea trebuie să fie într-o perfectă sincronizare așa cum se întâmpla în timpurilor străvechi. Atunci când un muzician profesionist nu are o participare afectivă egală cu cea artistică în cadrul închinării liturgice atunci muzica de Biserică devine ofensivă și păguboasă<footnote E. Routley, Church Music and the Christian Faith (Caron Stream, III, 1978), 9; Andrew Wilson Dickson în The story of Christian Music, 246. footnote
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]