2,420 matches
-
afluenți pe sectorul Sălătrucu-Tigveni, județul Argeș" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române"-Administrația Bazinală de Apă Olt Amplasament: Lucrările hidrotehnice proiectate sunt amplasate în bazinul hidrografic Olt (VIII-1), pe cursul râului Topolog (cod cadastral VIII-1.151), afluent de stânga al râului Olt, sectorul cuprins între localitățile Sălătrucu și Tigveni, pe teritoriul administrativ al localităților: Sălătrucu, Păuleni, Văleni, Paltenu, Ianculești, Șuici, Rudeni, Morăști și Cărperniș, Șendrulești, Cepari, Ceparii Pământeni, Ceparii Ungurești, Valea Măgurei, Urluiești, Bârseștii de Sus, Bârseștii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233842_a_235171]
-
Regularizare pârâu Cașin pe sectorul Târgu Secuiesc-Valea Seacă, județul Covasna" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române"-Administrația Bazinală de Apă Olt Amplasament: în bazinul hidrografic Olt, pe cursul pârâului Cașin (cod cadastral VIII.1.45.8), afluent de dreapta al Râului Negru, pe teritoriul administrativ al municipiului Târgu Secuiesc și al localității Valea Seacă, județul Covasna Indicatori tehnico-economici: - Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) mii lei 33.826*) *) Valoarea se va actualiza potrivit evoluției ulterioare a prețurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233842_a_235171]
-
II Olănești a Ocolului Silvic Olănești), ocolește pe la nord Muntele Stogu apoi coboară înspre nord (o porțiune de 500 m pe limita rezervației Muntele Stogu), pe muchie și limita fondului silvic, până în valea râului Olănești, în dreptul confluentei cu un mic afluent de stânga (borna silvică 93 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești). De aici urcă înspre nord-est pe muchie și limită silvică, trece prin bornele silvice 129 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești și 131 UP II Olănești a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
din care coboară pe o culme secundară la confluența Lolaia (Pietrele)/Obârșia Nucșoarei. De la confluentă limita urcă pe o culme secundară la borna silvică 258 UP VI. OS Pui de la care coboară în Valea Mălăeștilor din care urcă pe un afluent al acesteia până în vârful. Mic (1634,0). În continuare limita coboară pe un interfluviu secundar, prin locul numit Coliba iancului în pârâul Păros (borna silvică 185 UP VI, OS Pui), apoi urmărește aval malul stâng al acestuia până la borna 160
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
prin cotele 456 m, respectiv 451,5 m ca apoi schimbându-și traiectul pe direcția E-V să traverseze valea Pârâului și să se continue prin vârful Băneșului (462,4 m),în versantul stâng al valea Mocăduia, până în dreptul unui afluent stâng, în continuare limita nordică a Geoparcului, după traversarea Văii Mocăduia urmează un traiect aproximativ E-V prin Vârful. Teleacu (465,8 m) și culmile ce mărginesc spre N bazinul valea Slivuț până în înșeuarea aflată la est de vârful Silvașu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
În continuare limita nordica a Geoparcului se confundă cu limita administrativă dintre comunele Răchitova și Lunca Cernii. Din Dealul Văratecului se coboară pe direcția Sud pe un picior până în obârșia Văii Ciulii ca apoi pe direcția E-V se secționează afluenții acesteia (pârâul Văleanului, pârâul Rusului), apoi limita trece la nord de vârful Hălmu, cota 903,8 m., străbate culmea Frăsinet, Coveie, vârful Titiana, vârful Ciciana, vârful cu cota 806 m., vârful Măgurii - Dealul Socilor, cota 1.182,8 m. Limita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Socilor, cota 1.182,8 m. Limita vestică pornește din dealul Socilor, se continuă în vârful Măgurii, cota 1.182,4 m și urmând un traiect NE-SV se axează pe cumpăna principală de ape, ce separă bazinul Cernei - prin afluentul acestuia valea Sterminosu, de bazinul Streiului, printr-un afluent la obârșie (valea Măscășelului), al valea Fierului. Limita trece peste culmile cu cotele: 1.076 m, 1099,8 m din Dealul Grunul cel Mare, apoi 1.017,3 m, 1.032
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
din dealul Socilor, se continuă în vârful Măgurii, cota 1.182,4 m și urmând un traiect NE-SV se axează pe cumpăna principală de ape, ce separă bazinul Cernei - prin afluentul acestuia valea Sterminosu, de bazinul Streiului, printr-un afluent la obârșie (valea Măscășelului), al valea Fierului. Limita trece peste culmile cu cotele: 1.076 m, 1099,8 m din Dealul Grunul cel Mare, apoi 1.017,3 m, 1.032 m și se ajunge în culmea Ciumila, cota 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
urcă în Vf. Motărăț (634,2 m), apoi coboară din nou în drumul comunal din Plaiul Motărățului (Dealul Hățesc) pe care îl urmează , până la cota 567 m. În continuare limita urmărește spre sud cumpăna de ape Slătinicu Mare/Valea Mare (afluent dreapta al Jidoștiței) pe traseul LEA - 10 kv (prin bornele silvice 144, 142, 139, 59 (Dl. Șulmea), UP V, OS Drobeta-Turnu Severin). Limita continuă pe culmile dintre afluenții Jidoștiței, Luchița Mare și Valea Grecului, prin DL Mișcanului și DL Grecului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
continuare limita urmărește spre sud cumpăna de ape Slătinicu Mare/Valea Mare (afluent dreapta al Jidoștiței) pe traseul LEA - 10 kv (prin bornele silvice 144, 142, 139, 59 (Dl. Șulmea), UP V, OS Drobeta-Turnu Severin). Limita continuă pe culmile dintre afluenții Jidoștiței, Luchița Mare și Valea Grecului, prin DL Mișcanului și DL Grecului (bornele silvice 95, 73, 91 și 85, UP V, OS Dr.-Turnu Severin), coboară la confluența văii Grecului cu pârâul Jidoștița [XIV-1.22], apoi se continuă spre SV
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
amonte până la borna silvică 307 apoi spre sud până la borna silvică 309, incluzând intrarea în Peștera Ponorul Mare. De la borna silvică 309 limita coboară până la Pârâul Ponor, până în dreptul bornei silvice 315; Limita nordică: de la borna silvică 237 limita urmează afluentul temporar de pe versantul stâng tehnic al V��ii Alunul Mic, până în culmea dintre u.a. 131E și u.a. 140B din UP IV Ponor a Ocolului Silvic Beliș, apoi se continuă în aval pe afluentul Pârâului Râu (din u.a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
borna silvică 237 limita urmează afluentul temporar de pe versantul stâng tehnic al V��ii Alunul Mic, până în culmea dintre u.a. 131E și u.a. 140B din UP IV Ponor a Ocolului Silvic Beliș, apoi se continuă în aval pe afluentul Pârâului Râu (din u.a. 140B din UP IV Ponor a Ocolului Silvic Beliș) și în aval de Pârâul Râu până la confluența cu Valea Ponor la borna silvică 253. Descrierea suprafeței Rezervația Naturală Complexul Carstic din Valea Ponorului cuprinde peșterile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Carstic din Valea Ponorului este amplasată în interiorul Parcului Natural Apuseni. IV. 10. Rezervația naturală Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă, 45 ha, localitatea Budureasa, județul Bihor Descrierea limitelor Limita sudică: pornește de la borna silvică 210 în amonte pe pârâul afluent al Văii Alunul Mare pe o distanță de circa 800 m, apoi se continuă pe versant spre culme până la borna silvică 206. Limita urmează în continuare culmea până la borna silvică 208 și mai departe la borna silvică 205 (vârful Scrânciob
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
de la NE la NV, pornind perpendicular pe această vale torențială către culmea dealului pe o distanță de aproximativ 380 m până pe culme (altit. 340 m), de unde își schimbă din nou direcția, coborând relativ perpendicular (spre NE) către Valea Sărată (alt afluent al Văii Șicului) până în punctul de intersecție cu drumul de hotar care înconjoară stufărișurile și cotește spre N V pe malul drept al Văii Sărate (relativ la direcția de scurgere). Parcurge apoi aproximativ 880 m pe drumul paralel cu Valea Sărată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
este reprezentată de calea ferată București Constanța, limita sud vestică urmărind conturul văii Fundata în extravilanul comunei Andrășești; Limita vestică: urmărește conturul văii Fundata în extravilanul comunei Reviga, sat Crunți; Limita estică: urmărește conturul văii Fundata până pe Valea lui Siman, afluent al lacului, vale ce străbate centrul comunei Gheorghe Doja, după care continuă pe conturul văii, în zona sud-estică pe o porțiune de circa 2 km învecinându-se cu drumul comunal DC 31. Descrierea suprafeței Aria de protecție specială avifaunistică Fundata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
porțiunea de lac numită "Ochiul", pe linia ce desparte versantul Dealului Șatra de versantul Dealului Cireșului. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Valea Legii, cuprinde fânațul umed de la capătul sudic al văii Legii (zona de izvoare), Lacul Legii, Valea Legii, Valea Morii (afluent de stânga al Văii Legii) și porțiunea vestică a Lacului Geaca, care fac parte din parcelele cadastrale 61-69, 70/1, 70/2, 70/3, 74 - 76, 77/1, 77/2, 77/3, 78 - 80, 3505, 3505/2, 3505/3, 3506
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
pe malul stâng al pârâului Condratu, 15 și 140 - pe malul drept, de unde urcă în Plaiul Păișului marcat de bornele 141, 10 și 11 de la obârșia pârâului Groapa Adâncă pe care coboară până la borna 8 aflată la confluența cu un afluent de dreapta, urcând pe acesta până la borna 9 și 174 din Plaiul între Tișițe, de unde coboară pe o culme secundară până la borna 175 de pe malul stâng al Pârâului Tișița Mare, coborând în aval până la borna 51 de pe malul drept, la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
urmează culmea, înscriindu-se pe direcția generală NV-SE, intersectând borna silvică 127, și continuându-se până la borna silvică 118. Această limită nu coboară sub 1500 de metri și reprezintă cumpăna de ape dintre bazinul hidrografic al Pârâului Lacului Negru (afluent al Nărujei) și bazinul hidrografic Tișița; Limita estică: de la borna silvică 118, limita urmărește o linie generală cu orientare NE-SV care atinge, se înscrie perpendicular pe linia de pantă maximă până la borna silvică 120, traversează axa mediană longitudinală un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
de o sursă de poluare, - aceste stații sunt capabile să măsoare la intervale regulate parametrii din anexa II, - ca regulă generală, aceste stații nu sunt despărțite de mai mult de 100 km de principalele fluvii, fără a se socoti și afluenții, - aceste stații se află în aval de orice confluență și nu sunt amplasate pe cursuri de apă afectate de maree. 3. Comisia informează Consiliul în legătură cu orice modificare acceptată. 4. Comisia supune deciziei Consiliului orice cerere de modificare pe care nu
jrc386as1977 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85523_a_86310]
-
Neamț 6. Descriere Piatra Neamț este un centru comercial, turistic și de afaceri situat în partea de nord-est a României și are o populație de aprox. 125.000 locuitori. Orașul Piatra Neamț este localizat în bazinul râului Bistrița. Râul Bistrița este un afluent al râului Siret pe care îl întâlnește la 70 km după Piatra Neamț. Râul Siret se varsă în Dunăre lângă orașul Galați cu puțin înainte de intrarea în Delta Dunării. Managementul serviciilor de apă și apă uzată reprezintă responsabilitatea S.C. Aqua Calor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260431_a_261760]
-
săritoare și o ramură de stejar cu cinci ghinde, dispusă în pal între spice, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Fasciile undate fac trimitere la râul Olt și afluentul său, râul Oltețul, la confluența cărora se află localitatea. Șoimul de argint dă denumirea localității din latinescul falco, falconis = șoim. Ramura de stejar amintește de pădurile din zonă, iar cele cinci ghinde reprezintă numărul satelor din componența comunei. Spicele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219612_a_220941]
-
1.B. ZONE DIN DANEMARCA AUTORIZATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE NHI ― Danemarca 2. 2.A. ZONE DIN GERMANIA AUTORIZATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SHV ȘI NHI 2.A.1 BADEN WÜRTTEMBERG 3 ― Isenburger Tal, de la izvoare la punctul de evacuare al fermei piscicole "Falkenstein", ― Eyach și afluenții săi, de la izvoare până la primul baraj în aval situat în apropiere de orașul Haigerloch, ― Lauchert și afluenții săi, de la izvoare până la barajul turbinei situate în apropiere de Sigmaringendorf, ― Grosse Lauter și afluenții săi, de la izvoare până la barajul cascadei situate în
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
SHV ȘI NHI 2.A.1 BADEN WÜRTTEMBERG 3 ― Isenburger Tal, de la izvoare la punctul de evacuare al fermei piscicole "Falkenstein", ― Eyach și afluenții săi, de la izvoare până la primul baraj în aval situat în apropiere de orașul Haigerloch, ― Lauchert și afluenții săi, de la izvoare până la barajul turbinei situate în apropiere de Sigmaringendorf, ― Grosse Lauter și afluenții săi, de la izvoare până la barajul cascadei situate în apropiere de Lauterach, ― Wolfegger Ach și afluenții săi, de la izvoare până la barajul cascadei situate în apropiere de
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
de evacuare al fermei piscicole "Falkenstein", ― Eyach și afluenții săi, de la izvoare până la primul baraj în aval situat în apropiere de orașul Haigerloch, ― Lauchert și afluenții săi, de la izvoare până la barajul turbinei situate în apropiere de Sigmaringendorf, ― Grosse Lauter și afluenții săi, de la izvoare până la barajul cascadei situate în apropiere de Lauterach, ― Wolfegger Ach și afluenții săi, de la izvoare până la barajul cascadei situate în apropiere de Baienfurth, ― bazinul hidrografic al râului Enz, format din Grosse Enz, Kleine Enz și Eyach, de la
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
în aval situat în apropiere de orașul Haigerloch, ― Lauchert și afluenții săi, de la izvoare până la barajul turbinei situate în apropiere de Sigmaringendorf, ― Grosse Lauter și afluenții săi, de la izvoare până la barajul cascadei situate în apropiere de Lauterach, ― Wolfegger Ach și afluenții săi, de la izvoare până la barajul cascadei situate în apropiere de Baienfurth, ― bazinul hidrografic al râului Enz, format din Grosse Enz, Kleine Enz și Eyach, de la izvoare până la barajul situat în centrul orașului Neuenbürg, ― Erms, de la izvoare până la baraj, la 200
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]