460 matches
-
în adânc/ Și că mii de oglinzi scânteind în splendoare/ Retrezesc în mine Patria în mii de ipostaze”) și în numeroase alte versuri. Moartea, prietenia, iubirea, agonia sunt și ele prilej de meditație, care în unele formulări lirice capătă valoare aforistica: „Moartea Veacului e una cu Moartea Prietenilor”. Cu tema morții U. se intoarce tot spre lumea de acasa: „Și că pastorul nedezlegat al Patriei mele/ Te-am așezat departe, între stele, măreață stihie,/ Și te-am privit acolo îndelung în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
și s-au valorificat de către fiecare țară atât motivele de atracție, cât și limitele socialismului ca mod de organizare socială. Țările socialiste au fost tot timpul piețe bune pentru desfacerea avantajoasă a mărfurilor industriale ale țărilor occidentale. Declinul occidentului, descris aforistic de Spengler, a fost completat cu "concepte și categorii ale gândirii normale" (4a, p. 239) ori cu precizări despre cealaltă latură a puterii sale, "dominația" (1a, pp. 72-82), cu evocări privind "alternanța oboseală-trezire la nivelul societăților" (1b, p. 397 ș
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
este greu de definit, pentru că, mai mult decât un gen, este un stil și un mod de a vedea lumea. Încercând o identificare generică, criticii o includ în literatura paremiologică sau gnomică, fiind un fel de aforism sau o structură aforistică, alții o consideră gen liric, poem în proză. Foarte numeroase sunt definițiile metaforice date gregueriei de însuși inventatorul ei, în formulări diverse ca întindere, de la cele concise, cum este binecunoscuta ecuație Metaforă + Umor = Greguería sau Gregueriile: o strictă și poetică
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
din cauza eleganței monotone a vorbelor. O rotunjime ritmată al cărei efect stilistic se pierde prin disiparea sensului: aceeași semnificație împărțită în prea multe unități de expresie doctă, pornind toate dintr-o bonomie iremediabilă. În volum predomină sentințele scurte de tip aforistic sau enumerările de tip sinonimic. „Filosoful e săracul voluntar al spiritului, cerșetorul etern ce agonisește zilnic aceleași monede, trăind în restriște, aproape gol, aproape orb, fixat spasmodic asupra ideii asemenea unui idiot divin. Guvernat de încăpățînarea sa eroică și morbidă
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
în altele, S. realizează nu doar performanțe prozodice, acum lirismul devine substanțial și transparent totodată: „A-ncremenit în goluri clipa / ca duhul sevei în ierbar./ Privirea-și spânzură aripa / de stinsa zi din calendar” (Singurătate), poetul căutând turnura muzicală și lapidaritatea aforistică a versului. Proza lui S. a rămas, în cea mai mare parte, în pagini de reviste. Menționate în diverse publicații, volumele Fântâni arteziene (1934), Noi, milioanele (1946) și Scurt tratat politic (1946) nu se găsesc în biblioteci. SCRIERI: Boema, Ploiești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
de filosofia veacului (Nietzsche, Husserl, Heidegger), lovinescian deci, de acel spirit al veacului (Zeitgeist) și de aici stilul nobil, intelectual în genere, de cea mai atractivă calitate și claritate a expresiei, ceea ce denotă că nu și-a pierdut nici vocația aforistică. Varvarienii realizează un dublu final fericit-nefericit. Dragoș Ivănescu, ziaristul de la rubrica "Limite", o clipă rătăcit de enigma labirintului lui Dimitrie Cristea, își regăsește familia, Dimitrie rămâne cu ochii în tragedia ființei iubite, Cora Solomon, zdrobită, se pare, ca Ana Karenina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe Rainer Maria Rilke, pe când așa, încuiat sub lacătul limbii române, Bacovia își trăiește, în continuare, drama de autentic și grandios "provincial". "Helis" (Slobozia), nr. 7-8, iulie-august 2006 FRAGMENTELE LUI LAMPARIA, CRAIOVA, FUNDAȚIA "SCRISUL ROMÂNESC", 2002 Edgar PAPU Un gânditor aforistic Am preciza, mai curând, printr-o întregire: "un tânăr gânditor aforistic". Așa ne putem face o idee mai completă despre prezenta carte a lui Theodor Codreanu și despre autorul ei. De ce trebuie neapărat să adăugăm și specificarea tinereții? Fiindcă, așa cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Bacovia își trăiește, în continuare, drama de autentic și grandios "provincial". "Helis" (Slobozia), nr. 7-8, iulie-august 2006 FRAGMENTELE LUI LAMPARIA, CRAIOVA, FUNDAȚIA "SCRISUL ROMÂNESC", 2002 Edgar PAPU Un gânditor aforistic Am preciza, mai curând, printr-o întregire: "un tânăr gânditor aforistic". Așa ne putem face o idee mai completă despre prezenta carte a lui Theodor Codreanu și despre autorul ei. De ce trebuie neapărat să adăugăm și specificarea tinereții? Fiindcă, așa cum observă autorul însuși, la noi lectorii se așteaptă ca propovăduitorii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a gândirii, exprimată concentrat în sinteze lapidare, esență decantată din frecventarea îndelungă a gândirii și a oamenilor, nu poate rezulta decât o dată cu accentele concluzive ale unei vârste înaintate, încărcată de experiență. Este, însă, aici vorba numai de un anumit tip aforistic acela care a pătruns mai direct la noi și cu care ne simțim poate mai familiarizați. Iată, însă, că, înainte cu aproape jumătate de veac, apăruse la Berlin cartea unui onest cercetător, Kurt Besser, carte intitulată Problematica formei aforistice la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tip aforistic acela care a pătruns mai direct la noi și cu care ne simțim poate mai familiarizați. Iată, însă, că, înainte cu aproape jumătate de veac, apăruse la Berlin cartea unui onest cercetător, Kurt Besser, carte intitulată Problematica formei aforistice la Lichtenberg, Fr. Schlegel, Novalis și Nietzsche o contribuție la psihologia creației spirituale (Die Problematik der aphoristichen Form bei Lichtenberg, Fr. Schlegel, Novalis und Nietzsche Ein Beitrag zur Psychologie des geistigen Schaffens, 1935). În această interesantă lucrare Besser face o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Fragmentele lui Lamparia au devenit, prin forța ineluctabilă a circumstanțelor istorice literatură de sertar. "Dintr-un capriciu, poate, le încredințez, abia astăzi, tiparului" (p. 10). Edgar Papu, a cărui prefață datează din 1984, îl consideră pe Theodor Codreanu "un gânditor aforistic" formulă fericită, în pofida posibilei sugestii pleonastice: "Lui Theodor Codreanu îi repugnă poncifele pasiv acceptate, acele deșeuri ale gândirii care circulă curent ca un fel de paraziți verbali. Toate noțiunile din ansamblul obișnuit al culturii și al vieții ni se prezintă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bun simț, greu de contrazis, nutrite de seva livrescă ori născute din meditația fecundă în marginea textelor ilustre. Încă de foarte tânăr autorul citea cărți grele și se luptă cu titanii literaturii universale și cu marii clasici. Partenerii de dialog aforistic ai lui Theodor Codreanu sunt incontestabil teoreticieni ai literaturii autorități în filosofie, semiotică, psihanaliză etc. Exemplificăm: Scopul marilor artiști nu este arta, ci omul; Din păcate, omul e pe cale să devină o finalitate fără scop; Cuvântul această povară a gândului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întâmplării este că de acele împrejurări se leagă cuvintele de apreciere ale lui Edgar Papu, așezate acum în deschiderea cărții. Distinsul protocronist conturează cu generozitate meritele lui Th. Codreanu (în ipostaza de tânăr cărturar de atunci), valențele sale de "gânditor aforistic", pentru a conclude că acesta reușea/ reușește "să ne deschidă apetitul de a gândi" ajutându-ne, în felul acesta, să evităm și să respingem invazia "primejdiilor și a lucrurilor comune" care ne pândesc la tot pasul. Culegerea de față însumează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fără vindecare. Toată întelepția și înțelepciunea lumii s-au adunat de secole în paremiologii, în culegeri de gândiri, de sfaturi morale, o sumedenie de maxime ce ne-au provenit de la marii scriitori, astfel încât funcționează astăzi ca o enciclopedie a genului aforistic ori ca o imensă bibliotecă imaginară. Și ea continuă în veacul vitezei al douăzeci și unulea să aibă, pentru unii scriitori, o irezistibilă atracție. Nu m-a surprins vocația și atracția spre apoftegme la scriitorul Theodor Codreanu, pentru că expresia lapidară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Diamantul maximei taie și nu mai acceptă inversul metodei. Fragmentele lui Lamparia, de Theodor Codreanu, sunt ca așchiile de marmură ce rămân după cioplirea statuii unei zeițe a singurătății. "Dacia literară", nr. 3, iul-septembrie 2003 Mihail DIACONESCU Theodor Codreanu Cugetările aforistice Fiecare cultură impune opere specifice devenite momente de referință (opere eponime), lungi serii de valori care o particularizează și personalități capabile să-și asume misiunea dificilă de îndrumători ai celor ce creează. Personalitățile devenite directori de conștiință se impun prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prin arta de a construi paradoxuri, dar mai ales prin valoarea lor generalizatoare. Theodor Codreanu cultivă brevilocvența specifică aforismului, în primul rând pentru capacitatea ei de a închega sintetic un adevăr care pentru el este cristalizat. În eseul Un gânditor aforistic semnat de Edgar Papu și pus de Theodor Codreanu la începutul noului său volum, regretatul savant comparatist ne atrage atenția asupra faptului că teoreticienii care au reflectat sistematic asupra acestui tip de comunicare literară au făcut o distincție semnificativă. Kurt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noului său volum, regretatul savant comparatist ne atrage atenția asupra faptului că teoreticienii care au reflectat sistematic asupra acestui tip de comunicare literară au făcut o distincție semnificativă. Kurt Besser, un cercetător german, a deosebit în lucrarea sa Problematica formei aforistice la Lichtenberg, Fr. Schlegel, Novalis și Nietzsche o contribuție la psihologia creației spirituale (Die Problematik der aphoristischen Form bei Lichtenberg, Fr. Schlegel, Novalis und Nietzsche Ein Beitrag zur Psychologie der geistigen Schaffens, 1935) ceea ce el numește forma închisă a aforismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și revelatoare. Ea poate fi verificată, în cazul francezilor, prin apelul la textele apoftegmatice "închise" lăsate posterității de Blaise Pascal, Nicolas-Sebastien Chamfort, Luc de Clapiers, marchiz de Vauvenargues, Victor Hugo și de mulți alții. Forma "deschisă" a cugetării de tip aforistic poate fi exemplificată cu texte selectate din operele unor scriitori ca Gottfried August Bürger, Joseph von Eichendorff, Novalis, Georg Büchner și, bineînțeles, ale marilor filozofi romantici germani. Theodor Codreanu practică această forma "deschisă" a aforismului. Este o forma cultivată la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
confirmă calitatea de îndrumător al culturii române de azi, recunoscută lui Theodor Codreanu de toți cei ce cred în valorile sublime care ne reprezintă în timp și în lume. "Argeș", nr. 15, decembrie 2002 Petruș ANDREI Theodor Codreanu Un gânditor aforistic "Și eu pun destinul acestei lumi într-o inimă de om" (Mihai Eminescu) Debutând editorial cu romanul Marele zid (Editura "Junimea", lași, 1981) pentru care a primit premiul pentru debut în volum, scriitorul Theodor Codreanu se impune în literatura română
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dea manuscrisul la tipar abia după ce-și va face un "nume". Volumul, dedicat mamei Domniei sale, se bucură de o prefață semnată de excepționalul erudit și strălucit analist și comparatist Edgar Papu care vede în scriitorul Theodor Codreanu "un gânditor aforistic", autorul fiind "albina care culege de pe o mie de flori o picătura de nectar". Prin Fragmentele... sale, afirmă distinsul profesor universitar, "Theodor Codreanu gândește și el fecund, adică îi face și pe alții să gândească pe marginea spuselor sale". Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a textului, toată analiza lui Codreanu se centrează pe un fel de maltratare a fiecărui autor prin obsesia pe care și-a centrat monologul auctorial. Codreanu folosește aforismele drept paravan, scuză pentru o critică pertinentă, dat tăiată iute prin procedeul aforistic. Dovedește că multe pretenții ale criticii, în special autohtone, sunt doar prejudecăți. Pentru a face critică nu e nevoie de un aparat critic bine învățat pe dinafară, de o schemă pe care s-o aplici apoi pe diverse texte, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
esențialul geniul oral" (p. 116). Stenică și sagace este și reflecția despre Nietzsche. Acesta a visat supraomul, dar omul viitorului va fi subomul, o epavă dematerializată zăbovind printre calculatoare și într-un lux tehnic iremediabil otrăvit" (p. 151). Transferat în aforistică, Lamparia personaj din romanul Varvarienii pe care Theodor Codreanu l-a publicat în 1998, își propune să facă de veghe, de cap limpede la problemele acestei lumi bezmetice, bântuită de nesăbuințe și capricii de tot felul. Nu este simplu, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se regăsesc, în proporții diferite, și în Duminica Mare a lui Grigore Vieru, cercetare devenită obiect al eseului de față. Simbolul Grigore Vieru este mai puternic decât poetul Grigore Vieru. Acesta pare să fie tâlcul adânc al amplei exegeze. Enunțul aforistic de mai sus conține numai aparent un paradox. Grigore Vieru este perceput de către prețuitorii săi, înainte de toate, ca un simbol curat al românismului în ținuturile din stânga Prutului și mai apoi ca purtător al lirei. Notorietatea poetului s-a cristalizat demult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tribun incomod pentru regimurile care s-au perindat la putere, ci, mai mult, a căutat să restaureze tezaurul arhaic al poporului său, "scormonind" în folclor cele mai frumoase cântece și idei. De aici Mihai Cimpoi va identifica în poezia și aforistica lui Vieru, existența unei veritabile fenomenologii a spiritului românesc. Stările liricii arhaice ale poetului vin din dureroasa sfâșiere geografică produsă de granița de pe Prut, din dorința de a se întoarce acasă, în inima Carpaților. Hermeneutul român vorbește, ca și Mihai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fără orgolii (chiar dacă se numește Orgoești!), unde, spre a nu se plafona, își aduce cărțile de la Bogdănești (centru comunal!) cu căruța!: "Suferim și pentru că suntem capabili să ne adaptăm vieții mediocre". Atracția autorului pentru "fragmentar" și pentru gândirea de lux, aforistică, este consubstanțială talentului său și, ca și Ion Creangă, se scuză, la modul histrionic, simțind că "a scris lung pentru că nu a avut timp să scrie scurt!". Multe dintre cugetări au sclipirea memorabilă și se fixează, prin lapidaritate, paradox, expresivitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]